Preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor (CNE), Antonia Pup, a declarat că elevii se confruntă cu o foarte mare rezistenţă când îşi cer drepturile.
„Ceea ce noi am sesizat la trei ani după ce acest Statut al elevului a fost adoptat (…) e faptul că noi, elevii, ne confruntăm cu o foarte mare rezistenţă atunci când ne cerem drepturile, atunci când ne ridicăm din bancă pentru a ni le apăra şi atunci când ne dorim ca acestea să fie garantul unei educaţii inclusive, de calitate (…) ceea ce din nou reprezintă o problemă în funcţionarea sistemului de învăţământ e faptul că avem acele regulamente de organizare şi funcţionare în unităţile de învăţământ preunivesitar care nu recunosc prevederile Statutului elevului şi în unele cazuri nici a celorlalte acte normative superioare din punct de vedere ierarhic (…) din acest aspect derivă foarte multe abuzuri pentru beneficiarii direcţi ai educaţiei, elevii”, a spus Pup, duminică, la un eveniment în cadrul căruia au fost prezentate Raportul privind implementarea Statutului elevului, respectiv Raportul privind respectarea prevederilor Codului drepturilor şi obligaţiilor studentului.
Referitor la raportul privind Statutul elevului, Pup a menţionat că puţin peste 13.000 de elevi au răspuns unui chestionar şi că au fost 1.317 de profesori respondenţi.
„Peste 30% dintre elevii din România nu îşi cunosc drepturile şi îndatoririle care sunt incluse în Statutul elevului (…) Peste 30% dintre respondenţi au afirmat că nu au primit manuale gratuite sau dacă au primit acestea au fost primite într-un timp destul de îndelungat”, a anunţat Pup, referitor la date din raport.
Ea a menţionat că elevii au fost întrebaţi dacă pe parcursul anului şcolar 2018-2019 consideră că au avut parte de o evaluare corectă şi obiectivă şi că peste o treime dintre respondenţi au sesizat o evaluare „mai degrabă subiectivă”.
„În comunităţile şcolare avem în continuare discriminare, discriminare în relaţia elev-profesor, elev-elev şi câteodată chiar şi între profesori, (…) iar la întrebarea dacă s-au observat cazuri în care profesorii din şcoală să se comporte nerespectuos cu alte persoane din nou avem o situaţie alarmantă. Aproape jumătate au considerat că acest fenomen de discriminare şi violenţă până la urma urmei e prezent în şcoala românească”, a declarat Pup.
Ea a afirmat că în continuare sunt foarte mulţi elevi care nu sunt consultaţi cu privire la disciplinele care se încadrează în curriculum la decizia şcolii.
„Avem o problemă în ceea ce priveşte decontarea cheltuielilor de transport”, a spus Pup.
Referitor la perspectiva cadrelor didactice, ea a menţionat că aproape jumătate dintre profesori (46,9%) au afirmat că dreptul elevilor de a se apăra împotriva abuzurilor din sistemul educaţional nu e respectat.
Printre recomandările din raport se numără conjugarea eforturilor tuturor actorilor implicaţi în procesul educaţional pentru a se asigura că elevii vor fi incluşi în procesul de evaluare a regulamentelor de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ, a adăugat Pup.
La rândul său, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), Petrişor Ţucă, a menţionat că au fost analizate toate codurile universitare ale drepturilor şi obligaţiilor studenţilor celor 54 de universităţi de stat.
„Am distribuit un chestionar online către organizaţiile membre ANOSR în perioada 19 septembrie – 10 octombrie (…) După ce am analizat site-urile universităţilor am constatat cu stupoare că aproximativ un sfert dintre universităţile din România nu respectă legislaţia în vigoare, adică nu au un statut al studentului universitar publicat, adoptat pe site-ul propriu. Când am analizat şi mai amplu Statutul studenţilor la nivelul universităţilor am observat că 22% nu publicaseră, iar din ceea ce cuprinde observăm că integral în toate codurile universitare regăsim doar două drepturi şi patru obligaţii, în rest sunt fie parţial menţionate, fie nu sunt menţionate deloc pentru studenţii din anumite universităţi”, a declarat Ţucă.
Potrivit acestuia, 56% dintre universităţi spun că sunt deschise în permanenţă faţă de activitatea organizaţiilor studenţeşti, iar peste 40% – că depinde de contextul în care activează şi cel în care se colaborează cu respectiva organizaţie studenţească.
El a menţionat că, din răspunsurile la întrebări, reiese că într-o treime dintre universităţi există persoane care au candidat sau vor candida pentru funcţii publice. Conform aceloraşi răspunsuri, într-un sfert dintre universităţile noastre se regăsesc persane care au avut sau au funcţii de conducere.
„Doar 30% dintre universităţile din ţară acopera 100% din cererea de cazare pe care studenţii o au, majoritatea dintre universităţile menţionate ne spun că doar 70% dintre cererile pe care studenţii le depun le pot acoperi în spaţiile de cazare (…) Cuantumul bursei sociale în majoritatea universităţilor e de minim 578 de lei. (…) Majoritatea studenţilor au spus că bursa acoperă în mare parte cheltuielile de cazare şi masă”, a declarat preşedintele ANOSR.
Conform acestuia, printre recomandările din raport se numără: facilitarea accesului studentului cu dizabilităţi în spaţiile de cazare, învăţare, servire a mesei; creşterea contribuţiei proprii a universităţii la fondul de burse, a numărului de locuri bugetate destinate studenţilor din medii defavorizate, a numărului de locuri de cazare şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai.
„Sunt importante concluziile pentru mine şi împreună cu cei doi preşedinţi voi avea o întâlnire ca să le discutăm punctual şi să vedem cum anume putem îmbunătăţi (…) Îmi doresc să trăim într-o Românie în care educaţia contează”, a declarat ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.