Florin Cîțu a preluat mandatul în fruntea Executivului în decembrie 2020, mandat în care a reușit să obțină cea mai mare creștere a Produsului Intern Brut din Uniunea Europeană, România situându-se între primele patru state din UE ca revenire economică.
Dezideratul Guvernului Cîțu a fost obținerea unei creșteri economice bazată pe investiții, și mai puțin pe consum, astfel
încât creșterea să fie una sustenabilă. În paralel, reformele au fost o prioritate a Guvernului condus de premierul Florin Cîțu, iar adoptarea Planului Național de Redresare și Reziliență garantează asigurarea unei temelii pentru dezvoltarea și modernizarea României. În total, PNRR prevede 64 de reforme și 107 investiții în toate domeniile, țara noastră urmând să beneficieze de 29,2 miliarde de euro.
În această perioadă au fost implementate cele mai multe măsuri de digitalizare a administrației publice din ultimii 30 de ani. ,,Fără taxe noi” și menținerea deschisă a economiei sunt alte angajamente respectate de premierul Florin Cîțu, măsuri care au asigurat predictibilitate pentru mediul de afaceri. Guvernul Cîțu a reușit, în ciuda condițiilor restrictive impuse de persistența crizei din sănătate, să își îndeplinească angajamentul de a începe consolidarea fiscală. Execuția bugetară la 10 luni a condus la un deficit al bugetului de puțin peste 4%, față de ținta de 7,13% pentru întregul an. Cifrele preliminare pentru 11 luni indică o creștere marginală a deficitului, ceea ce lasă un spațiu fiscal foarte mare pentru ultima lună din an.
CREȘTEREA ECONOMICĂ
În perioada ianuarie–septembrie 2021, potrivit datelor publicate de Institutul
Naţional de Statistică, PIB s-a majorat față de perioada similară din anul
precedent cu 7,1%. Această creștere asigură acoperirea declinului din
primele 9 luni ale anului 2020 și realizarea unui spor de 1,8 puncte
procentuale peste nivelul anului 2019.
Față de perioada de dinaintea pandemiei, România se situează în
primele patru state din Uniunea Europeană ca revenire economică și
totodată semnificativ superioară mediei UE/ZE (Anexa1).
În structura creșterii economice se remarcă o contribuție mai
însemnată a investițiilor în acest an. Investițiile reale au înregistrat o
dinamică robustă de două cifre în prima jumătate a anului (12,2%), sprijinite
semnificativ și de componenta publică (+21,1%), astfel încât per total au
ajuns să explice aproape 40% din creșterea economică în primul semestru
al anului. Investițiile vor rămâne un factor cheie al creșterii economice în
anii următori, România fiind unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor
UE (PNRR și cadrul financiar multianual), iar această perspectivă va
determina trecerea de la un model bazat preponderent pe consum la o
creștere economică mai echilibrată, bazată și pe investiții.
Industria a recuperat semnificativ (creștere de 10,5% în primele nouă
luni 2021), cele mai ridicate valori înregistrându-se în zonele cu producții
orientate spre export: fabricarea echipamentelor electrice (+21,6%),
fabricarea de mașini, utilaje şi echipamente (+20,0%) şi industria auto
(+18,1%).
Deși dinamica producției industriale a încetinit în ultimele luni, evoluția este
în linie cu cea din economii similare (CZ, HU) ori Germania, producția
manufacturieră fiind afectată de persistența distorsiunilor pe lanțurile de
aprovizionare cu materii prime și componente cheie (criza
semiconductorilor, de ex). Vestea bună: comenzile noi din industria
prelucrătoare au accelerat puternic în septembrie, față de luna
anterioară, cu 23,8%.
Construcțiile au continuat să se mențină pe creştere, dar una moderată de
4,9%, atât ca urmare a efectului de bază, cât şi a majorării semnificative a
prețurilor materialelor de construcţii. În ceea ce priveşte sectorul terțiar, pe
ansamblu valoarea adăugată brută s-a majorat cu 5,9% ceea ce a condus la
o susținere a creşterii economice cu 3,9 procente. În cadrul acestora, ramura
„comerț, transport, hoteluri şi restaurante” a înregistrat un spor de 10,4%
contribuind cu 2,1 puncte procentuale la creșterea reală a PIB.
Ramura cu cea mai spectaculoasă evoluție este cea privind informaţiile şi
comunicațiile cu o majorare cu 14,4%, ceea ce reprezintă o contribuție
pozitivă la creșterea Produsului Intern Brut de 1,1 puncte procentuale.
Comerțul cu amănuntul – recuperare completă și superioară nivelului
pre-pandemie (+11,9% în primele trei trimestre ale anului).
Serviciile, atât pentru firme, cât și pentru populație, au consemnat de
asemenea o recuperare completă față de nivelul pre pandemie (+17,3%,
respectiv +39,5% în primele 9 luni ale anului, comparativ cu perioada
similară a anului trecut). Evoluția a fost susținută de creșterea cu 43,6% a
componentei hoteluri şi restaurante, iar redresarea a fost vizibilă în ultimele
luni şi în cazul activități agențiilor de turism.
SECTORUL EXTERN
Schimburile internaţionale de bunuri au început să se intensifice, astfel că
în primele 9 luni ale anului 2021 exporturile de bunuri (FOB) ale României
au înregistrat o majorare cu 21,7% faţă de perioada corespunzătoare a anului
2020 şi au însumat valoarea de 54,5 mld. euro, în timp ce importurile de
bunuri (CIF) s-au ridicat la o valoare de 71,3 mld. euro, cu 23,2% în creştere
faţă de perioada similară a anului 2020.
Contul curent continuă să se accentueze, ca urmare a creșterii
deficitului comercial (bunuri). Evoluția este explicată în special de
accelerarea creșterii economice în 2021 și avansul mai pronunțat al
importurilor de bunuri de capital în concordanță cu avansul investițiilor, dar
și al creșterii prețurilor internaționale la energie.
În primele 9 luni, intrările nete de investiții străine directe s-au ridicat
la 5,3 mld euro, fiind de peste trei ori mai mari decât în perioada
similară din 2020. Astfel, gradul de finanțare a deficitului de cont curent
din surse stabile (ISD și transferuri de capital) se situează la 64%.
PIAȚA MUNCII
Rata șomajului în România se menține la un nivel semnificativ mai
redus față de media UE, fiind consemnată o recuperare pronunțată a
locurilor de muncă pierdute anul trecut în contextul crizei sanitare.
Îmbunătățirea ocupării se remarcă inclusiv în sectoarele direct afectate de
criza pandemică, în special în cadrul serviciilor de piață, HoReCa
consemnând o majorare semnificativă a numărului de salariați pe perioada
verii.
Dinamica anuală a câștigului salarial mediu net se menține robustă:
5,9% în luna septembrie (+7,3% în primele 9 luni pe total economie, în
industrie fiind înregistrat un avans de două cifre în ian-sept).
Puterea de cumpărare (câștig salarial net real) a crescut cu 3,1% în
primele 9 luni (avansul câștigului salarial nominal net de 7,3% fiind
superior ratei medii a inflației de 4,1% în ian -sept). În sectorul concurențial
puterea de cumpărare a înregistrat o creștere de 4,9%.
Creșterea veniturilor salariale a fost de 9,9%, datorită revigorării activității
economice și a eliminării unor condiții restrictive, urmată de sectorul
serviciilor cu 9,2%, ceea ce arată că măsurile luate de Guvern au avut un
impact pozitiv. În câștigul salarial mediu lunar sunt cuprinse și sumele
plătite salariaților pentru șomajul tehnic adoptate prin OUG nr. 30/2020.
Prețuri
Creșterea accelerată a prețurilor de consum nu afectează doar
România, ci este o problemă globală. Deși inflația atinge valori tot mai
ridicate în România, evoluția este una regională, cu presiuni similare asupra
prețurilor: în principal perturbări pe lanțurile de aprovizionare, precum și
costuri mai ridicate ale energiei.
În România, contribuția prețurilor aflate în afara sferei de influență a
politicii monetare (volatile-legume, fructe, ouă, combustibili; administrate;
tutun și alcool; energie electrică și gaze naturale) explică peste 50% din
dinamica inflației în primele 10 luni ale anului (în octombrie ajungând să
explice 72% – Anexa 2).
Prognozele indică o decelerare a prețurilor în cursul anului viitor, ca
urmare a diminuării distorsiunilor pe lanțurile de aprovizionare la nivel
global, dar și pe fondul unui efect de bază ridicat din acest an.
Dobânzile la credite noi au revenit la minimele istorice din 2016.
Măsurile de sprijin implementate (programele guvernamentale noua casa,
IMM Invest etc) asigură creșterea creditării către populație și companii la
un cost istoric minim (Anexa 3).
Creșterea datoriei publice față de nivelul pre-pandemie nu este o surpriză la
nivel european și global în contextul crizei sanitare, pentru susținerea
cheltuielilor medicale, sprijinirea populației si firmelor, creșterea
investițiilor. Totuși, datele Eurostat arată că în intervalul 2019 T4 – 2021 T2
datoria publică a României a crescut cu 12,2 pp, mai puțin decât în Zona
Euro (14,7pp) sau decât media UE (13,7 pp). Deși înainte de pandemie
România înregistra cel mai mare deficit bugetar din UE, am reușit limitarea
majorării deficitelor bugetare și implicit a datoriei publice fără un impact
negativ asupra revenirii economiei.
Taxe eliminate
Guvernul condus de Florin Cîțu și-a luat angajamentul de a nu introduce taxe
noi în mandatul său, iar promisiunea a fost respectată. În plus, Executivul
Cîțu a corectat măsurile cu impact economic negativ asupra mediului
economic intern și asupra puterii de cumpărare a populației.
Printre acestea:
. a fost eliminată supra-accizei la carburanți
. a fost eliminată supra-impozitării contractelor de muncă cu timp parțial
(part-time)
. a fost eliminat sistemului ineficient și birocratic al plății defalcate a TVA
(split TVA)
. au fost eliminate măsurile anti-economice promovate de Guvernul anterior
prin: eliminarea supra-taxării unor sectoare precum comunicațiile, sectorul
financiar-bancar, sectorul energetic, a acelor condiții pentru administratorii
pilonului II de pensii și desființarea fondului de dezvoltare și investiții.
În plus, a fost luată măsura scutirii de la plata impozitului specific
domeniului HORECA până la finalul anului și a fost reintrodus șomajul
tehnic pentru angajați, în contextul pandemiei.
Tot până la finalul anului, a fost prelungit programul IMM Invest, program
care include și Agro IMM Invest.
Am fost introdus sistemul E-FACTURARE pentru mediul de afaceri. Un
sistem care va aduce venituri mai mari la buget și transparență în cheltuirea
banilor publici.
Plata datoriilor acumulate de guvernele anterioare pentru a nu afecta situația financiară a mediului de afaceri
Pentru a ajunge în punctul în care suntem, Guvernul condus de Florin Cîțu a
reparat lanțul de greșeli din ultimii 20-30 de ani. A fost nevoie să plătim
datoriilor acumulate de guvernele anterioare pentru a nu afecta situația
financiară a mediului de afaceri.
Este vorba de plata facturilor deja existente către programul PNDL, la plățile
restante pe programul pentru stimularea înființării întreprinderilor mici si
mijlocii “Start-up Nation – ROMANIA”, la restanțele la plata
indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale,
stoc de restanțe de peste 7 miliarde lei.
Construcția bugetului
Guvernul Cîțu a construit un buget realist ținând cont și de consolidarea
fiscală asumată, ajustare a deficitului bugetar de la 9,4% din PIB la 7,1% din
PIB.
Au fost asigurate alocări de sume record pentru proiecte de investiții de 69,7
miliarde lei (5,9% din PIB), au fost asigurate creșterile pentru pensii și
alocații, dar și măsurile active pentru diminuarea efectelor negative generate
de pandemia de COVID-19. Prioritar a fost și sectorul de învățământ în care
s-au alocat sume în valoare de 40,7 miliarde lei, precum și în sectorul de
sănătate în valoare de 63,0 miliarde lei.
De asemenea, impactul măsurilor temporare cuprinse în bugetul pe anul
2021, determinate de efectele pandemiei COVID 19, sunt în suma de 7,4
miliarde lei (0,63% din PIB).
Execuția la 10 luni arată consolidarea fiscală
Guvernul Cîțu își încheie mandatul cu o execuție la 10 luni cu un deficit de
4,03% din PIB, față de deficitul de 7,01% din PIB înregistrat la aceeași
perioadă a anului 2020.
Execuția la 10 luni arată că încasările veniturilor din economie au crescut cu
43,1 miliarde lei mai mult față de perioada similară a anului 2020, și cu 38,1
miliarde lei față de 10 luni 2019.
Cheltuielile pentru investiții au fost pe primele 10 luni în sumă de 38,19 mld
lei, în creștere cu 7,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent
când au fost în sumă de 35,47 mld lei, mai mult de 50% fiind finanțate
proiectele din europene. Plățile cu caracter excepțional generate de epidemia
COVID-19 au fost de 11,36 mld lei.
Cheltuielile de personal au însumat 91,84 mld lei, în creștere cu 1,5%
comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în
PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,7% din PIB, cu 0,9
puncte procentuale mai puțin față de aceeași perioadă a anului anterior.
Din total cheltuielilor de personal, plățile reprezentând stimulentul de risc
acordat pentru COVID 19 au fost de 70,35 milioane lei, precum și alte
cheltuieli de personal, inclusiv sporuri acordate personalului medical şi
auxiliar implicați în activitățile cu pacienții diagnosticați cu COVID-19 de
aproximativ 2 miliarde lei.
Consolidarea fiscală a fost realizată fără creșteri de taxe, pe baza unei
colectări îmbunătățite prin conformare voluntară, ceea ce demonstrează că o
atitudine prietenoasă față de mediul de afaceri este și în beneficiu statului.
Realizările vin într-un context internațional dificil, suprapus cu criza sanitară
cauzată de pandemia COVID-19. În mandatul său, Guvernul Cîțu a gestionat
pandemia de COVID-19, folosindu-se toate resursele necesare pentru a avea
cele mai bune soluții.
A fost crescut gradual numărul de paturi ATI, au fost achiziționate sute de
concentratoare de oxigen și au fost luate măsuri pentru a fi soluționată criza
de oxigen medical. Guvernul a asigurat finanțarea pentru aprovizionarea
spitalelor cu medicamentele necesare și, atunci când a fost cazul, a solicitat
asistență internațională prin Mecanismul European de Protecție Civilă.
Mai mult decât atât, cifrele preliminare pentru finalul lunii noiembrie arată
că deficitul bugetar va crește marginal față de luna octombrie. În aceste
condiții, următorul Executiv va avea un spațiu foarte mare pentru ultima lună
față de ținta de deficit de 7,13%.
Programe de garanții guvernamentale
În contextul măsurilor pentru prevenirea și combaterea efectelor
pandemiei de COVID-19 și în vederea susținerii activității și accesului la
finanțare a mediului de afaceri, în cursul anului 2020 au fost inițiate mai
multe programe guvernamentale:Programul IMM INVEST ROMÂNIA – garanții de stat pentru
creditele de capital de lucru și creditele de investiții contractate de
întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile mici cu capitalizare de
piață medie, inclusiv pentru sprijinirea IMM-urilor din domeniul
agriculturii și industriei alimentare.
De la debutul programului până la data de 21 noiembrie 2021 au fost
emise un număr de 37.767 garanții în sumă de 19,76 miliarde lei, iar în
cadrul subprogramului AGRO IMM INVEST au fost emise 1.772
garanții în sumă de 1,51 miliarde lei.
Programul de susținere a întreprinderilor mici şi mijlocii IMM
LEASING DE ECHIPAMENTE ŞI UTILAJE – garanții de stat în
vederea facilitării accesului la instrumente de finanțare de tip leasing.
De la debutul programului până la data de 21 noiembrie 2021 au fost
emise 23 garanții în valoare de 7,23 milioane lei.
Programul guvernamental IMM FACTOR –garanții de stat în vederea
facilitării accesului la instrumente de finanțare de tip credit comercial.
Programul privind suspendarea ratelor si acordarea unor facilitați
acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare
anumitor categorii de debitori.
De la debutul programului până la data de 21 noiembrie 2021 au fost
emise 48 scrisori de garantare în valoare de 499,38 milioane lei.
De asemenea, în vederea facilitării accesului la achiziționarea unei locuințe
de către persoanele fizice, prin Programul Noua Casă, au fost acordate
garanții de stat până la data de 21 noiembrie 2021, fiind emise un număr de
276.971 garanții în valoare de 24,77 miliarde lei.
Titluri de stat cu dobândă negativă
Chiar în contextul financiar dificil și în situația în care a fost nevoie de
creșterea finanțării pentru a implementa măsurile impuse de pandemie,
Ministerul Finanțelor a reușit atragerea de resurse financiare de pe piața
internă la dobânzi negative. Astfel, în luna august 2021 a fost atrasă suma de
176,25 milioane euro la un randament mediu de -0,04%.
Colectarea veniturilor bugetare
În primele 10 luni ale anului 2021, ANAF a colectat venituri bugetare nete
de 253,43 mld lei, mai mari cu 18% față de 2020, respectiv cu 14% față
de 2019, ceea ce reprezintă 40 mld. lei în plus față de 2020 și respectiv 31,5
mld. lei mai mult decât în 2019, în condițiile în care TVA rambursat este
mai mare cu 5 mld. lei decât în 2019.
În primele 10 luni ale anului 2021:
măsurile privind rambursarea TVA cu control ulterior și eșalonarea
simplificată au fost permanentizate;
ANAF a soluționat mai multe cereri de rambursare a TVA, în creștere cu
31% față de 2019, iar suma rambursată în plus este de 5 mld. lei;
au fost aprobate 67.000 decizii de eșalonare la plată în forma simplificată
pentru suma de 12 mld. lei;
au fost declarate obligații fiscale în valoare de 206,2 mld. lei, cu 2,7%
mai mult decât în perioada similară din 2019;
gradul de depunere a declarațiilor fiscale la persoane juridice a ajuns la
99%;
ANAF a accelerat procesul de informatizare pentru a crește gradul
de colectare prin conformare voluntară, fiind adoptate următoarele
măsuri:
conectarea caselor de marcat, proces ce se va finaliza la data de 30
noiembrie 2021. Sunt deja conectate 440.000 case de marcat;
implementarea sistemului informatic SAF-T (Standard Audit File for Tax);
a fost adoptat cadrul legal privind Factura electronica, iar în data de 11
noiembrie sistemul a fost operaționalizat;
accesul persoanelor juridice la platforma Ghișeul.ro pentru
îndeplinirea obligațiilor de plată ale contribuabililor;
implementarea identificării vizuale on-line, pentru înregistrarea în SPV;
asigurarea, de la distanță, a serviciului de asistență a contribuabililor și
dezvoltarea Call-center-ului prin introducerea unui număr unic de telefon
la nivel național, fiind extinsă capacitatea call-center-ul de la 30 de apeluri
la 90 de apeluri simultan;
a fost implementat conceptul „self-service” la nivelul tuturor organelor fiscale;
a fost testat și lansat în sistem pilot serviciul de „CHAT”.
simplificarea fișei pe plătitor și operaționalizarea transferului
electronic al actelor administrativ fiscale emise de către organele de inspecție
fiscală în evidența pe plătitor;
implementarea sistemului informatic NOES
realizarea sistemului informatic pentru poprirea și ridicarea popririi
asupra conturilor bancare prin mijloace electronice ( E-POPRIRI) ;
implementarea One Stop Shop;
au fost digitalizate 51 de formulare și declarații fiscale.
implementarea procedurilor vamale simplificate în vederea alinierii la
media europeană de utilizare într-un procent de 65%;
implementarea programelor de conformare voluntară privind
impozitul pe venit datorat de persoanele fizice;
reglementarea și implementarea controlul de la distanță (Desk-auditul). În primele 10 luni ale acestui an au fost efectuate circa 6.000 de
verificări, în urma cărora au rezultat sume de peste 265 mil lei
în vederea stabilirii principalelor activități pentru prevenirea și
combaterea evaziunii, la nivelul ANAF a fost dezvoltată o metodologie de
estimare alternativă cu privire la decalajul fiscal la TVA, cu dezagregare pe
sectoarele economice de activitate.
au fost finalizate 1.561 verificări având ca obiect erodarea bazei de
impozitare și optimizări fiscale pentru tranzacții în valoare de 56 mld.lei și
o bază impozabilă de 1,4 mld.lei. Sumele stabilite suplimentar au fost de
peste 300 mil.lei.
Una dintre marile provocări pentru ANAF în anul 2021 a reprezentat-o
elaborarea contribuției Agenției la PNNR. Componenta ANAF din
PNRR aprobată de CE aduce aproximativ 356 mil. Euro României,
destinați finanțării unui număr de 12 investiții majore.
Sunt proiectate reforme care vizează:
informatizarea;
îmbunătățirea serviciilor;
tratament fiscal pe baza analizei de risc;
reforma instituțională;
o abordare inteligentă pentru domeniile operaționale ale Agenției care să
conducă la servicii performante și la eficiența colectării.
ANAF trebuie să realizeze un număr de 26 ținte și jaloane. Trei sunt deja
atinse în avans și încă una va fi îndeplinită, tot în avans, până la sfârșitul
acestui an.
Ca efect direct, pentru următorii 4 ani ANAF își propune:
creșterea ponderii în PIB a veniturilor bugetare colectate cu cel puțin
2,5 puncte procentuale comparativ cu 2019;
reducerea decalajul fiscal la TVA cu 5 puncte procentuale.
GUVERNUL CÎȚU A CÂȘTIGAT ÎNCREDEREA AGENȚIILOR DE RATING ȘI A INVESTITORILOR
Prin măsurile luate în mandatul său, Guvernul condus de Florin Cîțu a
câștigat încrederea agențiilor de rating și a investitorilor străini.
În luna octombrie, agenția internațională de evaluare financiară Standard &
Poor’s a reconfirmat ratingul României pentru datoria pe termen lung şi scurt
în valută şi în moneda națională la BBB minus/A-3 şi a menținut perspectiva
la „stabilă”. De asemenea, agenția de rating Moody’s a reconfirmat ratingul
suveran aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3/P-3 pentru
datoria pe termen lung şi scurt în monedă locală şi valută şi a îmbunătățit
perspectiva din negativă în stabile.
Potrivit BNR, investițiile străine directe au crescut cu 196% în primele opt
luni față de anul trecut și cu 1,26 miliarde de euro în ultimele luni, ajungând
la 4,39 miliarde euro.
Datele Oficiului National al Registrului Comerțului arată că numărul
firmelor cu capital străin în România au crescut cu 44,8% în primele opt luni
din 2021.
GUVERNUL CÎȚU A PUS BAZELE MODERNIZĂRII ROMÂNIEI
O reușită a Guvernului condus de Florin Cîțu este adoptarea Planului
Național de Redresare și Reziliență, în urma căruia a obținut pentru
România 29,2 miliarde de euro. Prima tranșă de bani urmează să fie primită
până la finalul anului.
O treime din fondurile PNRR pentru România sunt alocate pentru transport,
reprezentând cea mai mare alocare pentru sectorul transport din state UE.
Astfel, la acest capitol:
3,1 miliarde pentru autostrăzi
3.9 miliarde pentru transport pe cale ferată
1,2 miliarde pentru mobilitate urbană
600 milioane pentru metrou la București și Cluj-Napoca
În total, PNRR prevede 64 de reforme și 107 investiții în toate domeniile.
Transformarea digitală a administrației publice
Schimbarea paradigmei din administrația publică privind relația cu mediul
privat prin transformare digitală a fost începută după 3 decenii de tergiversări
și nu mai poate fi oprită.
Principalul obiectiv al digitalizării a fost transformarea profundă a
economiei, a administrației publice și societății, creșterea performanțelor și
eficienței în sectorul public, prin crearea unor noi tipuri de valoare bazată pe
digitalizare, inovații și tehnologii digitale.
A fost creat cadrul necesar pentru tranziția la economia și societatea digitală
prin inovații și tehnologii relevante, competitive și scalabile, contribuind la
obiectivul Guvernului de a implementa o nouă paradigmă fundamentată pe
o dezvoltare sustenabilă a societății și economiei românești și la îndeplinirea
obiectivului de convergență reală cu partenerii din Uniunea Europeană.
Cea mai așteptată măsură a fost interconectarea bazelor de date ale
instituțiilor publice astfel încât să fie eliminate toate drumurile inutile și
consumatoare de timp. Autoritatea pentru Digitalizarea României a lansat în
luna noiembrie Sistemul Național de Interoperabilitate
(https://cetatean.gov.ro), cea mai mare “autostradă” digitală construită de
statul român.
Acest proiect va permite digitalizarea interacțiunilor dintre mediul de afaceri
și instituțiile publice, uniformizarea conținutului dosarelor la nivel naţional
și interconectarea bazelor de date.
În următorii ani, digitalizarea va duce la diversificarea serviciilor electronice,
revizuirea fluxurilor de date statistice și simplificarea accesului la acestea,
crearea unui mecanism unic de poștă electronică utilizabil pentru
comunicarea între instituțiile publice.
De menționat și că România are, începând din acest an, primul sistem
informatic integrat de analiză și sortare intuitivă a imaginilor și clipurilor
video cu caracter abuziv împotriva copiilor care va eficientiza substanțial
componenta de combatere a pornografiei infantile și abuzurilor minorilor în
spațiul online (prin Programul Național – Din Grijă pentru Copii).
Adoptarea Proiectului Național de Investiții Anghel Saligny a fost
necesară pentru modernizarea comunităților, având în vedere proiecte de
construcție și modernizare a drumurilor, a rețelelor de apă și canalizare.
97,5% dintre comunele, orașele, municipiile și județele din România au
depus cereri de finanțare prin Anghel Saligny.
Cererile de finanțare au fost de aproape trei ori mai mari decât bugetul
programului: peste 137 de miliarde de lei pentru peste 7.500 de proiecte.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook , Instagram , YouTube , TikTok .
