Miniştrii propuşi de premierul desemnat Orban, audiaţi în Parlament

Politic

Miniştrii propuşi de premierul desemnat Ludovic Orban sunt audiaţi, începând de marţi, în Parlament, în comisiile de specialitate. Potrivit programului stabilit, în prima zi sunt audiaţi Florin Cîţu – propus pentru Ministerul Finanţelor Publice, Marcel Vela – Ministerul Afacerilor Interne, Nicolae Ciucă – Ministerul Apărării Naţionale, Nechita-Adrian Oroş – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Marcel Boloş – Ministerul Fondurilor Europene, Costel Alexe – Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Victor Sebastian Costache – Ministerul Sănătăţii, Bogdan Gheorghiu – Ministerul Culturii.

* ORA 12.54 Parlament-audieri miniştri/Gheorghiu: PNL înţelege protejarea şi promovarea patrimoniului ca pe o formă de dezvoltare socială şi economică

Partidul Naţional Liberal înţelege protejarea şi promovarea patrimoniului ca pe o formă de dezvoltare socială şi economică, a afirmat marţi Bogdan Gheorghiu, propus pentru funcţia de ministru al Culturii.

„Patrimoniul cultural are o valoare pe care n-o putem înlocui şi pe care trebuie s-o tratăm ca pe un capitol care revine de drept generaţiilor următoare. Conservarea patrimoniului istoric este nu numai o formă de conectare între generaţiile care se succed în societate, ci şi o resursă esenţială pentru dezvoltare. Partidul Naţional Liberal înţelege protejarea şi promovarea patrimoniului ca pe o formă de dezvoltare socială şi economică. Generaţiile actuale sunt la rândul lor creatoare de cultură şi, implicit, de patrimoniu pentru viitor”, a declarat Gheorghiu, la audierea în comisiile de specialitate din Parlament.

El a accentuat că PNL „consideră că patrimoniul cultural şi cultura contemporană trebuie înţelese în perspectivă unitară, în care cele două mari cadre ale culturii se potenţează reciproc”.

„Acesta este sensul în care ne propunem să oferim politici publice şi o revizuire adecvată a legislaţiei din domeniu. Prin mecanisme moderne de finanţare şi politici publice pozitive, protejarea patrimoniului va fi făcută, odată cu punerea sa în valoare, cu integrarea acestuia în activitatea societăţii, astfel încât acesta să nu reprezinte o obligaţie, ci o oportunitate pentru deţinător””, a spus Bogdan Gheorghiu.

La audieri participă şi deputatul Raluca Turcan, propusă pentru funcţia de vicepremier în Guvernul Orban. 

* ORA 12.54 Boloş: Proiecte de 4 miliarde de euro pe zona de apă – apă uzată urmează să fie transmise UE în 2020, va fi an greu

Un număr de 23 de proiecte româneşti de dezvoltare a reţelelor de apă şi ape uzate, în valoare de 4 miliarde de euro, urmează să fie transmise în anul 2020 către Comisia Europeană, deci anul 2020 va fi un an greu, a declarat marţi ministrul propus pentru Fonduri Europene, Ioan Marcel Boloş, la audierile din comisiile parlamentare de profil.

„În ceea ce priveşte partea de proiecte de apă, anul 2020 pe zona de proiecte de apă – apă uzată este un an extrem de important: sunt 23 de aplicaţii de proiecte, cu o valoare de 4 miliarde de euro, care aşteaptă să fie transmise la Comisia Europeană, aceasta este, să zicem, o ţintă pentru 2020, s-au transmis şi în anul 2019, dar anul 2020 este an destul de greu din perspectiva acestui tip de proiecte, pentru că discutăm de 4 miliarde de euro şi 23 de proiecte care ar urma să fie transmise la Comisia Europeană”, a declarat ministrul propus pentru Fonduri Europene.

Acesta a adăugat că urmează să fie transmisă Comisiei Europene şi documentaţia tehnico-economică pentru loturile 2 şi 3 ale autostrăzii Piteşti-Sibiu, respectivele loturi fiind cele care acoperă partea de munte, care presupune dificultăţi de execuţie.

„Referitor la infrastructura de transport şi cea de apă, spuneam la începutul prezentării mele că România are câteva angajamente care sunt rezultatul aderării la Uniunea Europeană, unul dintre acestea pentru domeniul transporturilor este ca să îşi finalizeze reţeaua TEN-T Core şi TEN-T Comprehensive (reţelele trans-europene de transport, centrală şi extinsă, n.r.), prima reţea până în 2030 şi a doua reţea, TEN-T Comprehensive, până în anul 2050. Pornind de la aceste constrângeri, pe TEN-T Core urgenţa maximă e finalizarea Coridorului IV de transport rutier şi în mod concret autostrada Piteşti-Sibiu, care ştiu că este un subiect arzător, după cum deja a fost anunţat, loturile 1, 4 şi 5 sunt deja transmise la Comisie, urmează loturile 2 şi 3, care sunt partea de zonă muntoasă destul de grea, pentru ca să se finalizeze documentaţia tehnico-economică, dar este o prioritate pentru ceea ce înseamnă infrastructura mare de transport, cum prioritate sunt şi proiectele care deja sunt în curs de implementare. După cum spuneam, autostrada Moldova Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni este iarăşi o prioritate, cum de asemenea este şi Autostrada Transilvania sau drumul expres Piteşti-Craiova, toate acestea nu fac altceva decât să ne respectăm angajamentele pe care le avem luate faţă de Uniunea Europeană”, a afirmat Ioan Marcel Boloş.

Ministrul desemnat pentru Fonduri Europene a mai susţinut că proiectele autostrăzilor Braşov-Bacău şi Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni sunt prioritare pentru Guvernul Orban.

„Proiectele mari, de infrastructură, sunt prioritare atât pentru Guvernul Orban cât şi pe perioada mandatului meu, şi, desigur, cele două autostrăzi, Braşov-Bacău şi Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, poate ordinea de prioritate nu este relevantă, dar sunt două proiecte, pentru Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni există şi lege aprobată în Parlamentul României, ele sunt prioritare din punctul de vedere al pregătirii documentaţiilor tehnico-economice şi pe partea de minister a Fondurilor Europene grija noastră este de a asigura măsurile necesare pentru ca aplicaţiile de finanţare să fie pregătite din timp şi transmise Comisiei Europene, în marja constrângerilor pe care le avem cu Comisia Europeană”, a mai spus Boloş.

Membrii Comisiilor pentru Afaceri Europene reunite ale Parlamentului au admis marţi, nominalizarea lui Ioan Marcel Boloş pentru funcţia de ministru al Fondurilor Europene, cu 21 voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 6 abţineri.

* ORA 12.26 Parlament-audieri miniştri/Gheorghiu: Obiectivele ministeriatului meu sunt pe termen scurt şi mediu 

Bogdan Gheorghiu, propus pentru funcţia de ministru al Culturii, a afirmat marţi că obiectivele ministeriatului său sunt pe termen scurt şi mediu, în condiţiile în care guvernul PNL este unul de tranziţie.

„Actualul guvern PNL este unul de tranziţie, până la declanşarea unor eventuale alegeri anticipate sau până la alegerile la termen care vor avea loc peste aproximativ un an, astfel că obiectivele ministeriatului meu sunt pe termen scurt şi mediu. Faptul că astăzi sunt al cincilea ministru audiat în ultimii cinci ani reflectă faptul că acest portofoliu este unul foarte dificil”, a declarat, la audierea în comisiile de specialitate din Parlament, Bogdan Gheorghiu, propus pentru preluarea portofoliului de la Ministerul Culturii în Guvernul Orban.

El a spus că activitatea MCIN „trebuie să asigure un echilibru dinamic între protejarea patrimoniului, încurajarea creaţiei contemporane, difuzarea valorilor culturale universale în România şi totodată a valorilor româneşti în lume”.

* ORA 12.12 Parlament-audieri miniştri/Victor Costache, aviz favorabil pentru a ocupa funcţia de ministru al Sănătăţii 

* ORA 12.06 Parlament-audieri miniştri/Costache: Vom face un audit pentru o radiografie corectă a situaţiei investiţiilor de la Sănătate

Candidatul pentru preluarea portofoliului Sănătăţii în Guvernul Orban, Victor Costache, a declarat marţi, la audierea în comisiile parlamentare de specialitate, că îşi propune realizarea unui audit pentru a avea o radiografie corectă a situaţiei investiţiilor de la minister.

„În legătură cu bugetul de investiţii (al Ministerului Sănătăţii – n.r.), după cum vedem există informaţii contradictorii chiar şi în rândul comisiilor de sănătate ale Parlamentului, dar pot să vă spun că vom face un audit din primele zile pentru a avea o radiografie corectă a situaţiei investiţiilor şi, evident, trebuie regândit modul în care se prioritizează aceste investiţi. Ceea ce ştiu, la nivelul Casei, creditele sunt angajate, sunt executate, calendarul de execuţie este la zi şi, practic, una din urgenţe este de a cere o rectificare pozitivă, deoarece în luna decembrie vom fi descoperiţi. Deci, este una din priorităţile mandatului nostru şi de aia spuneam că, probabil, voi fi un coleg dificil pentru domnul Cîţu de la Finanţe. Vă promit că mă voi lupta pentru sănătate, pentru a obţine mai multe fonduri şi să le prioritizez aşa cum trebuie”, a spus Costache.

Preşedintele Comisiei de sănătate de la Camera Deputaţilor, social-democratul Florin Buicu, a afirmat că îşi doreşte ca noul ministru să se lupte cu premierul pentru fonduri. „Dacă aveţi nevoie, cereţi-ne ajutorul, că ne vom lupta şi noi, astfel încât domeniul Sănătăţii să aibă bani”, a transmis Buicu. 

* ORA 12.02 Boloş: Există riscul de dezangajare pe fondurile europene la sfârşitul anului 2019

Riscul de dezangajare a României în alocarea fondurilor europene creşte de la an la an şi astfel se periclitează fondurile care sunt alocate ţării, a declarat marţi ministrul propus pentru Fonduri Europene, Ioan Marcel Boloş, în cadrul audierii în faţa comisiilor parlamentare de profil reunite.

„În ceea ce priveşte gradul de absorbţie, sigur că aici absorbţia a început să aibă un trend ascendent începând cu anul 2015, acreditarea unităţilor de management a fost un proces destul de greoi. Eu nu comentez ce s-a întâmplat în trecut, eu spun doar că acum, pentru următoarea perioadă de programare, ar trebui să fim mult mai pregătiţi să fi învăţat din lecţiile de care am avut parte în actuala perioadă de programare, să fi învăţat că astfel de lucruri să nu se mai repete. Şi tocmai de aceea, în perioada mandatului Guvernului Orban, partea de angajamente care ţin de Acordul de Parteneriat pe de o parte, dar şi documentele programelor operaţionale, pe de altă parte, sunt pentru mine şi pentru Guvern o prioritate, pentru ca începând cu anul 2021 să nu mai avem întârzierile de 2, 3, 4 ani când accesăm fondurile europene. Dar nu numai atât – impactul este absolut negativ asupra perioadei de timp de implementare a proiectelor, intrăm în criză de timp de fiecare dată, şi vedem cum riscul de dezangajare nu ne iartă. De la an la an valoarea riscului de dezangajare creşte şi se periclitează fondurile care sunt alocate României, şi e păcat de acest lucru”, a afirmat ministrul propus pentru Fonduri Europene.

Acesta a avertizat că există riscul de dezangajare pentru România la sfârşitul anului 2019.

„Descentralizarea este un lucru care cred că ni-l dorim cu toţii. Cu cât vom avea în centrul atenţiei mai mult beneficiarii şi proiectele, cu atât vom avea parte de un management corect în privinţa fondurilor structurale. Câtă vreme ne îndepărtăm şi centralizăm deciziile în acest domeniu extrem de important pentru România, nu cred că putem vorbi de un real succes – a se vedea inclusiv actuala perioadă de programare. În ceea ce priveşte perioada de timp pentru aceste tipuri de măsuri, să ştiţi că ele sunt gândite pe două paliere – măsuri curente, pentru activitatea curentă, şi măsurile de îndată, sunt cele care privesc evitarea riscului de dezangajare la sfârşitul anului 2019. Chiar dacă ne place sau nu ne place, acest risc există, şi trebuie tratat în consecinţă, adică trebuie să îi acordăm atenţie sporită, cred că orice ministru responsabil ar trebui să ia măsuri de îndată pentru o astfel de situaţie, astfel încât riscul de dezangajare să fie pe cât posibil diminuat”, a declarat Ioan Marcel Boloş.

Acesta a apreciat că măsurile de simplificare procedurală sunt necesare inclusiv în mandatul unui Guvern interimar.

„Partea a doua de măsuri sunt măsuri de normalitate, de la simplificarea procedurală la debirocratizarea instituţională, până la crearea acelor mecanisme de creditare inovative şi toate măsurile din programul de guvernare, măsuri care ţin de normalitate, şi cred că orice perioadă de timp la care am face referire, este de prisos. Orice Guvern, fie el interimar sau de 4 ani, trebuie să gândească astfel de măsuri, pentru că fondurile europene rămân o resursă importantă a României, atât în ceea ce priveşte dezvoltarea pe termen lung cât şi până la susţinerea mediului de afaceri şi alte implicaţii directe pe care fondurile structurale le au”, a susţinut Ioan Marcel Boloş.

Membrii Comisiilor pentru Afaceri Europene reunite ale Parlamentului au admis, marţi, nominalizarea lui Ioan Marcel Boloş pentru funcţia de ministru al Fondurilor Europene, cu 21 voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 6 abţineri.

* ORA 11.38 Rectificarea bugetară, printre priorităţile ministrului propus al Finanţelor Publice

Rectificarea bugetară se numără printre priorităţile ministrului propus al Finanţelor Publice, Florin Cîţu.

„Primul şi primul lucru pe care trebuie să-l facem este rectificarea bugetară”, a anunţat, marţi, Florin Cîţu, propus pentru preluarea portofoliului de la Ministerul Finanţelor Publice.

Acesta a menţionat că ultimele date disponibile (cu privire la execuţia bugetară pe 2019, n.r.) sunt cele aferente lunii august.

El a afirmat că este important ca România să respecte nivelul de deficit bugetar pentru a nu atrage sancţiunea de infringement.

Al doilea obiectiv menţionat de ministrul propus a fost Legea Bugetului Public.

Florin Cîţu a spus că are în vedere măsuri imediate şi măsuri pe termen scurt.

* ORA 11.07 Boloş: Cuvintele de ordine sunt transparenţă şi deschidere pentru clarificarea aspectelor ce ţin de situaţii precum cazul Barna

Procedura legală cu privire la cazul Barna impune o anumită transparenţă în relaţia cu organele de cercetare, iar cuvintele de ordine sunt transparenţă şi deschidere pentru clarificarea oricăror aspecte ce ţin de astfel de situaţii, a declarat marţi, la audierea în comisiile de specialitate, ministrul propus al Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloş.

Acesta afirmaţii vin după ce ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a cerut, în cadrul audierilor, o comunicare bună în cazul Barna şi furnizarea tuturor informaţiilor solicitate ministerului de către Departamentul Antifraudă.

„Cu privire la cazul Barna, aici procedura legală impune o anumită transparenţă pe care trebuie să o avem în relaţia cu organele de cercetare, este o obligaţie legală. Sunt proceduri legale pe care trebuie să le respectăm şi din acest punct de vedere nu cred că va fi cazul în mandatul Guvernului Orban să avem astfel de practici. Cuvintele de ordine sunt transparenţă şi deschidere în ceea ce priveşte clarificarea oricăror aspecte care ţin de astfel de situaţii”, a spus Boloş.

Eugen Teodorovici a precizat, la audierile pentru validarea ministrului Fondurilor Europene, că anumite persoane din MFE ţin deoparte documente despre cazul Barna solicitate de DLAF şi a solicitat o comunicare mai bună în acest caz.

„Vreau să mă asigur că dumneavoastră ca ministru al Fondurilor Europene veţi asigura, atunci când sunt solicitate, toate informaţiile pe care ministerul şi dumneavoastră le veţi cunoaşte legate de speţa Barna, pentru că din semnale pe care eu le am, înţeleg ca anumite persoane din cadrul ministerului încearcă să pună deoparte anumite informaţii pe care Departamentul Antifraudă le solicita pe această speţă”, a spus Teodorovici.

Preşedintele USR, Dan Barna, a solicitat recent Departamentului pentru Lupta Antifraudă (DLAF) să transmită la DNA toate documentele care îl vizează, acuzând folosirea informaţiilor dintr-o anchetă jurnalistică în scop politic.

DLAF a informat, ulterior, că acţiunea de control referitoare la proiectul „Punţi comunitare”, al cărui beneficiar este Consiliul Judeţean Alba, a fost declanşată anterior publicării informaţiilor de către Rise Project şi fără legătură cu demersurile jurnalistice. 

* ORA 11.05 Boloş, validat de comisiile parlamentare pentru postul de ministru al Fondurilor Europene

* ORA 10.35 Costache: Prima criză din domeniul Sănătăţii care trebuie gestionată este cea a rezidenţilor

Prima criză din domeniul Sănătăţii care trebuie gestionată este cea a rezidenţilor, a declarat, marţi, la audierea în comisiile de specialitate din Parlament, Victor Costache, propus pentru a prelua portofoliul de la Ministerul Sănătăţii în Guvernul Orban.

Costache a spus că imediat după audierea sa în Parlament se vor căuta soluţii legislative pentru tinerii care urmează să dea acest examen.

„Vom debloca situaţia pe examenul de rezidenţiat”, a declarat el.

Costache a mai spus că, dacă i se va schimba calitatea de suspect, în cazul acuzaţiilor de malpraxis care i-au fost aduse, îşi va da imediat demisia din funcţia de ministru. AGERPRES/(AS – autori: Dana Piciu, George Coman, Nicoleta Gherasi, George Bănciulea, George Coman, Daniel Popescu, editori: Mihai Simionescu, Andreea Marinescu, Claudia Stănescu, Cătălin Alexandru, editor online: Gabriela Badea) 

*** LIVE UPDATE-ul este realizat în baza ştirilor AGERPRES, orele indicate reprezentând momentul difuzării ştirilor pe fluxul agenţiei. 

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.