Raport privind măsurile pentru deschiderea şcolilor şi alegeri, prezentat de premierul Orban în Parlament (text integral)

Premierul Ludovic Orban a prezentat, miercuri, în plenul reunit al Parlamentului, Raportul privind măsurile ce urmează a fi întreprinse pentru limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2 şi detalierea planului de măsuri avute în vedere pentru organizarea alegerilor locale şi a deschiderii şcolilor.

Prezentăm integral textul documentului:

„RAPORT

privind măsurile ce urmează a fi întreprinse pentru limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2 şi detalierea planului de măsuri avute în vedere pentru organizarea alegerilor locale şi a deschiderii şcolilor.

Preambul

În temeiul art. 111 din Constituţia României, Parlamentul a solicitat Guvernului un „raport cu privire la măsurile pe care urmează să le întreprindă pentru limitarea răspândirii virusului”, în care să se precizeze „planul de măsuri concrete pentru organizarea, în bune condiţii, a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, dar şi pentru deschiderea noului an şcolar 2020-2021”.

În contextul epidemiologic actual, caracterizat de o evoluţie neclară, imposibil de previzionat, guvernele din întreaga lume au fost nevoite să adopte decizii în condiţii de incertitudine şi risc, de cele mai multe ori cu un orizont de timp scurt şi mediu. Prioritatea zero în luarea tuturor măsurilor a fost SĂNĂTATEA PUBLICĂ!

Concret, cu privire la măsurile adoptate pentru limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2, Guvernul României urmează o strategie care să răspundă atât dezideratului sanitar, de protejare a stării de sănătate a populaţiei în actualul context, cât şi dezideratului de a susţine procesele esenţiale dezvoltării sustenabile a ţării şi calităţii vieţii românilor, în economie, educaţie, guvernare, relaţii sociale etc.

În condiţiile crizei generate de pandemia SARS-CoV-2, Guvernul României a aplicat constant trei tipuri de principii:

1. Consultarea cu specialiştii din domeniul sănătăţii;

2. Construirea de scenarii, alternative decizionale pentru problemele majore ale societăţii, scenarii care au avut în vedere posibila evoluţie a pandemiei;

3. Informarea şi consultarea partenerilor din mediul economico-social pentru fiecare decizie majoră.

Acest mod de lucru a condus la organizarea şi desfăşurarea în condiţii de siguranţă a examenelor pentru finalizarea studiilor – Evaluarea Naţională şi Bacalaureatul, ceea ce conferă premisele unor procese similare pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor autorităţilor administraţiei publice locale şi a deschiderii anului şcolar 2020-2021.

Pentru ambele domenii există scenarii adaptate contextului, aduse la cunoştinţa opiniei publice, şi reglementări care conferă predictibilitate acţiunilor din perioada următoare, prezentate pe larg în continuare.

*** Prezentul raport vine ca urmare a solicitării preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului de a prezenta (1) măsurile pe care urmează să le luăm pentru limitarea răspândirii virusului, (2) planul de măsuri pentru organizarea alegerilor şi (3) măsurile pentru redeschiderea noului an şcolar. Prezentăm raportul conducerii celor două camere din dorinţa Guvernului de a avea o relaţie instituţională corectă între Guvern şi Parlament. Membrii Guvernului şi Primul-ministru au răspuns de fiecare dată comisiilor parlamentare şi forurilor superioare ale Parlamentului şi s-au prezentat la audieri în cadrul comisiilor de specialitate, la dezbaterile din plen şi au dat curs solicitărilor venite din partea parlamentarilor cu privire la criza sanitară provocată de noul coronavirus.

Deciziile Guvernului au fost luate în mod transparent şi, înainte de a adopta orice măsură, Executivul s-a consultat cu actorii importanţi din fiecare domeniu. În ultimele luni au avut loc întâlniri cu sindicatele, patronatele, societatea civilă, reprezentanţii industriilor, autorităţile publice locale, autorităţile sanitare, cu organizaţiile naţionale şi internaţionale interesate să sprijine statul în efortul de a diminua efectele crizei provocate de COVID-19. Au fost vizite pe teren şi a existat un dialog direct cu românii. De altfel, românii au respectat recomandările venite din partea autorităţilor şi au fost parteneri de încredere în lupta cu noul coronavirus.

Autorităţile au optat mai degrabă pentru recomandări decât pentru restricţii, au informat cetăţenii cu privire la pericolul infectării şi au rezolvat probleme punctuale, acolo unde era fie un vid legislativ, fie probleme logistice cronice acumulate.

În acelaşi timp, să nu uităm că au existat mai multe blocaje din partea unor instituţii ale statului, care au pus Guvernul în imposibilitatea de a acţiona. Au fost legi atacate la CCR, legi blocate în Parlament şi chiar politicieni care îndemnau la nerespectarea regulilor sau promiteau soluţii miraculoase. Astfel, pe lângă efortul făcut de Guvern de a gestiona economia României, de a diminua efectele crizei sanitare şi de a stopa creşterea numărului de infectări, a fost nevoie şi de eforturi consistente de a stopa ştirile false şi a lupta cu toate atacurile unor instituţii care, în loc să apere drepturile oamenilor, se ocupau cu inventarea unor detalii juridice şi crearea de panică şi haos în societate. Să fie foarte clar, limitarea răspândirii coronavirusului a fost prioritatea zero a guvernului atunci când a propus anumite reglementări legislative. Ca urmare a perioadei în care a existat un vid legislativ, numărul infectărilor şi al persoanelor decedate a crescut de câteva ori. Sănătatea şi siguranţa românilor a fost primul obiectiv atunci când a fost luată o decizie sau alta.

Purtatul măştii şi respectarea unor norme sanitare pot ajuta în efortul comun necesar al Guvernului, Parlamentului, autorităţilor locale şi al românilor. Indiferent de cum va evolua această criză sanitară la nivel naţional şi internaţional, Executivul va lua toate măsurile care se vor impune pentru a continua şcoala (pe scenariile aflate în lucru), pentru a susţine angajaţii şi angajatorii să-şi continue activitatea, pentru a garanta respectarea drepturilor fiecărui român şi a-i proteja din punct de vedere sanitar.

Pe lângă lupta cu actuala criză sanitară, Guvernul a anunţat „Programul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică”. În doar câteva săptămâni, acest program a fost transpus în acte normative care deja produc efecte de relansare economică, de deblocare a fondurilor naţionale şi europene pentru proiecte care vin în sprijinul fiecărui român.

Evoluţie infecţii SARS-CoV-2

Consideraţii generale

Pe parcursul primelor şapte luni de evoluţie a infecţiilor cu virusul SARS-CoV-2, care nu a afectat în trecut populaţia umană, au fost observate şi consemnate câteva caracteristici generale ale acestuia:

– Transmitere prin particule;

– Rata de contagiozitate, în absenţa oricăror măsuri de control, este între 2.5-3;

– Perioada de incubaţie: între 2 – 14 zile;

– Nu a fost dezvoltat un antiviral eficient pentru infecţie;

– Nu a fost dezvoltat un vaccin pentru imunizarea populaţiei.

Transmisia aerogenă: acest mod de transmitere a făcut posibilă infectarea populaţiilor de pe întreg globul, fiind dificil de controlat rapid şi eficient (în comparaţie cu agenţi patogeni transmişi prin apă, alimente, sânge etc).

Rata de contagiozitate: o rată mai ridicată decât a altor agenţi patogeni, cuplată cu transmiterea aerogenă, duce la infectarea rapidă a populaţiei expuse, în absenţa unor măsuri de control, având posibilitatea de a genera focare extinse comunitare şi de a suprasolicita sau a depăşi sistemele sanitare.

Perioada de incubaţie: intervalul larg al perioadei de incubaţie face ca observarea eficienţei implementării unor măsuri de limitare şi control al infecţiilor, precum şi efectul unor măsuri de relaxare să fie aparent abia după 14-21 de zile de la implementare.

Încă din primele două luni de evoluţie au fost făcute observaţii privind caracteristici ale virusului, cât şi ale efectelor sale asupra populaţiei umane (rata de transmitere, modul de transmitere, incubaţie, simptome, durata bolii, mortalitate etc.). S-a constatat că aceste observaţii iniţiale se menţin odată cu trecerea timpului şi s-au adus în ultimele luni puţine completări ale lor (unele simptome în plus, unele clarificări asupra transmiterii de către persoanele asimptomatice etc.). Totuşi, în ultimele luni, au fost obţinute unele rezultate a unor observaţii pe termen mai lung care întregesc tabloul clinic într-un sens mai sumbru. Unele studii de urmărire pe termen mediu a celor infectaţi şi recuperaţi încep să arate că titrul de anticorpi protectori dezvoltaţi în urma infecţiei nu rezistă la un nivel suficient de ridicat mai mult de 3 luni de zile, iar unele din persoanele recuperate rămân cu unele afectări îndelungate ale sistemului respirator, pulmonar, neurologic. Aceste observaţii duc spre nevoia de încercare a evitării infecţiei cu acest virus în speranţa dezvoltării unor mijloace eficiente de tratament.

Mijloace farmaceutice: imposibilitatea dezvoltării într-un timp foarte scurt a unor antivirale eficiente pentru tratarea bolnavilor sau a unui vaccin pentru imunizare împotriva unui virus nou descoperit face ca principalele mijloace de răspuns pentru limitarea şi controlul îmbolnăvirilor să fie măsuri nonmedicale.

Măsuri nonmedicale: gama de măsuri nonmedicale implementate în majoritatea statelor a dovedit că poate limita numărul de infecţii.

Din punct de vedere al răspunsului la această criză, trei observaţii sunt cruciale pentru încetinirea evoluţiei:

Mobilitatea populaţiei: nu este o observaţie nouă, caracteristică doar răspândirii SARS-CoV-2, toate scenariile de răspândire pandemică a unui agent patogen au la bază şi evidenţiază această caracteristică a societăţii din prezent. Mobilitatea populaţiei constituie mijlocul cel mai eficient de propagare a virusului, acesta având posibilitatea să ajungă chiar şi în cele mai izolate comunităţi.

Interacţiunea populaţiei: constituie un mijloc suplimentar şi eficient de transmitere a virusului. În urma observaţiilor de până acum s-a evidenţiat potenţialul de dezvoltare al unor focare ample în locuri în care interacţiunea este repetată, apropiată, de lungă durată şi în spaţii determinate: cămine de bătrâni, unităţi de producţie, locuri de muncă, vase de croazieră etc.

Mijloace de protecţie individuală: mască, distanţă fizică, spălare/dezinfectare a mâinilor. Acest aspect nu era luat în considerare şi nici nu a fost încercat în trecut, la scară globală, pentru controlul răspândirii infecţiilor respiratorii comune. În urma observaţiilor evoluţiei actuale, s-a demonstrat că ajută la încetinirea transmiterii.

În lipsa unor mijloace eficiente de tratare sau prevenire a bolii, sistemele de sănătate publică trebuie să lucreze direct pe aceste trei aspecte.

Mijloace de mitigare a riscului

1. Farmaceutice

Soluţiile farmaceutice considerate a fi esenţiale pentru oprirea pandemiei şi pentru care ştiinţa umană a intrat într-o cursă de dezvoltare, mai rapidă decât oricând în istorie, sunt, în principal: o medicaţie antivirală specifică, un vaccin specific, iar, secundar, un mijloc de diagnostic rapid cu o marjă de eroare foarte scăzută.

Cercetarea şi dezvoltarea unor produse sigure şi eficiente au şi ele o limitare temporală. În ciuda unor declaraţii date în toată această perioadă, nu se poate ajunge la concluzia că acestea vor fi disponibile în cantităţi suficiente, pentru toate statele, înainte de octombrie-decembrie 2021.

2. Nonfarmaceutice

Soluţiile nonfarmaceutice încercate şi adoptate de majoritatea sistemelor de sănătate publică se axează pe cele trei observaţii menţionate anterior: măsuri de reducere a mobilităţii şi a interacţiunii populaţiei, cuplate cu recomandarea sau impunerea de măsuri de protecţie individuală. Aceste măsuri care, deşi nu au fost puse în practică în nicio altă situaţie din ultimii 100 de ani şi pentru care unele studii ştiinţifice de până în anul 2019 nu demonstrau un beneficiu evident, au arătat în cele şapte luni scurse de la începutul pandemiei că sunt un mijloc eficient pentru încetinirea evoluţiei.

Posibilităţi de mitigare la nivel naţional

Din cauza limitărilor din ultimii zeci de ani, România nu are o capacitate de cercetare-dezvoltare a mijloacelor farmaceutice necesare pentru oprirea epidemiei, depinzând de ştiinţa şi producţia globală. Astfel, singurele posibilităţi rămân cele nonfarmaceutice, măsuri ce trebuie calibrate şi implementate, unele pentru perioade scurte de 2-4 săptămâni (reducerea mobilităţii şi a interacţiunilor), unele pe termen lung (mijloace de protecţie individuală).

Situaţie de fapt

La data de 13 martie 2020, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat starea de pandemie globală din cauza infecţiilor cu virus SARS-CoV-2.

La data de 15 martie 2020, a fost decretată „Starea de urgenţă” pe teritoriul României. La acea dată erau înregistrate, la nivel mondial, 160.000 de cazuri de infecţie dintre care 5.800 de decese. În România se înregistra o medie de 25 cazuri confirmate/zi.

Măsurile luate pentru reducerea numărului de infecţii sau al ratei mortalităţii asociate au dus la evitarea unui vârf epidemic major şi aplatizarea curbei infectărilor. Evoluţia a fost limitată la o medie de 320-360 cazuri confirmate/zi pe parcursul lunii aprilie.

Menţinerea acestor măsuri a dus la scăderea mediei de cazuri confirmate până la 230 cazuri/zi la mijlocul lunii mai.

La data de 15 mai 2020 erau înregistrate la nivel mondial peste 4.400.000 de cazuri confirmate, din care peste 300.000 de decese.

Pe teritoriul României a fost făcută trecerea la „Starea de alertă” şi au fost relaxate unele măsuri. La acea dată, România înregistra peste 16.000 de cazuri confirmate, dintre care peste 1.000 de decese. În perioada 15 – 30 mai, media cazurilor confirmate a continuat trendul descendent până la nivelul de 150 noi cazuri confirmate/zi, reprezentând un efect al măsurilor din timpul stării de urgenţă.

Începând cu data de 1 iunie 2020, a fost implementată a doua etapă de relaxare a măsurilor. În perioada 1 – 14 iunie, media cazurilor confirmate a urmat un trend ascendent până la 200 noi cazuri confirmate/zi, putând fi considerat un efect al primelor măsuri de relaxare.

La data de 14 iunie 2020, erau înregistrate, la nivel mondial, peste 7.500.000 de cazuri confirmate, dintre care 430.000 de decese.

În perioada 15 iunie – 14 iulie 2020, media cazurilor confirmate a urmat un trend puternic ascendent până la peste 500 de noi cazuri confirmate/zi. Doar în ultimele 30 de zile au fost înregistrate 33% din totalul cazurilor de la începutul epidemiei până în prezent.

La data de 14 iulie 2020 erau înregistrate la nivel mondial peste 13.000.000 de cazuri confirmate dintre care aproape 600.000 de decese.

În perioada 15 iulie – 9 august 2020, media cazurilor confirmate a urmat un trend puternic ascendent până la peste 1.000 de cazuri confirmate/zi. Doar în ultimele 30 de zile au fost înregistrate 48% din totalul cazurilor de la începutul epidemiei până în prezent.

La data de 10 august 2020 sunt înregistrate la nivel mondial aproape 20.000.000 de cazuri confirmate dintre care aproape 700.000 de decese.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu a scăzut nivelul pandemic şi nu au fost formulate ipoteze ştiinţifice valide referitoare la un orizont de timp pentru declararea încheierii pandemiei.

Începând de la jumătatea lunii iunie, evoluţia cazurilor noi confirmate a urmat o rată de reproducere supraunitară (R0 1.05-1.22), acest curs de evoluţie a situaţiei fiind susţinut pe toată perioada ultimelor 40 de zile. Valoarea maximă a mediei cazurilor înregistrate a fost atinsă la data de 29 iulie – 1.250 cazuri noi. În ultimele 11 zile trendul este uşor descrescător cu aparentă tendinţă de plafonare în jurul unei medii de 1.100 cazuri/zi. Menţinerea unui astfel de platou pe termen mediu nu este de dorit să se întâmple, deoarece în 14-21 de zile va depăşi capacitatea de spitalizare în secţiile de ATI, suprasolicitând şi secţiile pentru bolnavii Covid-19.

Starea de Alertă

În urma deciziilor de relaxare, etapa I de la 15 mai, etapa II de la 1 iunie, etapa III de la 15 iunie, au rămas în vigoare doar restricţiile de zbor spre şi dinspre unele state, restricţii pentru restaurante în spaţii închise, restricţii pentru evenimente în spaţii închise şi restricţii pentru evenimente de peste 500 de participanţi în spaţii deschise.

Reluarea accelerată a tuturor celorlalte activităţi (în condiţiile în care nu se poate verifica în mod realist respectarea condiţiilor de funcţionare şi comportament al populaţiei), cuplată cu posibilitatea de mişcare neîngrădită a persoanelor dintr-un judeţ în altul, relaxarea efectivă a populaţiei în privinţa pandemiei, cât şi un trend susţinut de fake-news şi de negare atât a gravităţii pandemiei, cât şi a necesităţii măsurilor luate, pot duce inevitabil la menţinerea unui trend puternic ascendent al infecţiilor. Nu există niciun motiv ştiinţific şi rezonabil pentru care virusul să dispară sau să îşi reducă rata de contagiozitate de până acum, având în vedere gradul aproape inexistent de imunitate a populaţiei la infecţie.

La data de 10 august, pe baza numărului de cazuri confirmate în România şi pe baza unor studii publicate de alte state referitoare la populaţia estimată a fi infectată, se poate concluziona că, în continuare, peste 95% din populaţia României nu prezintă imunitate faţă de acest virus şi este în continuare susceptibilă pentru infectare.

Caracteristicile observate ale virusului, precum şi procentul de populaţie susceptibilă duc la unele concluzii referitoare la o posibilă evoluţie şi la necesitatea implementării a unor măsuri nonmedicale de prevenire şi control:

– Numărul de cazuri confirmate nu va scădea în mod natural până la zero, iar virusul nu dispare de la sine;

– În absenţa oricăror măsuri, rata de contagiozitate va urma cursul natural;

– Implementarea măsurilor nonmedicale trebuie efectuată în mod susţinut pe tot teritoriul ţării. În condiţiile în care populaţia oricărei localităţi are posibilitatea de circulaţie neîngrădită (în afara localităţii, a judeţului şi a ţării) nicio localitate, judeţ sau regiune care, pentru o perioadă scurtă de timp, nu înregistrează niciun caz confirmat, nu va avea certitudinea că acea stare de fapt se va menţine. În fapt, este mai probabilă reintroducerea transmiterii virusului în comunitatea respectivă. Cât timp sunt înregistrate cazuri atât în judeţe pe teritoriul României, cât şi în celelalte state (atât pe plan european cât şi mondial), nu se poate afirma că riscul pentru populaţia României a dispărut.

Ridicarea tuturor măsurilor de limitare a infecţiilor, în acest moment, va face probabilă creşterea numărului de cazuri confirmate, ceea ce deja atrage după sine limitarea accesului cetăţenilor români pe teritoriul altor state.

Având în vedere cele prezentate, se poate concluziona că este necesară prelungirea stării de alertă, precum şi următoarele propuneri de măsuri cu impact în limitarea răspândirii infecţiilor:

1. Impunerea şi controlul respectării măsurilor generale minime de prevenire a infecţiilor (mască facială, distanţare fizică), având în vedere faptul că s-a constatat derularea unor activităţi interzise în această perioadă (tabere de copii, cluburi, discoteci).
Este necesar, de asemenea, controlul mai riguros la organizarea evenimentelor private;

2. Posibilitatea de implementare a unor măsuri de limitare a mişcării în cadrul unor localităţi, în cazul în care se constată o evoluţie ce poate deveni necontrolabilă. Menţinerea accesului limitat al populaţiei în zonele aglomerate, în special a celor turistice;

3. Posibilitatea de a reveni asupra măsurilor de relaxare în cazul în care evoluţia situaţiei o impune.

Măsuri întreprinse până în prezent şi în perioada care urmează

În ultimele luni a fost necesară adoptarea unor măsuri restrictive pentru a proteja sănătatea românilor. S-a văzut că acele măsuri au fost corecte şi necesare. România nu a avut blocaje la fel de mari cum au avut alte state din regiune. S-a văzut că, dacă Guvernul ar fi acţionat cu jumătăţi de măsură, sistemul sanitar ar fi intrat în colaps. Guvernul şi-a asumat să protejeze viaţa românilor, chiar şi atunci când a avut de a face cu campanii susţinute de încurajare a populaţiei la nerespectarea măsurilor de protecţie sanitară.

Pe perioada stării de urgenţă, Guvernul a urmărit cu prioritate următoarele obiective:

– protejarea sănătăţii şi vieţilor românilor, iar statisticile instituţiilor internaţionale ne spun că am reuşit să facem acest lucru mult mai bine decât alte state puternice, cu sisteme sanitare dezvoltate;

– protejarea fiecărui loc de muncă afectat de criză, iar numărul de beneficiari ai măsurilor Guvernului PNL ne arată că au fost salvate sute de mii de locuri de muncă, asigurate veniturile pentru angajaţi, chiar în condiţiile întreruperii activităţii;

– asigurarea resurselor pentru investiţii publice, iar plăţile efectuate în prima parte a anului sunt cele mai mari din ultimii 10 ani;

– sprijinirea operatorilor economici pentru a-şi menţine sau pentru a-şi relua activitatea;

– ocrotirea în mod real a persoanelor vulnerabile – au fost extinse toate măsurile de protecţie şi asistenţă, pentru ca nicio persoană aflată în dificultate să nu sufere.

În momentul în care a venit criza sanitară, România avea o legislaţie deficitară, care nu numai că nu ne-a ajutat, dar ne-a şi împiedicat să luăm măsuri ferme şi rapide fără să fim nevoiţi să apelăm la instrumentul legiferării prin OUG.

În acelaşi timp, România s-a confruntat cu o lipsă acută de resurse în sistemul medical, de la stocuri de urgenţă, materiale, aparatură şi până la cea mai valoroasă resursă – personalul medical. În plus, politizarea crizei sanitare de către anumite partide parlamentare a îngreunat munca instituţiilor cu atribuţii în domeniul ordinii, siguranţei şi sănătăţii populaţiei.

Guvernul a avut la dispoziţie un buget public şubrezit, pe care au pus presiune, deodată, atât cheltuielile sanitare suplimentare, cât şi necesitatea de a ajuta angajaţii afectaţi de întreruperea activităţilor sau firmele în dificultate.

Pentru aceste motive, pe perioada stării de urgenţă, Guvernul a fost nevoit să promoveze sute de acte normative, contra-cronometru.

Astfel, Guvernul a adoptat nu mai puţin de:
– 48 de ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă;
– 194 de hotărâri de Guvern;
– sute de ordine de ministru şi alte acte subsecvente.

Măsurile luate au condus la rezultate bune, spre exemplu – organizarea în bune condiţii a Evaluării Naţionale sau a examenului de Bacalaureat. Acesta a fost un test de solidaritate din partea părinţilor, elevilor, profesorilor şi tuturor instituţiilor implicate, a fost un efort enorm legislativ şi organizatoric, la care au contribuit mii de oameni.

Succesul organizării celor două examene a oferit o lecţie pe care n-ar trebui să o uităm aşa uşor. S-a văzut foarte clar faptul că atunci când toate forţele din societate acţionează solidar, cu un scop comun, rezultatele favorabile nu se lasă aşteptate. NU a fost doar succesul Guvernului, ci al nostru, al tuturor!

În această perioadă deosebit de dificilă, Guvernul a reuşit să utilizeze la maximum oportunitatea fondurilor europene nerambursabile.

În contextul bugetar lăsat de guvernarea anterioară, cu un deficit de 48,3 de miliarde de lei în anul 2019, fără fondurile europene Executivul nu ar fi putut finanţa programele de protejare a locurilor de muncă, nu ar fi avut suficienţi bani pentru a continua programele de investiţii publice şi nu ar fi avut cu ce să sprijinim agenţii economici afectaţi de criză.

În primele 6 luni din anul 2020, România a avut cel mai rapid ritm de accesare a fondurilor europene de la aderarea ţării la Uniunea Europeană.

Până în prezent au intrat efectiv în conturile României 2,6 miliarde de euro şi urmează să fie decontate încă 3,5 miliarde de euro în următoarele cinci luni, la care se vor adăuga şi alte sume, din programele de relansare economică pe care Uniunea le pune acum în aplicare.

Mai mult decât atât, prin negocierile purtate de echipa guvernamentală şi de Preşedintele României s-au obţinut fonduri consistente din programele europene.

Măsurile adoptate de Guvern pe perioada stării de urgenţă au permis:

– depăşirea stării de urgenţă cu rezultate bune, în ceea ce priveşte starea de sănătate a românilor;

– conceperea unui plan bine structurat de relaxare a restricţiilor;

– punerea în aplicare a unui set de măsuri de relansare economică, pe termen scurt, mediu şi lung.

Toate măsurile luate pe durata stării de urgenţă şi alertă au urmărit cu prioritate revenirea etapizată şi cu responsabilitate la o stare de normalitate.

Guvernul PNL a prezentat un program de relansare economică, şi la mai puţin de o lună, Executivul a reuşit să adopte cea mai mare parte dintre actele normative anunţate.

În eforturile Guvernului de combatere a epidemiei de coronavirus nu au fost uitate proiectele de infrastructură (autostrăzi, spitale, şcoli), de sprijinire a mediului de afaceri sau de atragere de fonduri europene.

Măsurile propuse de Guvernul PNL sunt răspunsul la situaţia de criză în care se află România şi sunt rezultatul consultării mediului de afaceri, a actorilor din societatea civilă, a organizaţiilor neguvernamentale şi sindicale.

Astfel:
– 1 miliard de euro sub formă de granturi nerambursabile este pachetul de ajutor pentru IMM-uri. Această sumă va fi împărţită astfel:
– 550 de milioane de euro – granturi pentru investiţii (până la 200.000 de euro fiecare grant);
– 350 de milioane de euro – granturi pentru repornire (până la 150.000 de euro pentru companiile lovite puternic de pandemie: turism, HORECA, transport auto, industria de evenimente);
– 100 de milioane de euro – granturi pentru microîntreprinderile fără angajaţi (granturi până la 2.000 de euro pentru firme cu asociat unic care nu a beneficiat de niciun ajutor în această perioadă).

* Pentru creşterea competitivităţii microîntreprinderilor, Guvernul a aprobat deja prin memorandum supracontractarea proiectelor de investiţii din lista de rezervă din Programul Operaţional Regional – Axa 2.1. Bugetul alocat este de 247 de milioane de euro, iar granturile sunt cuprinse între 50.000 şi 200.000 de euro;

* De asemenea, pentru creşterea competitivităţii IMM-urilor, Guvernul a aprobat deja prin memorandum alocarea suplimentară de fonduri prin Programul Operaţional Regional Axa 2.2 cu un buget total de 450 de milioane de euro;

* Totodată, pentru finanţarea investiţiilor mari, între 1,5 milioane de euro şi 6 milioane de euro, Guvernul a aprobat prin memorandum granturi în valoare de 550 de milioane de euro;

* 150 de milioane de euro, bugetul alocat pentru START-UP-urile pentru studenţi în domenii competitive şi inovative au fost deja aprobate de Guvern;

* 30 de milioane de euro au fost deja alocaţi de Guvern prin H.G pentru educaţia digitală a angajaţilor;

* 200 de milioane de euro, granturi pentru antreprenoriatul rural au fost deja alocate prin H.G. Guvernul liberal sprijină şi antreprenorii din mediul rural care trebuie să aibă şansa să-şi dezvolte afacerile;

* 42 de milioane de euro pentru instalarea tinerilor fermieri, dintre care aproape jumătate (20 de milioane de euro) destinaţi românilor din diaspora;

* 450 de milioane de lei/an, schema de ajutor de stat pentru dezvoltare regională;

* 1,5 miliarde de lei/an, schema de ajutor de stat pentru investiţii noi (greenfield);

* A fost aprobată schema de garanţii de stat pentru credite pentru companiile care nu sunt IMM-uri, prin Eximbank. Ordonanţa de urgenţă aprobată prevede un plafon de 4 miliarde de lei, dar acesta va putea fi extins la 8 miliarde. Astfel, un procent de până la 80% dintr-un credit contractat va fi garantat de stat. Numărul estimat al beneficiarilor care pot avea acces la acest produs este de 600 de companii, cu o cifră de afaceri cumulată de aproape 580 de miliarde de lei şi cu un număr de 1,7 milioane salariaţi;

* 1 miliard de lei, plafonul din schema de garantare a creditului comercial;

* Finanţarea programului flexibil de muncă (Kurzarbeit). Programul este finanţat prin SURE şi există posibilitatea de a aplica până la o finanţare de maxim 5 miliarde de euro;

* Bonificaţii pentru creşterea capitalizării companiilor prin reducerea impozitului pe profit cu 5% pentru o creştere a capitalizării de 10%;

* Schemă de susţinere pentru lucrătorii sezonieri şi zilieri;

* 1,5 miliarde de lei, plafonul din programul de garantare leasing de echipamente şi utilaje;

* Guvernul PNL continuă măsurile care s-au dovedit extrem de eficiente în timpul stării de urgenţă, respectiv plata şomajului tehnic şi sprijinul de 41,5% din salariul mediu brut pentru angajaţii care şi-au reluat activitatea în cadrul companiei;

* Este deja în vigoare ordonanţa de urgenţă care oferă sprijin pentru angajarea tinerilor, a persoanelor de peste 50 de ani şi a cetăţenilor români întorşi din diaspora;

* Este oferit sprijin pentru telemuncă, tichete de masă caldă pentru persoanele de peste 75 de ani şi tichete pentru elevi din familii cu venituri mici pentru începerea şcolii;

* Este sprijinită extinderea reţelelor de gaze naturale prin care se va dubla numărul de români care vor beneficia de acest serviciu.

Decizia Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nr. 37

C.N.SU. a aprobat în şedinţa desfăşurată în 28 iulie, Hotărârea numărul 37 privind stabilirea unor măsuri de limitare a răspândirii infecţiilor cu SARS CoV-2 la nivelul spaţiilor/activităţilor unde există un risc crescut de infectare.

Comitetul a făcut prin această hotărâre, în baza analizei specialiştilor, următoarele propuneri:

– Instituirea obligativităţii purtării măştii de protecţie, în anumite intervale orare, pentru toate persoanele prezente în spaţiile publice deschise stabilite prin hotărâre a comitetului judeţean sau al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, cu avizul direcţiei de sănătate publică.

– Spaţiile şi intervalele orare se stabilesc luând în considerare probabilitatea creşterii numărului persoanelor prezente concomitent în spaţiile şi în intervalele orare respective, ca efect al desfăşurării unor activităţi individuale sau de grup.

– Se exceptează de la această măsura următoarele categorii: persoane care desfăşoară activităţi fizice intense sau în condiţii de muncă solicitante, cum sunt temperaturile ridicate sau umiditatea crescută şi copiii cu vârsta mai mică de 5 ani.

– Interzicerea comercializării şi consumului produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile special destinate, dispuse în exteriorul clădirilor unde se desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice, în intervalul orar 23.00-06.00.

– În afara intervalului menţionat, operatorii economici care desfăşoară aceste activităţi au obligaţia să ia măsuri pentru limitarea numărului de clienţi la numărul locurilor pe scaune, precum şi a oricăror activităţi care presupun interacţiunea fizică între clienţi.

– Interzicerea desfăşurării activităţii cu publicul pentru operatorii economici din domeniul jocurilor de noroc, în intervalul orar 23.00-06.00.

Sporuri pentru angajaţii DSP-urilor

Guvernul a aprobat o Ordonanţă de Urgenţă prin care se acordă sporuri de 40% la salariul de bază pentru personalul din comitetul director al direcţiilor de sănătate publică. Inspectorii sanitari care desfăşoară activităţi în domeniul controlului în sănătatea publică vor beneficia de un spor de 30% din salariul de bază.

Măsura are ca scop ajustarea diferenţelor salariale dintre categoriile de personal din cadrul direcţiilor DSP implicate în aplicarea măsurilor impuse pe perioada stării de alertă. În plus, prin aceste sporuri vizăm atragerea de personal calificat pe de-o parte şi menţinerea celui existent pe de altă parte, în condiţiile în care numărul angajaţilor din aceste instituţii este redus.

În vederea eliminării inechităţilor privind mărimea concretă a sporului pentru condiţii de muncă, actul normativ reglementează începând cu 1 august ca personalul paramedical, implicat direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea şi tratamentul pacienţilor cu COVID-19 să beneficieze de sporurile pentru condiţiile de muncă peste limita minimă prevăzută legal. Nivelul concret al sporurilor va fi stabilit de conducerea fiecărei unităţi sanitare de comun acord cu sindicatele reprezentative semnatare ale contractului colectiv de muncă.

Măsuri avute în vedere pentru deschiderea anului şcolar 2020-2021

Context

În cea mai mare criză sanitară globală, Guvernul PNL s-a mobilizat pentru gestionarea problemelor structurale din serviciile publice din România.

Ministrul Educaţiei şi Cercetării a reacţionat în vederea reducerii riscurilor la care erau expuşi elevii, studenţii şi profesorii din România încă din data de 24 februarie, când a luat măsura de a limita sau suspenda toate activităţile care implicau deplasări în străinătate, precum şi organizarea oricăror manifestări colective şcolare sau extraşcolare care implicau un număr mare de participanţi. Guvernul, prin Ministerul Afacerilor Externe, în colaborare cu ambasade şi consulate, a reuşit să readucă în ţară, de urgenţă, uneori cu eforturi de mobilizare impresionante, pe cei care erau plecaţi în deplasări la studii de scurtă şi lungă durată, în cadrul programelor de mobilităţi.

În ceea ce priveşte continuarea procesului de educaţie, deciziile luate au fost întotdeauna în concordanţă cu situaţia epidemiologică, pornind de la realităţile sistemului, un sistem care NU a fost pregătit pentru trecerea imediată la învăţarea online.
Ulterior suspendării cursurilor, în luna martie, a urmat o altă serie de măsuri menite să protejeze sănătatea elevilor şi a cadrelor didactice. Evaluările pentru clasele a II-a, a IV-a, a VI-a, olimpiadele şi concursurile şcolare, precum şi simulările pentru examenele naţionale au fost anulate.

Din primul moment s-a lucrat la elaborarea unor scenarii realiste privind continuarea procesului educaţional şi a susţinerii examenelor naţionale, într-un context cu foarte multe variabile. Ministerul Educaţiei şi Cercetării a pornit întâi de toate cu recomandarea de a continua învăţarea de acasă, în primul rând ca un suport emoţional pentru elevi şi familiile lor, într-un efort de recunoaştere a impactului suspendării cursurilor din şcoli. Realităţile sistemului de educaţie au fost ajustate în doar câteva săptămâni, pentru a sprijini „şcoala de acasă”, prin implicarea tuturor celor dedicaţi educaţiei, profesorilor, părinţilor, voluntarilor din organizaţii şi companii.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării a lansat campania #ÎmiPASĂ #ŞcoaladeACASĂ. Aceasta s-a desfăşurat în perioada martie – aprilie 2020 şi a avut drept scop conştientizarea faptului că procesul de învăţare trebuie să continue cu #ŞcoaladeACASĂ prin intermediul soluţiilor alternative: cursuri suport online, lecţii TV etc. Totodată, prin intermediul acestei campanii au fost transmise elevilor, studenţilor şi părinţilor mesaje de susţinere şi de încurajare în acest sens şi sugestii de a se proteja de infectarea cu noul coronavirus. S-au alăturat acestei campanii următoarele persoane publice: Andreea Esca, Mihai Bobonete, Cătălin Striblea, Dan Negru, Virgil Ianţu, Horia Tecău, Marius Manole, Alexandru Papadopol, Nadia Comăneci, Medeea Marinescu, Crina Semciuc, Mihai Bendeac, Marian Drăgulescu, Denis Roabeş, Andreea Răducan, Mihai Petre, Radu Albu, Loredana Dinu, Mircea Popa (Mircea Bravo).

Procesul de învăţare a continuat online, atât în mediul preuniversitar, cât şi în cel universitar şi MEC s-a mobilizat pentru aprobarea cadrului legal care să reglementeze învăţarea online.

Având în vedere Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, prin care s-a instituit la art. 78 din anexa nr. 1 faptul că, „Pe durata stării de urgenţă, unităţile de învăţământ preuniversitar organizează, în măsura posibilităţilor, desfăşurarea de activităţi din planurile de învăţământ, în format online. Derularea acestor activităţi, precum şi modul de recuperare a elementelor care nu pot fi parcurse în această perioadă se stabilesc de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi în ceea ce priveşte învăţământul universitar se statuează la art. 79 din anexa nr. 1 faptul că, „Pe durata stării de urgenţă, instituţiile de învăţământ superior din sistemul naţional de învăţământ, în baza autonomiei universitare, cu respectarea calităţii actului didactic şi cu asumarea răspunderii publice, vor utiliza metode didactice alternative de predare-învăţare-evaluare, în format online”,

Guvernul României a aprobat Ordonanţa de Urgenţă nr. 58 din 23 aprilie 2020 privind luarea unor măsuri pentru buna funcţionare a sistemului de învăţământ, prin care desfăşurarea tuturor activităţilor de predare – învăţare – evaluare, aferente semestrului al II-lea al anului universitar 2019 – 2020, a examenelor de finalizare a studiilor de licenţă, de masterat sau a programelor de studii postuniversitare, susţinerea tezelor de doctorat, susţinerea tezelor de abilitare pentru anul universitar 2019 – 2020, se pot realiza şi în modul online, pentru formele de organizare a programelor de studii cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă. Activităţile didactice care impun interacţiunea „faţă în faţă” s-au putut recupera în sistem modular, intensiv, după încetarea stării de urgenţă.

Prin derogare de la prevederile anterioare ale Legii, pentru sesiunea 2020, s-a revizuit numărul de inspecţii la clasă necesare pentru evoluţia în carieră prin gradele didactice I şi II, iar pentru susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice s-a avut în vedere şi susţinerea în modul online, în faţa comisiei instituite.

Totodată, pentru a nu afecta drepturile cadrelor didactice titulare din sistemul de învăţământ preuniversitar supuse restrângerii de activitate au fost modificate condiţiile prin care acestea beneficiază de soluţionarea restrângerii de activitate prin repartizarea pe posturi/catedre vacante, la nivelul unităţii de învăţământ în care este încadrat şi doar pentru personalul didactic care nu era încadrat cu contract de muncă pe perioadă determinată/nedeterminată în anul şcolar 2019/2020, la nivelul unităţii de învăţământ la care este arondat de către inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, iar metodologia necesară a fost elaborată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă.

Prin ordinul de ministru nr. 4135/21.04.2020 privind instrucţiunile pentru crearea şi/sau întărirea capacităţii sistemului de învăţământ preuniversitar prin învăţare online au fost prezentate măsurile specifice pentru desfăşurarea procesului de învăţare online din învăţământul preuniversitar, modul de raportare a activităţii realizate în online de către profesori, modul de evaluare şi încheiere, în bune condiţii, a anului şcolar 2019/2020.

Subsecvent, la începutul lunii mai, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a emis Ordinul nr. 4206 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului superior din România, astfel încât pe perioada stării de alertă, precum şi pe tot parcursul anului universitar 2019 – 2020, instituţiile de învăţământ superior din sistemul naţional de învăţământ, în baza autonomiei universitare, cu respectarea calităţii actului didactic, au utilizat metode didactice alternative de predare – învăţare – evaluare.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării a căutat permanent soluţii pentru a-i sprijini pe elevii care nu au avut, nu au acces la şcoala online şi încă din perioada stării de urgenţă, a început difuzarea emisiunilor de TeleŞcoală. Programul Teleşcoala a fost realizat în parteneriat cu Televiziunea Română şi a avut ca scop susţinerea pregătirii elevilor de clasa a VIII-a şi clasa a XII-a pentru susţinerea examenelor naţionale.

S-au realizat şi difuzat peste 400 de lecţii de pregătire la 12 discipline de examen, lecţii realizate atât în limba română, cât şi în limba maghiară. La realizarea acestui proiect au participat 120 de profesori voluntari.

Numărul mare de mesaje de mulţumire din partea elevilor care cu ajutorul acestui program au reuşit să îşi continue educaţia şi pregătirea pentru examenele naţionale a arătat succesul acestui proiect care va continua şi în anul şcolar 2020/2021.

În cadrul parteneriatului între Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Asociaţia Proacta EDU, a fost lansată prima linie de consiliere psihologică pe tema COVID-19, pentru cadre didactice, elevi şi părinţi.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării a pus la dispoziţia cadrelor didactice, elevilor şi părinţilor o colecţie de resurse gratuite, necesare continuării învăţării în mediul online, pe Digital pe educred.ro. Portalul centralizează platforme de învăţare şi resurse educaţionale deschise, inclusiv tutoriale şi alte materiale de învăţare destinate formării şi susţinerii cadrelor didactice.

În contextul suspendării cursurilor, pentru pregătirea elevilor în vederea susţinerii examenelor naţionale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a publicat săptămânal câte cinci teste de antrenament pentru elevii care urmau să susţină examenele naţionale, acestea fiind formulate în concordanţă cu noile programe. Totodată, în cadrul emisiunilor Teleşcoala au fost prezentate unele soluţii ale acestor teste de antrenament, cu explicaţiile necesare pentru a înţelege cât mai bine răspunsurile din baremele de evaluare şi de notare.

Şi formarea profesorilor a suferit modificări, astfel încât programele de formare continuă acreditate pentru forma de organizare de tip faţă-în-faţă, aflate în desfăşurare la data suspendării cursurilor în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat/particular şi suspendate conform prevederilor legale în vigoare, au fost reorganizate şi s-au desfăşurat în mediul online. Luna iunie a marcat o premieră în procesul de formare, astfel că 199 de grupe de cadre didactice, din toate regiunile ţării – dintre care 84 din învăţământul primar şi 115 din învăţământul gimnazial – au început cursurile de formare continuă acreditate, nivel II, în cadrul CRED. Premiera a constituit-o faptul că toate aceste grupe, mai exact peste 4.500 de cadre didactice, au participat exclusiv online la cursurile CRED, în conformitate cu noile reglementări din sistemul educaţional românesc, adoptate în contextul pandemiei cauzate de noul coronavirus.

La propunerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în şedinţa de guvern din 7 mai, Guvernul României a adoptat o hotărâre privind suplimentarea bugetului ministerului cu suma de 150 de milioane de lei pentru anul 2020, sumă destinată achiziţiei de dispozitive electronice conectate la internet, necesare dotării unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, în vederea asigurării accesului la activităţile didactice la distanţă elevilor din medii defavorizate, înmatriculaţi în unităţile de învăţământ preuniversitar. Prin programul naţional ,,Şcoala de acasă” sunt în curs de achiziţionare dispozitivele conectate la internet, pentru 250.000 de copii din mediile dezavantajate, dispozitive care sunt planificate să ajungă în şcoli până pe data de 14 septembrie.

La 15 iunie, a fost trimis spre publicare în Monitorul Oficial, ordinul comun între Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, privind măsurile necesare în vederea redeschiderii creşelor, grădiniţelor, afterschool-urilor pentru prevenirea îmbolnăvirii cu SARS-CoV-2, astfel încât părinţii care au dorit să beneficieze de serviciile oferite de grădiniţele/unităţile de învăţământ preşcolar de stat, în perioada vacanţei de vară, au putut depune cereri în acest sens la unităţile de învăţământ pe care le-au frecventat copiii.

Pe data de 16 iunie, prin Hotărâre de Guvern, a fost repartizată suma de 31.269.000 de lei din transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, prevăzută în bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării pe anul 2020, pentru lucrări de amenajare a grupurilor sanitare şi asigurarea cu utilităţi a acestora, în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, 17.000.000 de lei fiind alocate în vederea continuării lucrărilor de amenajare a grupurilor sanitare şi asigurării cu utilităţi a 272 de unităţi de învăţământ preuniversitar, lucrări începute şi finanţate parţial în anul 2019. Alte 14.269.000 de lei au fost destinate finanţării lucrărilor de amenajare a unor grupuri sanitare, precum şi asigurării cu utilităţi a acestora, în 103 unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, care nu dispun de grupuri sanitare conforme.

În contextul parteneriatului dintre Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii (ANDPDCA), Ministrul Educaţiei şi Cercetării, a emis ordinul care reglementează acordarea locurilor distincte la admiterea în licee pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale, proveniţi din şcolile gimnaziale speciale şi de masă. Este prima dată când pentru aceşti elevi se deschide poarta marilor colegii naţionale, precum şi rute alternative de învăţare şi calificare.

Guvernul României, prin Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, a pregătit sistemul educaţional pentru ca elevii din anii terminali să poată reveni în luna iunie în şcoli şi licee, să se pregătească pentru examenele naţionale, pe care să le poată susţine în condiţii de siguranţă. A fost un efort responsabil de modificare a tuturor metodologiilor şi procedurilor de înscriere şi organizare a acestor examene. S-a introdus procedura de înscriere online, atât pentru susţinerea examenelor de final, cât şi pentru admiterea/înscrierea în forma de învăţământ pentru care elevul/studentul a optat în continuare. Inclusiv transmiterea contestaţiilor la rezultatele examenelor s-a putut realiza şi prin mijloace electronice.

Pentru admiterea la liceele vocaţionale, la şcolile profesionale şi cele în sistem dual, probele de competenţă şi de aptitudini au fost înlocuite cu echivalări de note din gimnaziu, prezentarea unor portofolii sau susţinerea unor probe, interviuri online.

Prin elaborarea ordinului de revizuire a programelor de examen pentru Evaluarea Naţională a absolvenţilor de clasa a VIII-a şi examenul naţional de Bacalaureat şi eliminarea conţinutului aferent semestrului al II-lea al anului şcolar în curs, s-a asigurat egalitatea de şanse pentru toţi elevii care au absolvit învăţământul gimnazial, respectiv liceal. S-a asigurat astfel o bază de evaluare obiectivă, la nivel naţional, a competenţelor specifice formate/dezvoltate, dar şi a conţinuturilor corespunzătoare parcurse de elevi pe parcursul învăţământului gimnazial/liceal, respectiv în clasa a VIII-a/a XII-a până la finalizarea semestrului I al anului şcolar 2019-2020.

Potrivit ordonanţei de urgenţă privind reglementarea unor măsuri în domeniul educaţiei, pentru anul şcolar 2019-2020, ca măsură de limitare a riscurilor de infecţie cu noul coronavirus, probele de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, probele de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale, probele de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal şi probele de evaluare a competenţelor digitale s-au echivalat/recunoscut în baza mediilor obţinute sau a certificărilor echivalente, fără să fie nevoie ca elevii să susţină probe în faţa comisiilor de examen.

Atât pentru examenul de evaluare naţională, cât şi pentru cel de bacalaureat s-au organizat etape speciale. Astfel, elevii aflaţi în izolare/confirmaţi pozitiv cu noul coronavirus au putut susţine probele examenului de evaluare naţională conform unei proceduri speciale, în perioada 22 iunie-4 iulie. Şi absolvenţilor de liceu li s-a oferit această şansă, etapa specială a examenului de bacalaureat începând cu data de 6 iulie. Aceste etape speciale s-au adresat doar absolvenţilor care au avut temperatura peste maximul admis, au fost în izolare, carantină, au afecţiuni cronice care pot creşte receptivitatea sau severitatea afecţiunii în contextul pandemiei sau au fost spitalizaţi/internaţi în prima etapă a examenelor naţionale, pentru diverse afecţiuni. Calendarele de examen au oferit şanse egale elevilor participanţi la sesiunile speciale, atât pentru admiterea la liceu, cât şi pentru concursurile de admitere în învăţământul universitar.

Guvernul României, alături de autorităţile publice locale, a sprijinit implementarea de măsuri de siguranţă sanitară atât în perioada celor două săptămâni de pregătire pentru examen, cât şi pe parcursul susţinerii examenelor naţionale. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin inspectoratele şcolare, a verificat fizic, în teren, modul în care şcolile şi liceele, au respectat aceste măsuri.

Fiecare şcoală şi liceu, fiecare centru de examen, a dispus de echipamente şi materiale de protecţie (covoraşe dezinfectante, măşti de protecţie, substanţe dezinfectante pentru mâini) şi s-a asigurat respectarea distanţării fizice.

Aşa cum am precizat şi mai sus, o preocupare a fost asigurarea condiţiilor astfel încât calendarul de mobilitate a cadrelor didactice să poată fi respectat. Ca urmare a modificării în Parlament a reglementărilor aferente instituirii stării de alertă, acest calendar a fost suspendat şi examenul naţional de titularizare a fost amânat, din 15 în 29 iulie.

Pentru anul şcolar 2019-2020, cadrelor didactice care au susţinut examenul pentru definitivare în învăţământ li s-a recunoscut nota obţinută la ultima inspecţie la clasă, susţinută în calitate de cadru didactic calificat. Ca urmare a faptului că Parlamentul României a reuşit, într-un final, să revină asupra restricţiei de organizare a examenelor naţionale, examenul de definitivat s-a organizat în bune condiţii, la data de 22 iulie.

Examenele susţinute de studenţi – licenţă, disertaţie, doctorat/ Admitere facultate

Măsurile specifice (inclusiv sesiuni de examene online, finalizare de studii online, admitere online etc.) au fost adoptate şi implementate de fiecare instituţie de învăţământ superior, fiind elaborate metodologii proprii de organizare a examenelor de admitere, respectiv de finalizare a studiilor universitare, în conformitate cu Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a examenelor de licenţă/diplomă şi disertaţie, respectiv cu Metodologia-cadru privind organizarea admiterii în ciclurile de studii universitare de licenţă, de master şi de doctorat, adaptate condiţiilor specifice generate de COVID-19.

În plus, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a permis universităţilor româneşti accesul la Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR) pentru a facilita procesul de admitere în sistem online în instituţiile de învăţământ superior, având acces la informaţii oficiale privind parcursul educaţional al elevilor.

În baza autonomiei universitare, cu asumarea răspunderii publice, fiecare instituţie de învăţământ superior şi-a stabilit condiţiile specifice de organizare a examenelor (modalităţile de susţinere), inclusiv calendarul de desfăşurare a acestora. În acest context, sesiunile privind concursul de admitere la cele trei cicluri de studii universitare (licenţă, master, doctorat) nu sunt finalizate la toate universităţile. Din datele comunicate de către instituţiile de învăţământ superior (70 universităţi din totalul de 88), avem următoarea situaţie sintetică referitoare la susţinerea examenelor în sistemul de învăţământ superior, sesiunea iunie – iulie 2020:

INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR DE STAT ŞI PARTICULAR ACREDITATE – total 70

LICENŢĂ

Situaţie examene de finalizare studii universitare / Situaţie examene de admitere
Online 100[%] / Fizic 100[%] / Hibrid Online 100[%] / Fizic 100[%] / Hibrid
45,8 18,5 35,7 48,5 10 41,5

INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR DE STAT ŞI PARTICULAR ACREDITATE

MASTER

Situaţie examene de finalizare studii universitare (total 55) / Situaţie examene de admitere (total 28)
Online 100[%] Fizic 100[%] Hibrid Online 100[%] / Fizic 100[%] / Hibrid
65,4 16,4 18,2 46,5 10,7 42,8

INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR DE STAT ŞI PARTICULAR ACREDITATE

DOCTORAT

Situaţie examene de finalizare studii universitare (total 34) / Situaţie examene de admitere (total 20)
Online 100[%] Fizic 100[%] Hibrid Online 100[%] / Fizic 100[%] / Hibrid
35,4 2,9 61,7 70 5 25

De exemplu:

* UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „CAROL DAVILA” DIN BUCUREŞTI a organizat examenele de finalizare a studiilor universitare de licenţă astfel: pentru Facultatea de Medicină 2 probe, atât fizic (proba scrisă 100%) cât şi online (susţinerea lucrării în procent de 100%); pentru Facultatea de Medicină Dentară, Farmacie şi FMAM 3 probe, atât fizic (proba scrisă 100%) cât şi on line (2 probe 100%)

* UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI: La examenele de finalizare a studiilor universitare de licenţă, pe lângă examenul online (proba scrisă) a fost prevăzută proba practică şi s-a desfăşurat la sediul Facultăţii de Medicină Veterinară.

* UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE MUZICĂ DIN BUCUREŞTI: La examenele de finalizare a studiilor universitare, studentul/doctorandul s-a deplasat la sediul UNMB pentru a realiza o transmisiune live streaming, având la dispoziţie instrumentele, aparatura de înregistrare şi personalul tehnic al instituţiei; transmisiunea a putut fi urmărită de către membrii comisiei atât online, cât şi direct, de la sediul instituţiei.

În ceea ce priveşte examenele de admitere la instituţiile de învăţământ superior, universităţile din domeniul ştiinţelor medicale au organizat în mod fizic (on site) admiterea la studii universitare de licenţă, cu participarea unui număr total de 11.340 candidaţi, fiecare universitate prezentând următoarea situaţie cu privire la numărul de candidaţi:

Nr. Universitate / Nr. candidaţi

1. UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „CAROL DAVILA” DIN BUCUREŞTI – 3326
2. UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „IULIU HAŢIEGANU” DIN CLUJ-NAPOCA – 1830
3. UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA – 1730
4. UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRIGORE T. POPA” DIN IAŞI – 2336
5. UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE, ŞTIINŢE ŞI TEHNOLOGIE „GEORGE EMIL PALADE” DIN TÂRGU MUREŞ – 1016
6. UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „VICTOR BABEŞ” DIN TIMIŞOARA – 1102

Stadiul implementării planului de măsuri privind deschiderea anului şcolar/universitar 2020-2021

În lunile septembrie, respectiv octombrie, va începe un an şcolar/universitar – test de responsabilitate şi solidaritate de sprijinire a preşcolarilor, elevilor, studenţilor şi profesorilor pentru adaptarea la noile condiţii de predare-învăţare-evaluare, dar şi de prezenţă şi relaţionare, impuse de contextul generat de epidemia COVID-19.

Guvernul şi-a asumat la baza acestui efort un set de principii fundamentale care vor fi urmărite în fiecare dintre acţiunile planificate:
– Prioritizarea sănătăţii şi siguranţei – este o criză în primul rând sanitară, ce nu trebuie agravată;
– Susţinerea echilibrului emoţional – al elevilor şi studenţilor, al profesorilor, al familiilor acestora;
– Oferirea oportunităţilor de învăţare predictibile, cu instrucţiuni clare – scenariile avute în vedere vor fi detaliate astfel încât directorii de şcoli, profesorii, elevii şi părinţii să îşi poată planifica activităţile cu responsabilitate şi profesionalism;
– Întreţinerea conexiunilor cu profesorii şi colegii – în această criză este nevoie de toţi, împreună, pentru a reuşi să fim bine şi să nu pierdem ani, elevi, timp de învăţare şi dezvoltare;
– Asigurarea echităţii accesului la educaţie – există deja măsuri luate, ele vor fi completate în următoarele săptămâni. Suntem conştienţi că fiecare elev contează. De exemplu, elevii din familii defavorizate vor primi tichete în valoare de 500 de lei pentru începutul de an şcolar;
– Luarea în considerare a nevoilor profesorilor, elevilor şi părinţilor – procese ample de consultare a actorilor implicaţi au fost deja derulate, aceştia participă la decizii. În premieră, prin Consiliile de Administraţie ale fiecărei unităţi de învăţământ se poate modela felul în care activitatea şcolii va fi organizată, astfel încât să fie asigurată învăţarea în siguranţă;
– Decizia este descentralizată, ceea ce înseamnă adaptabilitate şi flexibilitate – fiecare localitate va putea organiza activitatea în funcţie de situaţia epidemiologică şi infrastructura disponibilă. Profesorii îşi vor putea organiza activitatea şi în altă structură de orar, în condiţiile respectării normei de predare;
– Fezabilitate financiară şi sustenabilitate – fonduri publice naţionale, fonduri publice europene, fonduri ale administraţiei publice locale au fost identificate şi sunt puse la dispoziţie pentru ca şcolile şi universităţile să se deschidă pentru copii şi studenţi.
Grupul interministerial şi Preşedinţia României au întâlniri constante şi invită la aceste reuniuni asociaţiile de elevi, părinţi, profesori, şcoli private şi de stat, societatea civilă pentru a găsi soluţii optime în vederea începerii anului şcolar.

De asemenea, la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării s-a creat un Grup de Lucru cu atribuţii în ceea ce priveşte pregătirea sistemului de învăţământ pentru deschiderea anului şcolar/ universitar în condiţii optime, în contextul pandemiei de COVID-19. În cadrul Grupului de lucru s-a proiectat un plan de măsuri care a vizat analiza şi dezvoltarea a trei componente majore: infrastructură, curriculum şi resurse.

Pentru prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor în unităţile / instituţiile de învăţământ, s-a constituit un grup de lucru interministerial, aprobat prin OMEC/OMS. Acesta a elaborat Ghidul de sănătate şi protecţie pentru unităţile / instituţiile de învăţământ, care prevede:

– Reguli de igienă pentru elevi şi personal;
– Măsuri de curăţenie şi dezinfecţie a spaţiilor;
– Reguli privind limitarea contactului între elevi, cadre didactice, personal;
– Criterii de organizare a spaţiilor în care se desfăşoară procesul educaţional;
– Modalităţi de organizare a programului şcolar;
– Protocoale pentru organizarea activităţilor în cantine şi cămine (internate şcolare);
– Protocoale de transport;
– Protocoale de triaj epidemiologic;
– Criterii de suspendare a cursurilor şcolare.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării a realizat în luna iulie inventarierea şi analiza spaţiilor educaţionale existente, disponibile şi încadrarea lor în funcţie de:

– mediu: rural, rural izolat, urban mic, urban mare, Bucureşti;
– numărul total de elevi şi efectivele per clasă;
– numărul de schimburi.

În urma acestei analize, s-a luat decizia ca unităţile de învăţământ să poată decide autonom modul de reluare şi organizare a activităţii începând cu luna septembrie, în condiţii de siguranţă şi în limitele scenariilor stabilite la nivel naţional.

La nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării a fost realizată o hartă interactivă a structurii educaţionale (http://sig.forhe.ro) – instrument dezvoltat în cadrul unui proiect cu asistenţă tehnică de la Banca Mondială. În acest moment, sunt în curs de actualizare informaţiile privind resursele materiale la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ. Scopul acestui instrument este acela de a pune la dispoziţia factorilor decidenţi atât la nivel central, cât şi local (MEC, ISJ, UAT, Unităţile de învăţământ), informaţiile necesare pentru optimizarea şi descentralizarea deciziilor în ceea ce priveşte procesul de educaţie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ.

Ulterior, pe baza informaţiilor actualizate, vor putea fi făcute intervenţii de sprijin, inclusiv alocate finanţări din fonduri naţionale sau fonduri europene.

În această perioadă, este în derulare realizarea analizelor de risc de la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ. Aceasta înseamnă modelarea scenariilor 1 şi 2 (verde şi galben), prin simularea condiţiilor de distanţare fizică – realizarea oglinzilor sălilor de clasă, prin respectarea distanţei de minimum 1 metru între elevi.

Rezultatele simulărilor de organizare a spaţiilor educaţionale din această perioadă vor fi:

– Stabilirea necesarului de suplimentare a spaţiilor educaţionale;
– Stabilirea necesarului de cadre didactice (norme);
– Stabilirea necesarului de personal nedidactic şi personal medical.

Asigurarea materialelor şi echipamentelor necesare prevenţiei infecţiei cu SARS-CoV-2

Având în vedere că responsabilitatea şi alocările bugetare pentru „bunuri şi servicii” aparţin Autorităţilor Publice Locale, la iniţiativa Ministerului Educaţiei şi Cercetării s-a constituit un grup de lucru comun cu Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei. Obiectivul Grupului de Lucru este acela de a identifica soluţii pentru pregătirea unităţilor de învăţământ şi din acest punct de vedere. Grupul va formula propuneri după ce va avea la dispoziţie forma finală a Ghidului elaborat de Ministerul Sănătăţii.

Evaluarea situaţiei privind asigurarea cu personal medical, autorizaţii sanitare şi avize ISU

Din analiza informaţiilor deţinute de Ministerul Educaţiei şi Cercetării privind asigurarea cu personal medical, autorizaţii sanitare şi avize ISU din sistemul de învăţământ, au rezultat următoarele situaţii:

– există 2.723 cabinete medicale prevăzute cu 1.653 medici şi 3.036 asistenţi, iar la acestea sunt arondate 2.770 unităţi de învăţământ.

– 80,2% din unităţile de învăţământ au autorizaţii sanitare de funcţionare, 2,3% sunt în curs de autorizare, iar 17,4% nu au.

– 21% din unităţile de învăţământ au autorizaţii ISU, 14% sunt în curs de obţinere, 19% nu au, iar 46% nu necesită.

În ceea ce priveşte evaluarea stadiului de amenajare a grupurilor sanitare, Guvernul României a decis ca, separat de Hotărârea de Guvern care prevede pentru anul 2020 transferuri către autorităţi publice locale în valoare de 31,3 mil lei, investiţii pentru 376 unităţi de învăţământ să direcţioneze pentru sprijin de către Compania Naţională de Investiţii a încă 347 unităţi de învăţământ.

Resurse de tehnologie pentru elevi şi profesori

În conformitate cu prevederile HG nr. 370/2020, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a demarat, prin ONAC, achiziţia a 250.000 de dispozitive electronice pentru elevii proveniţi din medii defavorizate, achiziţie finanţată de la bugetul de stat. Ofertele au fost transmise până la data de 30 iulie şi se află în evaluare.

Ministrul educaţiei şi cercetării a transmis către ministrul finanţelor publice o solicitare de rectificare pozitivă a liniei de buget prin care se finanţează Proiectul ROSE (Romanian Secondary Education). În valoare de aproximativ 40.000.000 Euro, alocarea este necesară pentru a acoperi necesarul de resurse şi pentru învăţământul liceal. Resursele financiare vor putea fi folosite pentru achiziţia a 75.000 de laptopuri, camere web şi echipamente de suport pentru învăţarea la distanţă, de care vor beneficia liceeni din cele 1143 licee eligibile în cadrul proiectului.

În această perioadă, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a propus, împreună cu Ministerul Fondurilor Europene, un proiect de ordonanţă care să permită contractarea unui proiect în valoare de aproximativ 45 mil euro, proiect dedicat achiziţiei a încă aproximativ 200.000 de dispozitive electronice, destinate elevilor din ciclul gimnazial. Proiectul va fi finanţat în cadrul Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020.

Au fost accelerate procedurile pentru implementarea proiectului finanţat din fondul de contrapartidă al Guvernului Japoniei, prin care se înfiinţează şi dotează 60 de centre de excelenţă în tehnologia informaţiei, unul sau două în fiecare judeţ. Totalul de dotări înseamnă 1560 de computere de tip desktop şi 60 de table smart. Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 1 800 000 Euro, iar centrele înfiinţate vor fi în colaborare cu Casele Corpului Didactic, ca resursă de sprijin pentru învăţarea digitală atât pentru elevi, cât şi pentru profesori.

Resurse suport pentru învăţarea online

În luna iulie, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a realizat evaluarea capacităţii sistemului de educaţie de conectare la reţelele de internet. Dintr-un număr de 22.660 de clădiri cu săli de curs şi laboratoare, 16.424 clădiri au conexiune la internet, adică 72,5%.

Raportat la unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, procentul celor care raportează conectare la internet este de aproximativ 80% unităţi.

Separat, a fost analizat stadiul de implementare a proiectului strategic „Platformă Naţională Integrată – WIRELESS CAMPUS” care are ca obiectiv crearea unor infrastructuri de comunicaţii WiFi în 4.600 de şcoli gimnaziale. Proiectul este implementat de Agenţia de Administrare a Reţelei Naţionale de Informatică pentru educaţie şi Cercetare (ARNIEC), structură în subordinea Ministerulului Educaţiei şi Cercetării. Graficul de desfăşurare prevede ca în septembrie 2020, 1600 de unităţi de învăţământ să aibă infrastructura funcţională.

Asigurarea platformelor educaţionale de învăţare pentru toate unităţile de învăţământ

O activitate importantă a Planului de acţiuni pentru pregătirea anului şcolar 2020-2021 o reprezintă asigurarea de resurse digitale pentru derularea activităţilor educaţionale în mediul online.

În acest context, experţii e-learning locali şi regionali din cadrul proiectului „Curriculum relevant educaţie deschisă pentru toţi”- CRED, cu sprijinul Inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, au întreprins un demers naţional privind identificarea, în unităţile de învăţământ preuniversitar cu nivel de învăţământ primar, gimnazial şi liceal, a unei platforme de învăţare, platforma utilizată în activităţile de învăţare în mediul online, a numărului cadrelor didactice din fiecare şcoală care utilizează platforme de învăţare şi stabilirea măsurilor necesare pentru a sprijini şcolile în vederea activării unei platforme de învăţare.

Astfel, începând cu data de 23 iulie a început această acţiune amplă de diagnoză a existenţei şi utilizării platformelor de învăţare în 5387 unităţi de învăţământ de stat, cu personalitate juridică.

Până la data de 3 august 2020 au fost primite răspunsuri de la 4910 unităţi de învăţământ, ceea ce reprezintă 91,15% din total. 2998 de unităţi de învăţământ au confirmat că deţin platforme on-line, pentru 1.912 urmează a fi acordat sprijinul pentru accesul la platforme on-line până la începerea anului şcolar. Vor fi asigurate consiliere şi suport de către experţii elearning din Casele Corpului Didactic. Unităţile de învăţământ vor desemna o persoană responsabilă de administrarea platformei.

MEC se află în proces de semnare a unui protocol de colaborare cu Google România şi Microsoft România pentru asigurarea, în mod gratuit, în fiecare unitate de învăţământ, a platformelor educaţionale G Suite for Education şi Microsoft Office 365.

Asigurarea unei biblioteci de instrumente şi resurse educaţionale

Planul de acţiuni pentru pregătirea anului şcolar 2020-2021, care are ca scop asigurarea de resurse digitale pentru derularea activităţilor educaţionale în mediul online se implementează potrivit următorului calendar:

– digital.educred.ro este portalul dezvoltat de MEC, o colecţie de instrumente şi resurse educaţionale puse la dispoziţia cadrelor didactice pentru sprijinirea învăţării online, încă din primele luni ale anului 2020;

– la data de 17 iulie a fost demarat procesul de colectare a resurselor educaţionale deschise existente în sistemul de educaţie şi de organizare a acestora în digital.educred.ro. În procesul de colectare a resurselor au fost implicate toate inspectoratele şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.

– promovarea acţiunii de colectare şi validare a resurselor educaţionale se face în mediile sociale CRED şi pe site-ul edu.ro în perioada iulie – august.

– săptămânal sunt transmise informări de presă.Formarea cadrelor didactice

La nivelul caselor corpului didactic au fost organizate, în format „blended learning” sau exclusiv online, în perioada martie – iunie, cursuri/activităţi de formare, avizate şi/sau acreditate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, destinate cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, în vederea integrării instrumentelor online în predarea, învăţarea şi evaluarea disciplinelor în învăţământul preuniversitar.

Profesorii au fost implicaţi în activităţi de formare care au inclus formarea de competenţe pentru învăţarea de tip hibrid, prin programe ale CCD, furnizorilor privaţi, organizaţiilor neguvernamentale şi în cadrul proiectului CRED.

Au fost modificate procedurile legale de acreditare a cursurilor de formare pentru a permite acreditarea programelor care se derulează în format blended learning şi/sau integral online. Cadre didactice participante la programe avizate, organizate şi desfăşurate de către CCD, la nivel regional/local (pe niveluri de învăţământ): 8.737 preşcolar, 11.721 primar, 17.055 gimnazial, 11.695 liceal.

Sunt planificate deja grupe de formare pentru încă 20.500 cadre didactice, cursurile urmând să fie finalizate până la 15 septembrie.

13.859 de cadre didactice (până la 31 iulie), respectic 7.645 de cadre didactice (până la 15 septembrie) au participat la formare prin programe acreditate, furnizate de universităţi/ONG/parteneri sociali.

În cadrul proiectul CRED – Curriculum relevant, educaţie deschisă pentru toţi, au fost realizate şi finalizate programele de formare pentru 11.634 de cadre didactice până la 31 iulie şi sunt planificate grupe noi pentru 4.549 de cadre didactice, care vor finaliza formarea până la 15 septembrie.

5.500 de cadre didactice au fost formate pentru utilizarea manualelor 3D de către Editura Didactică şi Pedagogică, până la 31 iulie şi 6.600 de cadre didactice vor participa la Programe speciale, naţionale sau internaţionale, pentru care se aplică proceduri specifice de recunoaştere şi echivalare a competenţelor dobândite în credite profesionale transferabile (1- 10 septembrie).

Tuturor programelor de mai sus li se adaugă formări din surse alternative, resurse deschise, cursuri de tip MOOC, activităţi care să vină în sprijinul pregătirii cadrelor didactice pentru scenariul de reluare a cursurilor în format hibrid sau exclusive online, planificate în perioada 24 august -14 septembrie:

– Difuzarea de cursuri pentru cadrele didactice de utilizare a platformelor educaţionale, cursuri video realizate în parteneriat cu TVR şi difuzate prin programul Teleşcoală;

– Realizare de webinarii dedicate cadrelor didactice, organizate pe discipline, în cadrul cărora vor fi prezentate exemple de bune practici cu caracter aplicativ;

– Realizarea de webinarii dedicate cadrelor didactice, organizate pe discipline, în cadrul cărora vor fi prezentate ghidurile metodologice pe discipline.

Adaptarea curriculară la cerinţele art. 66 din LEN

Încă de la începutul anului 2020, Ministerul Educaţiei Şi Cercetării şi-a organizat activităţile de redesign curricular pentru a putea formula o propunere nouă de curriculum care să asigure respectarea art. 66 din LEN, respectiv un număr mediu de ore al fiecărui elev pe săptămână, per ciclu şcolar (20/25/30):

– S-au constituit comisia de elaborare şi comisia de validare a planurilor-cadru pentru învăţământ primar, gimnazial, liceal şi profesional, OMEN nr. 3453/2020;

– A fost realizată analiza de impact a modificărilor planurilor-cadru pentru învăţământul primar şi gimnazial;

– Au fost elaborate proiectele de planuri-cadru, lunile martie-iulie 2020;

– Au fost analizate proiectele de planuri-cadru în concordanţă cu prevederile art. 66, alin. 1 şi cu profilul absolventului la sfârşitul fiecărui ciclu de învăţământ, în mai multe şedinţe ale comisiilor de elaborare. Proiectele de planuri cadru au fost prezentate membrilor Comisiei de validare în perioada 20 – 24 iulie.

– A fost cules şi integrat feedback de la membrii Comisiei de validare – până la 30 iulie;

– Este planificată lansarea în consultare publică a proiectelor de planuri-cadru.

Asigurarea de repere metodologice profesorilor, pentru începutul anului şcolar 2020-2021.

Repere metodologice pentru consolidarea achiziţiilor din anul şcolar 2019-2020.

Sunt în curs de redactare formele finale ale materialelor de suport pentru profesori, ca răspuns la nevoia generată de suspendarea cursurilor în spaţiul şcolilor începând cu 11 martie 2020. Acestea au scopul de a recomanda modalităţi prin care profesorii pot realiza, în anul şcolar 2020-2021, reducerea decalajelor între curriculumul scris (materializat în programe şcolare) şi cel implementat (aplicarea propriu-zisă a programelor şcolare), având în vedere consecinţele directe ale acestor decalaje asupra curriculumului realizat (achiziţiile elevilor).

Astfel, în mod concret, reperele au în vedere trei dimensiuni specifice:

– sprijinul acordat profesorilor pentru a înţelege şi a se raporta critic la ce s-a întâmplat în perioada de pandemie din perspectiva predării/ învăţării/evaluării;

– sprijinul acordat profesorilor pentru a identifica, înregistra, cuantifica ceea ce, la sfârşitul anului şcolar, a fost considerat în risc din perspectiva asigurării continuităţii în învăţare;

– sprijinul acordat profesorilor pentru a lua cele mai eficiente şi eficace măsuri pentru minimizarea efectelor negative (recuperarea „pierderilor” în învăţare).

Acestea nu vor reprezenta o abordare exhaustivă sau prescriptivă (obligatorie). Echipa CNPEE şi profesorii implicaţi consideră necesar şi util ca fiecare profesor să reflecteze asupra propriului demers, în corelare cu profilul elevilor pe care îi are la clasă, în vederea stabilirii acţiunilor necesare pentru planificarea, proiectarea şi desfăşurarea procesului didactic în anul şcolar 2020 – 2021.

Drept urmare, secvenţele acestor materiale suport sunt următoarele:

a. Repere pentru estimarea nivelului achiziţiilor învăţării la finele anului şcolar 2019-2020 în vederea realizării planificării calendaristice pentru 2020-2021;

În scopul realizării planificării calendaristice pentru anul şcolar 2020-2021, profesorul va ţine seama de următoarele: aprecierea unor eventuale probleme de învăţare în contextul întreruperii cursurilor faţă în faţă în martie 2020; consultarea planificării calendaristice anterioare şi sesizarea elementelor insuficient structurate în perioada de cursuri online sau neconsolidate după martie 2020; realizarea de conexiuni între componentele estimate a fi insuficient asimilate şi programa aferentă pentru anul şcolar 2020-2021

b. Evaluarea gradului de achiziţie a competenţelor din anul anterior;

Această secţiune are rolul de a sprijini profesorii cu repere pentru elaborarea unor seturi de sarcini de evaluare adaptate, cu rol de a identifica măsura în care s-au dezvoltat competenţele specifice ale programei din anul şcolar 2019-2020. Vor fi puse la dispoziţie sarcini de evaluare, pe niveluri, care vizează competenţele specifice şi care vor fundamenta construirea activităţilor de învăţare viitoare, contextualizate şi centrate pe competenţe.

c. Recomandări pentru construirea noilor achiziţii. Exemple de activităţi de învăţare cu valorificarea experienţelor pozitive utilizate în învăţarea la distanţă;

Rezultatele evaluărilor vor sta la baza proiectării demersurilor didactice ulterioare. În plus, reperele metodologice vor prezenta exemple care să faciliteze utilizarea în predare-învăţare-evaluare a instrumentarului noilor tehnologii.

d. Adaptarea la particularităţile/categoriile de elevi în risc (inclusiv din perspectiva învăţării la distanţă/online). Exemple de activităţi de învăţare.

Această secţiune va fi special dedicată elevilor din medii şi grupuri dezavantajate, elevi cu statut socio-economic scăzut, nivel educaţional al părinţilor scăzut etc. care nu au fost beneficiarii învăţării la distanţă.

Calendarul de realizare şi publicare a ghidurilor/reperelor metodologice necesare profesorilor, pentru anul şcolar 2020-2021:

– 18 iunie: prezentarea cadrului general care defineşte întreaga abordare & agrearea acestuia la nivelul conducerii ministerului;

– 18 iunie – prezent: Constituirea grupurilor de lucru pe discipline/grupuri de discipline;

– 23 iunie – prezent: Webinarii de prezentare/familiarizare cu demersul incluzând clarificări conceptuale şi webinarii pentru activităţi în colaborare;

– 15 iulie: prezentarea în primă lectură a propunerilor de repere pentru fiecare disciplină, învăţământ primar şi învăţământ preşcolar;

– 15 august: prezentarea formei finale a reperelor metodologice pentru 16 discipline, la care se va adaugă câte un material suport pentru învăţământul primar şi unul pentru învăţământul preşcolar.

Activităţile sunt organizate în grupuri de lucru în care sunt implicate peste 220 de cadre didactice din învăţământul preuniversitar si universitar, experţi în evaluare şi cercetători şi au termen de finalizare data de 15 august 2020.

Ghid pentru profesorii consilieri şcolari – Programe şi activităţi de consiliere pentru dezvoltarea competenţelor socio-emoţionale ale elevilor:

Ghidul conţine programe şi activităţi de consiliere, pentru toate nivelurile de învăţământ: primar, gimnazial, liceal/ profesional. Programele şi activităţile de consiliere vor putea fi realizate faţă în faţă, online, faţă în faţă şi online, atât de către consilierii şcolari din CJRAE/CMBRAE cât şi de către echipe formate din consilier şcolar şi profesori/alţi colaboratori.

Ghidul vine în întâmpinarea nevoii profesorilor consilieri de a-şi dezvolta competenţele digitale, prin exemplificarea modului de utilizare a tehnologiilor informatice şi de comunicare (TIC) în cadrul activităţilor de consiliere, pentru dezvoltarea competenţelor socio-emoţionale ale elevilor, în manieră online şi blended (atât faţă în faţă, cât şi online).

De asemenea, ghidul exemplifică modul de colaborare eficientă cu alţi profesori, lucrul în echipe alcătuite din profesori consilieri şi alţi profesori, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii locale (unele programe şi activităţi) şi abordează tematici importante pentru acompanierea socio-emoţională a elevilor, în contextul crizei COVID-19: gestionarea emoţiilor (ex. autocontrolul emoţiilor, gestionarea frustrării, a furiei, dezvoltare emoţională, controlul fricii), dezvoltare personală generală (ex. autocunoaştere, încredere în sine, descoperirea valorilor personale etc.; rezilienţă şi criză: ex. gestionarea stărilor de criză, creşterea rezilienţei în situaţii de criză etc.; gestionarea stresului: ex. organizare, planificare, managementul timpului, multitasking, managementul timpului liber; relaţionare / comunicare: relaţia profesori-elevi, relaţionarea în lipsa contactului fizic, tehnici de comunicare eficientă etc. Termen stabilit pentru finalizare – 15 august 2020.

Pentru toate instrumentele, materialele şi resursele dezvoltate în cadrul activităţii de asigurare a reperelor metodologice este avută în vedere organizarea de webinarii destinate cadrelor didactice, managerilor de şcoli, în perioada 1 – 14 septembrie 2020.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării va realiza un instrument / portal unic de comunicare a măsurilor pentru deschiderea anului şcolar 2020-2021, construit ca subdomeniu alocat (.edu.ro): educaţiacontinua.edu.ro

Redeschiderea instituţilor de învăţământ superior în anul universitar 2020-2021

Pentru redeschiderea instituţiilor de învăţământ superior în anul universitar 2020-2021 au fost elaborate următoarele documente:

1. Plan de măsuri privind începerea şi derularea anului universitar 2020-2021 în raport cu evoluţia epidemiei de COVID-19, – repere orientative – document transmis pentru observaţii către Federaţia Sindicatelor „Alma Mater”, Asociaţiile Studenţeşti din România, Consiliul Naţional al Rectorilor

2. Ghid privind începerea şi derularea anului universitar 2020-2021 în raport cu evoluţia epidemiei de COVID-19;

3. Participarea la elaborarea Ordonanţei de urgenţă care va stabili cadrul legal pentru desfăşurarea activităţii educaţionale pe parcursul anului şcolar/universitar 2020-2021.

Urmează să fie definitivate documentele menţionate la punctul 1 şi 2 după întâlnirea cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.

Măsuri Sanitare pentru deschiderea noului an şcolar/universitar 2020-2021

Ministerul Sănătăţii a făcut parte din „Grupul de lucru interministerial pentru pregătirea redeschiderii şcolilor”, coordonat de Vicepremierul Raluca Turcan, participând activ la întâlnirile cu sindicatele din educaţie, asociaţiile de părinţi, asociaţiile de elevi şi studenţi, precum şi cu membrii asociaţiilor autorităţilor publice locale.

Totodată, a fost creat un grup de lucru tehnic alcătuit din experţi din cadrul Ministerului sănătăţii (Direcţia de asistenţă medicală şi sănătate publică, Comisia de medicină şcolară), INSP şi Ministerului Educaţiei, cu scopul elaborării unui ghid cu MĂSURI DE FUNCŢIONARE A UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT PE PERIOADA PANDEMIEI COVID-19.

Acest ghid este aproape finalizat, fiind în faza stabilirii ultimelor detalii şi urmează a fi transpus într-un Ordin Comun MS-MEC, ce va fi publicat în transparenţă decizională conform Legii.

Scopul acestui document este de a oferi recomandări clare şi care pot fi implementate în vederea funcţionării în condiţii de siguranţă a unităţilor de învăţământ în contextul prevenirii, depistării din timp şi a controlului COVID-19. Este nevoie de măsuri de precauţie pentru a preveni şi diminua răspândirea potenţială a infecţiei SARS-CoV-2 în instituţiile de învăţământ. Prin acest ghid, ne dorim să oferim încredere părinţilor în a-şi trimite copiii la şcoală şi profesorilor în a se întoarce la catedră, în contextul pandemiei.

Au fost stabilite 3 scenarii aplicabile, în funcţie de situaţia epidemiologică de la nivelul fiecărei localităţi şi de infrastructura şi resursele umane ale fiecărei unităţi de învăţământ în parte.

Scenariul 1
Revenirea zilnică a tuturor elevilor în şcoli, cu respectarea si aplicarea tuturor măsurilor de protecţie din ghid

Scenariul 2
Revenirea zilnica a tuturor preşcolarilor, elevilor din clasele 0-IV, elevilor din clasa VIII-a si a XII-a cu respectarea şi aplicarea tuturor măsurilor de protecţie din ghid

şi

Revenirea parţială (prin rotaţie de 1-2 săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu şi liceu, cu respectarea şi aplicarea tuturor măsurilor de protecţie din ghid

Scenariul 3

Toţi elevii participă la lecţii online

Criteriul epidemiologic în baza căruia şcolile vor urma unul dintre cele 3 scenarii este rata infectării la 14 zile din localitatea respectivă (numărul total de cazuri noi din ultimele 14 zile raportat la populaţie – 1000 locuitori). Dacă o şcoală deserveşte mai multe localităţi (sate, comune), se va lua în calcul întreaga populaţie deservită.

A fost propus următorul raţionament:

1. Dacă rata infectării este sub 1 caz/1000 locuitori – se va aplica scenariul 1;

2. Dacă rată infectării este între 1-3 cazuri/1000 locuitori – se va aplica scenariul 2;

3. La o rată a infectării peste limita de alertă de 3 cazuri /1000 locuitori, CJCCI va realiza o analiza riguroasă a situaţiei epidemiologice din localitate. În funcţie de existenţa transmiterii comunitare în localitate, de numărul de focare existente în şcolile din localitate, precum şi de alte criterii de risc, CJCCI poate impune închiderea temporară a şcolilor (scenariul 3), elevii desfăşurând cursuri online. În absenţa unei astfel de decizii, şcolile din localitate vor funcţiona în scenariul 2.;

4. În contextul confirmării unui caz/mai multor cazuri de COVID-19 la nivelul unei şcoli se vor aplica Criteriile de suspendare a cursurilor şcolare în unităţile de învăţământ (ce constituie un capitol aparte în ghid), clasa sau întreaga şcoală putând fi închise pentru 14 zile, elevii desfăşurând cursuri online.

S-a hotărât ca decizia să fie DESCENTRALIZATĂ – Centrul Judeţean de conducere şi coordonare a intervenţiei – C.J.C.C.I. va centraliza în timp real date privind situaţia epidemiologică la nivelul fiecărei localităţi şi împreună cu Inspectoratele şcolare judeţene, DSP şi conducerile unităţilor de învăţământ aprobă scenariul în care va funcţiona fiecare unitate de învăţământ în parte.
Ghidul este un document exhaustiv ce prevede împărţirea responsabilităţilor, colaborarea interinstituţională pentru implementarea acţiunilor, precum şi un plan de activităţi pentru pregătirea unităţilor de învăţământ, înainte de deschidere.

Răspunderile partajate sunt următoarele:

– Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Sănătăţii prin departamentele şi instituţiile abilitate stabilesc principiile, elaborează ghidurile, planurile şi măsurile care vor fi implementate;

– Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti supraveghează implementarea şi aplicarea lor corectă şi intervin ori de cate ori exista cazuri de infecţie in unitatea de învăţământ;

– Inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti diseminează ghidurile şi metodologiile şi supraveghează implementarea şi aplicarea lor corectă;

– Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia asigurării resurselor umane (personal medico-sanitar pentru şcolile şi grădiniţele care nu au cabinete medicale şcolare), conform legii şi sprijină material acţiunile întreprinse de unităţile de învăţământ în contextul combaterii răspândirii infecţiei cu noul coronavirus.

– Fiecare unitate de învăţământ va elabora o procedură în care vor fi precizate măsurile stabilite de ghid, ţinând seama de infrastructura şi resursele proprii;

– Cadrele didactice efectuează şi aplică activităţile care le revin din planul de măsuri adoptat de unitatea de învăţământ;

– Personalul medico-sanitar din cabinetele medicale şcolare, acolo unde există, supraveghează respectarea de către unităţile de învăţământ a măsurilor stabilite în prezentul document şi efectuează activităţile care îi revin din planul de măsuri adoptat.
Ghidul cuprinde o serie de capitole şi protocoale ce acoperă întreaga paletă de măsuri de igienă şi de protecţie ce trebuie implementate pentru diminuarea semnificativă a riscului de infecţie cu SARS-CoV-2 pentru elevi şi personalul didactic şi auxiliar.

Capitole

1. Asigurarea coordonării activităţilor de prevenire a infecţiei cu SARS-CoV-2;

2. Organizarea spaţiilor pentru prevenirea contactului apropiat:

– Organizarea circuitelor în interiorul şcolii (curte, săli de clasă, coridoare,etc);
– Organizarea sălilor de clasă;
– Organizarea grupurilor sanitare;
– Organizarea curţii şcolii.

3. Organizarea şi efectuarea primirii elevilor;

4. Organizarea programului şcolar:

– Organizarea procesului instructiv-educativ;
– Organizarea activităţilor şi supravegherea în timpul pauzelor;
– Organizarea activităţilor în învăţământul tehnic / tehnologic / profesional;
– Organizarea activităţilor sportive.

5. Măsuri igienico-sanitare la nivel individual:

– Igiena mâinilor;
– Purtatul măştii de protecţie.

6. Măsuri igienico-sanitare în unitatea de învăţământ:

– PLAN DE CURĂŢENIE ŞI DEZINFECŢIE a sălilor de clasă, cancelariei, spaţiilor comune (holuri, săli de sport, etc), precum şi de aerisire a sălilor de clasă;

7. Instruirea personalului didactic/nedidactic, comunicarea permanentă de informaţii pentru elevi şi părinţi privind măsurile de prevenire a infecţiei cu SARS-CoV-2;

– Necesitatea izolării la domiciliu a elevilor în cazul apariţiei febrei sau a altor simptome de suspiciune COVID-19 (tuse, dificultate în respiraţie, diaree);

8. Măsuri pentru elevi, cadre didactice şi alt personal din unităţile de învăţământ aflate în grupele de vârstă la risc şi/sau având afecţiuni cronice şi/sau dizabilităţi;

Protocoale
1. Protocol pentru cantine;
2. Protocol pentru cămine (internate şcolare);
3. Protocol pentru transport;
4. Protocol de triaj epidemiologic la revenirea din vacanţă şi triaj zilnic;
5. Protocol de izolare a copiilor bolnavi;
6. Criterii de suspendare a cursurilor şcolare în unităţile de învăţământ în contextul confirmării unui caz/mai multor cazuri de COVID-19.

Măsuri privind organizarea alegerilor pentru autorităţile publice locale

Context

Alegerile reprezintă esenţa unui sistem democratic. Amânarea acestora în mod repetat ar afecta societatea în ansamblu şi predictibilitatea invocată.

Având în vedere întrebarea adresată de Parlamentul României legată de planul de măsuri concrete pentru organizarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020 precizăm faptul că Guvernul României a adoptat Hotărârea nr. 577/2020 privind stabilirea măsurilor tehnice necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor locale din anul 2020 (publicată în MO nr. 653 din 23 iulie 2020). În actul normativ menţionat sunt precizate, la articolul 3, măsuri necesare pentru a preveni răspândirea virusului SARS-CoV-2 în cadrul procesului electoral. Se vor asigura materiale dezinfectante pentru toate sediile secţiilor de votare şi măşti de protecţie pentru utilizarea de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi operatorii de calculator ai acestora.

Guvernul României, consecvent măsurilor enunţate anterior, a proiectat procesul electoral pe baza recomandărilor specialiştilor din domeniul sănătăţii, vizând următoarele obiective:

– Protejarea sănătăţii individuale a cetăţenilor, cât şi a sănătăţii publice prin evitarea îmbolnăvirilor de COVID-19;
– Limitarea răspândirii infecţiei cu noul coronavirus în rândul cetăţenilor care îşi exercită dreptul de vot, apropiaţilor şi familiilor acestora şi a organizatorilor;
– Limitarea îmbolnăvirilor cu forme severe ale COVID-19;
– Asigurarea exercitării drepturilor democratice de a alege şi a fi ales.

Măsurile propuse au în vedere evitarea aglomerării încăperilor unde se desfăşoară votarea şi unde nu se poate asigura distanţarea fizică şi evitarea/reducerea riscului de contact cu suprafeţe sau obiecte potenţial contaminate.

Măsurile propuse/recomandate de către INSP vizează:
– menţinerea distanţei fizice de minimum 1,5 m între oricare două persoane şi asigurarea a minimum 4mp suprafaţă/persoană;
– asigurarea facilităţilor pentru spălatul sau dezinfecţia regulată a mâinilor şi a recipienţilor unde se vor arunca mănuşile şi măştile folosite
– asigurarea curăţeniei şi dezinfecţia riguroasă a încăperilor, inclusiv a toaletelor;
– purtarea corectă a măştii;
– afişarea regulilor de acces şi de protecţie individuală în locuri vizibile;
– spălatul sau dezinfecţia frecventă a mâinilor. În cazul în care participanţii la procesul de vot utilizează mănuşile, acestea vor fi schimbate/dezinfectate după fiecare contact şi se va evita atingerea feţei cu mănuşi;
– organizatorii vor trebui să îşi dezinfecteze mâinile după fiecare contact cu persoanele care votează şi trebuie să îşi schimbe masca la cel mult 4 ore sau ori de câte ori este nevoie;
– plasarea de anunţuri privind regulile de acces în incintă;
– asigurarea traseelor de intrare/ieşire separate;
– organizarea accesului eşalonat, cu menţinerea distanţei fizice de min. 1,5 m între oricare două persoane;
– la intrarea şi ieşirea din camera de vot, fiecare votant îşi va dezinfecta mâinile;
– portul obligatoriu al măştii care să acopere atât gura, cât şi nasul, pe toată durata prezenţei în spaţiile închise;
– în cazul în care se formează cozi la intrarea în spaţiile de votare, organizatorii vor asigura menţinerea distanţei minime obligatorii de 1,5 m şi/sau portul obligatoriu al măştii care să acopere atât gura, cât şi nasul;
– marcarea locurilor de staţionare în incinte, astfel încât să se asigure menţinerea distanţei fizice;
– plasarea de dispensere cu soluţii dezinfectante pentru mâini la intrarea/ieşirea din încăperi/toaletă, precum şi în alte locuri accesibile;
– instalarea de panouri despărţitoare între membrii comisiilor de votare şi public;
– evitarea contactului direct la înmânarea actelor de identitate şi al buletinelor de vot;
– dezinfecţia regulată a suprafeţelor, inclusiv a celor din cabinele de vot;
– aerisirea regulată, la minim 4h a încăperilor.

Pentru persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, aflate în categoria de risc înalt, s-au recomandat următoarele:

– asigurarea accesului prioritar al acestor persoane în secţiile de vot, prin crearea unor intervale orare dedicate;
– crearea condiţiilor de vot pentru persoane care nu se pot deplasa astfel încât votarea să se efectueze în condiţii sigure: organizatorii care însoţesc urna mobilă trebuie să poarte mască, mănuşi ce trebuie schimbate după fiecare vizită, se evită intrarea în domiciliul votantului sau, dacă acest lucru, este necesar se va păstra distanţa fizică de 1,5 m şi se va staţiona un timp limitat sub 15 minute;
– în cazul persoanelor internate, votul cu urna mobilă va fi asigurat cu implementarea măsurilor specifice (purtarea echipamentului de protecţie conform cu recomandările personalului medical al secţiei respective);
– evitarea prezenţei îndelungate a acestor categorii de persoane la instruiri, în calitate de membri ai comisiilor de vot, observatori etc..

Aceste recomandări şi întregul proces electoral este detaliat în conţinutul a trei acte normative adoptate de către Guvern:

1. HG nr. 576 din 22 iulie 2020 pentru aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare organizării şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 23 iulie 2020

2. HG nr. 577 din 22 iulie 2020 privind stabilirea măsurilor tehnice necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor locale din anul 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 23 iulie 2020

3. HG nr. 578/2020 privind stabilirea cheltuielilor necesare pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor locale din anul 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 23 iulie 2020

Acţiuni privind stabilirea măsurilor tehnice necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor locale din anul 2020

Pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale din anul 2020, Ministerul Afacerilor Interne şi instituţiile prefectului asigură buna organizare a procesului electoral, iar Ministerul Sănătăţii are rolul principal privind prevenirea răspândirii virusului Covid-19.

Pentru coordonarea şi urmărirea îndeplinirii sarcinilor prevăzute de legislaţia în vigoare privind alegerile locale, care revin ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi instituţiilor prefectului, se constituie Comisia tehnică centrală pentru coordonarea activităţilor de organizare a alegerilor locale, fără personalitate juridică, cu următoarea componenţă:

Preşedinte: ministrul afacerilor interne;

Membri:
– Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente;
– secretar de stat pentru ordine publică din Ministerul Afacerilor Interne;
– secretar de stat pentru relaţia cu instituţiile prefectului din Ministerul Afacerilor Interne;
a) reprezentanţi, la nivel de secretar de stat/subsecretar de stat sau secretar general, ai:
– Secretariatului General al Guvernului;
– Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei;
– Ministerului Finanţelor Publice;
– Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale;
– Ministerului Educaţiei şi Cercetării;
– Ministerului Sănătăţii;
– Institutului Naţional de Statistică;
– Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale;
– Serviciului de Telecomunicaţii Speciale

b) reprezentanţi ai:
– Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES;
– Societăţii Române de Televiziune;
– Societăţii Române de Radiodifuziune.

c) reprezentanţi ai societăţilor de distribuţie şi furnizare a energiei electrice.

Lucrările de secretariat tehnic ale Comisiei tehnice centrale sunt asigurate de Ministerul Afacerilor Interne.

Comisia tehnică centrală pentru coordonarea activităţilor de organizare a alegerilor locale evaluează săptămânal stadiul realizării acţiunilor privind pregătirea şi organizarea alegerilor locale din anul 2020 şi transmite Guvernului, dacă este cazul, propuneri pentru rezolvarea problemelor întâmpinate.

Comisia tehnică centrală pentru coordonarea activităţilor de organizare a alegerilor locale informează săptămânal Guvernul în legătură cu stadiul îndeplinirii acţiunilor privind pregătirea şi organizarea alegerilor locale din anul 2020.

Ministerul Afacerilor Interne dispune măsuri pentru menţinerea şi asigurarea ordinii şi liniştii publice în localităţile ţării, pe întreaga perioadă electorală şi, în mod deosebit, în ziua votării, precum şi în zilele care premerg şi succedă acestei zile.

Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile sale, menţine şi asigură ordinea publică în zona secţiilor de votare şi securitatea dosarelor întocmite de birourile electorale, pe timpul transportului acestora la birourile electorale, respectiv la Biroul Electoral Central, precum şi securitatea pe timpul tipăririi, transportului şi depozitării buletinelor de vot şi a celorlalte materiale necesare votării.

Personalul structurilor Ministerului Afacerilor Interne asigură paza sediilor Autorităţii Electorale Permanente, precum şi ale Biroului Electoral Central, ale birourilor electorale de circumscripţie şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare.

Instituţiile prefectului duc la îndeplinire următoarele măsuri tehnice principale:

a) asigură transportul, ambalarea şi distribuirea materialelor, documentelor şi a tipizatelor prevăzute de lege pentru desfăşurarea procesului electoral;

b) asigură confecţionarea ştampilelor birourilor electorale de circumscripţie şi a ştampilelor de control ale secţiilor de votare;

c) asigură condiţiile logistice necesare pentru organizarea sesiunilor de instruire a preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti şi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare.

Ministerul Sănătăţii distribuie, prin intermediul instituţiilor prefectului, către primari, materiale dezinfectante pentru sediile secţiilor de votare.

Instituţiile prefectului cu sprijinul primarilor asigură, prin personalul desemnat, odată cu predarea materialelor necesare desfăşurării procesului electoral, predarea către preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare a măştilor de protecţie ce vor fi utilizate de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi operatorii de calculator ai acestora.

Măştile de protecţie vor fi depozitate împreună cu materialele necesare desfăşurării procesului electoral, urmând să fie utilizate de membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi operatorii de calculator în conformitate cu normele emise de autorităţile medicale competente.

În zilele de 26 şi 27 septembrie 2020, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare se va asigura că membrii biroului electoral al secţiei de votare şi operatorii de calculator primesc şi utilizează, pe durata activităţilor desfăşurate în localul de vot, măşti de protecţie.

Fiecare membru al biroului electoral al secţiei de votare şi operator de calculator beneficiază, de regulă, de câte 5 măşti de protecţie şi 5 perechi de mănuşi.

Instituţiile prefectului cu sprijinul primarilor asigură, prin personalul tehnic al birourilor electorale ale secţiilor de votare, distribuirea a câte unei măşti de protecţie fiecărei persoane acreditate, delegat acreditat şi alegător care se prezintă la secţia de votare. Instituţiile prefectului asigură distribuirea pentru ziua votării a câte unei măşti de protecţie fiecărei persoane care face parte din personalul de pază sau din personalul tehnic al birourilor electorale ale secţiilor de votare.

Din personalul tehnic auxiliar al birourilor electorale de circumscripţie comunală, municipală şi orăşenească, precum şi al birourilor electorale de circumscripţie a sectoarelor municipiului Bucureşti, propus de primari, vor face parte în mod obligatoriu informaticieni, după cum urmează:

a) cel puţin un informatician pentru fiecare birou electoral de circumscripţie comunală;
b) cel puţin doi informaticieni pentru fiecare birou electoral de circumscripţie orăşenească şi municipală;
c) cel puţin patru informaticieni pentru fiecare birou electoral de circumscripţie a sectorului municipiului Bucureşti.

Informaticienii asigură asistenţă tehnică pentru operaţiunile informatice curente ale birourilor electorale de circumscripţie, operează aplicaţiile informatice necesare centralizării electronice a datelor din procesele-verbale şi sprijină activitatea centrelor de intervenţie operativă.

Informaticienii vor fi desemnaţi în aparatul tehnic auxiliar al birourilor electorale de circumscripţie numai pe baza avizului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

Informaticienii primesc, pe bază de proces-verbal, de la reprezentanţii Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, echipamentele informatice necesare îndeplinirii atribuţiilor care le revin.

Personalul tehnic auxiliar al Biroului Electoral Central, al birourilor electorale de circumscripţie judeţeană, al biroului electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti şi al birourilor electorale de circumscripţie de sector al municipiului Bucureşti asigură suport pentru relaţia cu publicul, relaţia cu mass-media, accesul la informaţiile de interes public, înregistrarea şi arhivarea documentelor, secretariatul şedinţelor, elaborarea şi redactarea actelor, efectuarea operaţiunilor materiale privind centralizarea rezultatelor alegerilor, precum şi a operaţiunilor materiale de predare-primire şi arhivare a materialelor electorale.

Institutul Naţional de Statistică şi direcţiile teritoriale de statistică asigură statisticienii necesari Biroului Electoral Central, birourilor electorale de circumscripţie judeţeană, birourilor electorale de circumscripţie ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroului electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, pentru operaţiunile tehnice de consemnare şi centralizare a rezultatelor alegerilor, dotarea necesară cu echipamente, tehnică de calcul, consumabile şi servicii, în limita fondurilor alocate.

Institutul Naţional de Statistică şi direcţiile teritoriale de statistică asigură instruirea personalului implicat în efectuarea operaţiunilor tehnice pentru stabilirea rezultatelor alegerilor.

Institutul Naţional de Statistică, prin direcţiile teritoriale de statistică, asigură tipărirea proceselor-verbale privind consemnarea rezultatelor votării.

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale duce la îndeplinire următoarele măsuri tehnice principale:

a) asigură dezvoltarea aplicaţiei informatice pentru verificarea dreptului la vot, precum şi a aplicaţiei informatice pentru centralizarea rezultatelor votării utilizate de Biroul Electoral Central, conform cerinţelor operaţionale furnizate cu 60 de zile înainte de data votării de către Autoritatea Electorală Permanentă;

b) asigură echipamente informatice şi de comunicaţii pentru implementarea şi funcţionarea sistemelor informatice utilizate în procesul electoral, precum şi pentru asistenţa tehnică necesară acestora;

c) asigură serviciile de telefonie specială şi de comunicaţii de voce şi date, necesare birourilor electorale;

d) asigură terminalele informatice necesare Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, înregistrării video-audio a operaţiunilor efectuate de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare pentru numărarea voturilor, precum şi fotografierii proceselor-verbale privind consemnarea rezultatelor votării;

e) asigură terminalele informatice necesare fotografierii proceselor-verbale şi centralizării rezultatelor votării la nivelul birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti;

f) asigură, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, instruirea operatorilor de calculator;

g) asigură împreună cu Institutul Naţional de Statistică instruirea informaticienilor;

h) asigură servicii de comunicaţii de voce şi terminalele telefonice mobile pentru centrele de suport.

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale asigură, la nivelul fiecărui judeţ, constituirea unor centre de intervenţie operativă pentru remedierea eventualelor disfuncţionalităţi ale Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale asigură funcţionarea Centrului de suport tehnic prin care furnizează asistenţă tehnică pentru operatorii de calculator din secţiile de votare.

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale iau măsurile necesare pentru a pune la dispoziţia primarilor spaţii în vederea organizării de secţii de votare, precum şi pentru sprijinirea cu personal a operaţiunilor tehnice la secţiile de votare.

Ministerul Sănătăţii va lua măsurile necesare pentru asigurarea asistenţei medicale la secţiile de votare.

Ministerul Sănătăţii asigură materiale dezinfectante pentru sediile secţiilor de votare şi coordonează prin direcţiile de sănătate publică, acţiunile de dezinfecţie a sediilor secţiilor de votare efectuate cu sprijinul instituţiilor prefectului şi al primarilor înaintea începerii activităţii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi după finalizarea acesteia.

Se constituie comisiile tehnice judeţene pentru coordonarea activităţilor de organizare a alegerilor locale şi Comisia tehnică a municipiului Bucureşti pentru coordonarea activităţilor de organizare a alegerilor locale, fără personalitate juridică, cu componenţa următoare:

– Prefectul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti;
– Reprezentantul Autorităţii Electorale Permanente;
– Un subprefect;
– Secretarul judeţului, respectiv secretarul general al municipiului Bucureşti;
– Directorul executiv al direcţiei regionale/judeţene de statistică;
– Directorul general al direcţiei regionale a finanţelor publice/şeful administraţiei judeţene a finanţelor publice, după caz;
– Inspectorul-şef al inspectoratului judeţean de poliţie, respectiv directorul general al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti;
– Inspectorul-şef al inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean, respectiv inspectorul-şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti;
– Şeful structurii judeţene de administrare a bazelor de date de evidenţă a persoanelor, respectiv a municipiului Bucureşti;
– Şeful serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor;
– Inspectorul-şef al inspectoratului de jandarmi judeţean, respectiv directorul general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti;
– Inspectorul general al inspectoratului şcolar judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti;
– Directorul direcţiei de sănătate publică a judeţului, respectiv al Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti;
– Reprezentantul teritorial al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale;
– Reprezentanţii teritoriali ai societăţilor de distribuţie şi furnizare a energiei electrice;
– Corespondentul teritorial al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES.

NOTĂ:
Lucrările de secretariat tehnic ale Comisiei tehnice judeţene şi ale Comisiei tehnice a municipiului Bucureşti sunt asigurate de personalul din cadrul instituţiei prefectului.

Comisiile tehnice judeţene pentru coordonarea activităţilor de organizare a alegerilor locale şi Comisia tehnică a municipiului Bucureşti pentru coordonarea activităţilor de organizare a alegerilor locale vor informa săptămânal Comisia tehnică centrală pentru coordonarea activităţilor de organizare a alegerilor locale în legătură cu stadiul pregătirii şi organizării alegerilor locale din anul 2020.

Autoritatea Electorală Permanentă asigură sediul Biroului Electoral Central.

Autoritatea Electorală Permanentă asigură dotarea tehnică şi materială a Biroului Electoral Central, precum şi materiale de protecţie sanitară pentru desfăşurarea activităţii acestuia.

Ministerul Afacerilor Interne, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, asigură mijloacele de transport necesare bunei desfăşurări a activităţii Biroului Electoral Central.

Preşedinţii consiliilor judeţene şi primarul general al municipiului Bucureşti asigură, sub coordonarea prefecţilor, sediile şi dotarea tehnico-materială ale birourilor electorale de circumscripţie judeţeană, respectiv sediul şi dotarea tehnico-materială ale biroului electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, precum şi materiale de protecţie sanitară pentru desfăşurarea activităţii acestora.

Primarii asigură, sub coordonarea prefecţilor, sediile şi dotarea tehnico-materială ale birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti.

Primarii duc la îndeplinire următoarele măsuri tehnice principale:

a) întocmesc şi tipăresc listele electorale permanente;
b) întocmesc şi tipăresc listele electorale complementare şi copiile de pe listele electorale complementare;
c) tipăresc tipizatele listelor electorale suplimentare şi ale extrasului de pe lista electorală permanentă, copia de pe lista electorală complementară şi lista suplimentară;
d) asigură urnele de vot, urnele speciale şi cabinele de vot;
e) asigură dotarea tehnico-materială a sediilor secţiilor de votare, precum şi dotarea grupurilor sanitare ale acestora cu materiale destinate igienei personale, precum săpun, prosoape de hârtie şi uscătoare de mâini;
f) asigură materiale de protecţie sanitară pentru desfăşurarea activităţii birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti;
g) informează alegătorii privind delimitarea secţiilor de votare şi sediile acestora;
h) asigură locurile speciale de afişaj electoral şi amplasarea de panouri electorale;
i) asigură tuşul, tuşierele şi celelalte materiale necesare votării;
j) acordă sprijin reprezentanţilor Serviciului de Telecomunicaţii Speciale pentru instalarea echipamentelor şi furnizarea serviciilor enunţate anterior;
k) asigură, prin personalul desemnat, primirea pe bază de proces-verbal a echipamentelor instalate pentru asigurarea serviciilor enunţate anterior, precum şi protecţia fizică a acestora.

Autoritatea Electorală Permanentă coordonează activităţile privind funcţionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, precum şi activităţile de centralizare electronică a datelor consemnate în procesele-verbale privind rezultatele votării şi aduce la cunoştinţă publică, pe site-ul propriu şi al Biroului Electoral Central, datele şi informaţiile de interes public rezultate din acestea.

Autoritatea Electorală Permanentă ia măsuri pentru informarea şi/sau instruirea membrilor birourilor electorale, a celorlalţi participanţi la procesul electoral, precum şi a alegătorilor, prin realizarea, distribuirea şi/sau difuzarea de publicaţii, ghiduri, broşuri, pliante, producţii audio-video.

Autoritatea Electorală Permanentă asigură instrumentele şi aplicaţiile tehnice necesare desfăşurării şedinţelor Biroului Electoral Central prin mijloace electronice.

Autoritatea Electorală Permanentă pune la dispoziţia birourilor electorale de circumscripţie o aplicaţie informatică cu rol de suport pentru efectuarea calculelor necesare pentru repartizarea mandatelor.

Pe lângă Biroul Electoral Central, birourile electorale de circumscripţie judeţeană şi biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti se organizează şi funcţionează centre de suport pentru relaţia cu publicul şi cu birourile electorale ierarhic inferioare.

Cheltuielile necesare pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor locale din anul 2020

Prin HG 578/2020 s-a aprobat bugetul şi structura cheltuielilor necesare pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale din anul 2020.

Ministerul Afacerilor Interne repartizează instituţiilor prefectului sumele de bani necesare pentru activităţile acestora legate de pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale din anul 2020.

Categoriile de cheltuieli necesare pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor locale sunt următoarele:

a) cheltuielile privind sediile, dotarea şi funcţionarea birourilor electorale;
b) indemnizaţiile membrilor birourilor electorale, ale membrilor comisiilor tehnice judeţene, ale personalului tehnic auxiliar, ale statisticienilor ce fac parte din personalul tehnic auxiliar, ale operatorilor de calculator şi ale informaticienilor;
c) cheltuielile privind întocmirea şi tipărirea listelor electorale permanente, a listelor electorale complementare, a copiilor de pe listele electorale complementare, a tipizatelor listelor electorale suplimentare, a extraselor de pe lista electorală permanentă, copia de pe lista electorală complementară şi lista suplimentară, precum şi a proceselor-verbale privind consemnarea rezultatelor votării;
d) cheltuielile pentru asigurarea ordinii, siguranţei publice şi a pazei, în cadrul procesului electoral, conform legii;
e) cheltuielile pentru serviciile de telefonie specială şi de comunicaţii de voce şi date, necesare birourilor electorale;
f) cheltuielile privind dezvoltarea şi asistenţa tehnică pentru funcţionarea Registrului electoral, precum şi activităţile specifice de gestionare a acestuia în perioada electorală;
g) cheltuielile privind dezvoltarea şi asistenţa tehnică pentru programele informatice utilizate la desemnarea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora, precum şi a operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare;
h) cheltuielile pentru funcţionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal;
i) cheltuielile pentru funcţionarea Sistemului informatic de centralizare a datelor din procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării;
j) cheltuielile pentru dotarea cu echipamente, tehnică de calcul, consumabile şi servicii necesare pentru organizarea şi funcţionarea staţiilor de prelucrare privind centralizarea rezultatelor alegerilor;
k) cheltuielile pentru urnele de vot, urnele speciale şi cabinele de vot;
l) cheltuielile pentru imprimarea buletinelor de vot;
m) cheltuielile pentru confecţionarea ştampilelor electorale şi a timbrelor autocolante;
n) cheltuielile pentru confecţionarea ecusoanelor membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare;
o) cheltuielile de transport, ambalare şi distribuire a materialelor, inclusiv a materialelor de protecţie sanitară, a documentelor şi a tipizatelor prevăzute de lege pentru desfăşurarea procesului electoral, precum şi cheltuielile de transport necesare bunei desfăşurări a activităţii Biroului Electoral Central;
p) cheltuielile de informare a alegătorilor;
q) cheltuielile pentru elaborarea, editarea şi difuzarea de broşuri legislative şi ghiduri specifice în materie electorală;
r) cheltuielile pentru organizarea procedurilor de recrutare şi selecţie a preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora, precum şi a operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare;
s) cheltuielile privind instruirea primarilor, a secretarilor unităţilor administrativ-teritoriale, a prefecţilor, a mandatarilor financiari, a preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora, a personalului implicat în efectuarea operaţiunilor tehnice privind stabilirea rezultatelor alegerilor, precum şi a operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare;
ş) cheltuielile pentru asigurarea locurilor speciale de afişaj electoral şi pentru amplasarea panourilor electorale;
t) cheltuielile pentru achiziţionarea materialelor de protecţie sanitară, a dezinfectanţilor şi a produselor de igienă ce vor fi utilizate în activitatea birourilor electorale;
ţ) cheltuielile pentru primirea, procesarea şi publicarea declaraţiilor de avere şi de interese ale candidaţilor;
u) cheltuielile pentru primirea şi verificarea declaraţiilor candidaţilor, date conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 293/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Aparatul tehnic auxiliar al birourilor electorale de circumscripţie va fi dimensionat în funcţie de bugetul alocat.

Fondul indemnizaţiilor stabilite pentru personalul tehnic auxiliar şi statisticieni, fără a include informaticienii, nu poate depăşi:

a) 16.000 de lei, în cazul birourilor electorale de circumscripţie comunală;
b) 25.000 de lei, în cazul birourilor electorale de circumscripţie orăşenească sau municipală;
c) 125.000 de lei, în cazul birourilor electorale de circumscripţie judeţeană, inclusiv a municipiului Bucureşti, precum şi a subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului.

Autoritatea Electorală Permanentă suportă următoarele categorii de cheltuieli:

a) cheltuielile pentru sediul, dotarea şi funcţionarea Biroului Electoral Central, precum şi pentru materialele de protecţie sanitară necesare desfăşurării activităţii acestuia;
b) indemnizaţiile membrilor Biroului Electoral Central;
c) cheltuieli pentru confecţionarea ştampilelor Biroului Electoral Central;
d) indemnizaţiile personalului tehnic auxiliar al Biroului Electoral Central şi ale statisticienilor care îşi desfăşoară activitatea pe lângă acest birou;
e) cheltuielile de protocol pentru Biroul Electoral Central;
f) cheltuielile privind dezvoltarea şi asistenţa tehnică pentru funcţionarea Registrului electoral, precum şi activităţile specifice de gestionare a acestuia în perioada electorală;
g) cheltuielile privind dezvoltarea şi asistenţa tehnică pentru programele informatice utilizate la desemnarea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora, precum şi a operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare;
h) cheltuieli de informare a alegătorilor;
i) cheltuielile pentru organizarea procedurilor de recrutare şi selecţie a preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora, precum şi a operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare;
j) cheltuielile pentru elaborarea, editarea şi difuzarea gratuită de broşuri legislative şi ghiduri specifice în materie electorală;
k) cheltuieli de instruire a operatorilor de calculator, a mandatarilor financiari;
l) cheltuielile pentru arhivarea materialelor primite de la Biroul Electoral Central.

Ministerul Afacerilor Interne asigură sumele de bani necesare acoperirii următoarelor categorii de cheltuieli:

a) cheltuielile pentru asigurarea ordinii, siguranţei publice şi a pazei, în cadrul procesului electoral, conform legii;
b) plata hârtiei efectiv consumate pentru imprimarea buletinelor de vot;
c) cheltuielile pentru confecţionarea timbrelor autocolante;
d) cheltuielile pentru confecţionarea ştampilelor cu menţiunea „VOTAT”;
e) cheltuielile de întreţinere a mijloacelor de transport furnizate Biroului Electoral Central şi cheltuielile de carburant aferente.

Ministerul Afacerilor Interne asigură, prin bugetele instituţiilor prefectului, sumele de bani necesare acoperirii următoarelor categorii de cheltuieli:

a) indemnizaţiile membrilor birourilor electorale de circumscripţie, ai birourilor electorale ale secţiilor de votare şi ai comisiilor tehnice judeţene;
b) indemnizaţiile personalului tehnic auxiliar, ale informaticienilor şi ale statisticienilor ce fac parte din personalul tehnic auxiliar al birourilor electorale de circumscripţie;
c) indemnizaţiile operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare;
d) cheltuieli privind asigurarea condiţiilor logistice necesare pentru organizarea de instruiri, sesiuni de selecţie şi examene, potrivit legislaţiei electorale;
e) cheltuielile pentru imprimarea buletinelor de vot;
f) cheltuielile de transport, ambalare şi distribuire a materialelor, a documentelor şi a tipizatelor prevăzute de lege pentru desfăşurarea procesului electoral;
g) cheltuielile pentru confecţionarea ştampilelor birourilor electorale de circumscripţie şi a ştampilelor de control ale secţiilor de votare;
h) cheltuielile pentru asigurarea condiţiilor materiale necesare funcţionării grupurilor tehnice de lucru de pe lângă comisiile tehnice;
i) cheltuielile privind arhivarea materialelor rezultate din procesul electoral;
j) cheltuieli cu transportul şi distribuirea materialelor de protecţie sanitară prevăzute la art.6 alin.(1) din Legea nr.135/2020 privind stabilirea datei alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, precum şi a unor măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a acestora.

În aplicarea dispoziţiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 135/2020, Ministerul Sănătăţii asigură igiena şi dezinfecţia localurilor de vot în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, precum şi materiale de protecţie sanitară membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, personalului tehnic al birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanelor acreditate, delegaţilor acreditaţi, operatorilor de calculator, personalului de pază şi alegătorilor, în condiţiile stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 577/2020 privind stabilirea măsurilor tehnice necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor locale din anul 2020.

Agenţia Naţională de Integritate suportă cheltuielile pentru primirea, procesarea şi publicarea declaraţiilor de avere şi de interese depuse de către candidaţi.

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii suportă cheltuielile pentru primirea şi verificarea declaraţiilor candidaţilor, date conform Ordonanţei de urgenţă nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată prin Legea nr. 293/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale suportă următoarele categorii de cheltuieli:
a) cheltuieli aferente asigurării serviciilor de telefonie specială şi de comunicaţii de voce şi date, necesare birourilor electorale;
b) cheltuieli pentru achiziţionarea terminalelor utilizate de birourile electorale;
c) cheltuieli pentru implementarea sistemelor informatice şi de comunicaţii necesare birourilor electorale, precum şi pentru intervenţiile necesare remedierii disfuncţionalităţilor acestora;
d) cheltuieli pentru dezvoltarea aplicaţiilor şi serviciilor informatice destinate procesului electoral.

Categoriile de cheltuieli care se suportă de la bugetul de stat pentru Institutul Naţional de Statistică şi direcţiile teritoriale de statistică, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, sunt următoarele:

a) cheltuielile pentru tipărirea proceselor-verbale privind consemnarea rezultatelor votării;
b) cheltuielile pentru dotarea cu echipamente, tehnică de calcul, consumabile şi servicii necesare pentru organizarea şi funcţionarea staţiilor de prelucrare;
c) cheltuielile pentru instruirea personalului implicat în efectuarea operaţiunilor tehnice privind stabilirea rezultatelor alegerilor.

Municipiile, oraşele, comunele şi sectoarele municipiului Bucureşti suportă din bugetul propriu următoarele categorii de cheltuieli:
a) cheltuielile privind întocmirea şi tipărirea listelor electorale permanente;
b) cheltuielile privind întocmirea şi tipărirea listelor electorale complementare şi a copiilor de pe listele electorale complementare;
c) cheltuielile pentru imprimarea tipizatelor listelor electorale suplimentare şi a extraselor de pe lista electorală permanentă, copia de pe lista electorală complementară şi lista suplimentară;
d) cheltuielile privind urnele de vot, urnele speciale şi cabinele de vot;
e) cheltuielile pentru confecţionarea şi distribuţia ecusoanelor membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare;
f) cheltuielile de informare a alegătorilor privind delimitarea secţiilor de votare şi sediile acestora;
g) cheltuielile pentru asigurarea locurilor speciale de afişaj electoral şi amplasarea de panouri electorale;
h) cheltuielile materiale pentru dotarea şi funcţionarea sediilor birourilor electorale de circumscripţie municipală, orăşenească şi comunală, precum şi pentru materialele de protecţie sanitară necesare desfăşurării activităţii acestora;
i) cheltuielile materiale pentru dotarea şi funcţionarea sediilor secţiilor de votare;
j) cheltuielile pentru achiziţionarea tuşului, a tuşierelor şi a altor materiale necesare votării;
k) cheltuielile pentru deplasarea urnei speciale;
l) decontarea cheltuielilor de transport al preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, al locţiitorilor acestora şi al operatorilor de calculator la şi de la şedinţele de instruire din localitatea de domiciliu sau reşedinţă, după caz, precum şi în exercitarea atribuţiilor ce le revin;
m) cheltuieli privind spaţiile în care se organizează instruiri, sesiuni de selecţie şi examene, potrivit legislaţiei electorale;
n) cheltuielile pentru suportul necesar dezinfectării sediilor secţiilor de votare şi pentru dotarea grupurilor sanitare ale sediilor secţiilor de votate cu materiale de igienă personală;
o) indemnizaţiile personalului tehnic al birourilor electorale ale secţiilor de votare.

Pentru reducerea cheltuielilor necesare în vederea desfăşurării procesului electoral, primarii vor utiliza materialele de logistică electorală recuperate de la alegerile anterioare şi aflate în stare bună.

Judeţele şi municipiul Bucureşti suportă din bugetul propriu cheltuielile materiale pentru întreţinerea, dotarea şi funcţionarea sediilor birourilor electorale de circumscripţie judeţeană şi a sediului biroului electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, precum şi pentru materialele de protecţie sanitară necesare desfăşurării activităţii acestora.

Stadiul pregătirii şi organizării alegerilor locale din anul 2020

Biroul Electoral Central

În data de 30 iulie 2020, Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a desemnat prin tragere la sorţi cei 7 judecători în Biroul Electoral Central.

Ulterior desemnării, cei 7 judecători au ales, prin vot secret, preşedintele Biroului Electoral Central şi locţiitorul acestuia, iar Biroul Electoral Central a fost completat cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi cu reprezentanţii partidelor politice, rezultând următoarea componenţă:

Judecători:
1. George Bogdan FLORESCU – Preşedinte
2. Valentin Horia ŞELARU – Locţiitor preşedinte
3. Andreia Liana CONSTANDA
4. Mirela VIŞAN
5. Iulia Manuela CÎRNU
6. Lavinia Valeria LEFTERACHE
7. Virginia FILIPESCU

Autoritatea Electorală Permanentă:
1. Constantin – Florin MITULEŢU – BUICĂ – Preşedinte
2. Marian MUHULEŢ – Vicepreşedinte
3. Zsombor VAJDA – Vicepreşedinte

Reprezentanţii partidelor politice:
1. Petruţa ULMEANU – PSD
2. Andreea – Mihaela MIU – PNL
3. Mihai Alexandru BADEA – USR
4. Dora-Emese SZILAGYI – UDMR
5. Valentin – Olivian TROFIN – Pro România
6. Eliza Ene CORBEANU – PMP
7. Daniela CĂLIN – ALDE
8. Ivan TRUŢER – Grupul minorităţilor naţionale

Biroul Electoral Central a adoptat Hotărârea nr. 1/01.08.2020 privind datele la care se consideră împlinite termenele prevăzute de Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, la alegerile locale din anul 2020.

Comisia Tehnică Centrală
Responsabilităţile instituţiilor administraţiei publice centrale au fost nominalizate prin Hotărârea Guvernului nr. 577/2020, stabilindu-se totodată ca, pentru coordonarea şi urmărirea îndeplinirii sarcinilor prevăzute de legislaţia în vigoare, să fie constituită Comisia Tehnică Centrală, din reprezentanţi ai ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale.

În acest sens, ministrul afacerilor interne, în calitate de preşedinte, a emis Ordinul nr. 115/2020 privind constituirea Comisiei tehnice centrale pentru coordonarea activităţilor de organizare a alegerilor locale din anul 2020.

Ministerul Afacerilor Interne

Având în vedere sarcinile care revin în responsabilitatea Ministerului Afacerilor Interne, au fost întreprinse o serie de activităţi, respectiv:

– Au fost instituite măsuri specifice de protecţie la sediul Biroului Electoral Central şi la sediul Autorităţii Electorale Permanente începând cu data de 29 iulie 2020, prin punerea în aplicare a prevederilor Dispoziţiei secretarului de stat nr. I/1466/29.07.2020;

– A fost asigurat, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, personalul tehnic auxiliar necesar desfăşurării activităţii Biroului Electoral Central;

– Au fost asigurate mijloacele de transport necesare desfăşurării activităţii Biroului Electoral Central;

– Au fost asigurate ştampilele Biroului Electoral Central.

Corespunzător prevederilor art. 9 alin. (1) al Hotărârii Guvernului nr. 577/2020, a fost efectuată instruirea prefecţilor şi a subprefecţilor cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale din anul 2020.

A fost elaborat şi se află în proces de consultare intrainstituţională Planul general de măsuri privind aplicarea măsurilor din competenţa structurilor Ministerului Afacerilor Interne, premergător şi pe timpul desfăşurării alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din data de 27.09.2020.

Autoritatea Electorală Permanentă – Suport organizatoric electoral

Potrivit dispoziţiilor art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 577/2020, începând cu data de 30 iulie 2020, Autoritatea Electorală Permanentă a asigurat sediul, dotarea tehnică şi materială necesară bunei desfăşurări a activităţii Biroului Electoral Central (Str. Eugeniu Carada nr. 1, Sector 3, Bucureşti).

În data de 31 iulie 2020, Preşedintele AEP a desemnat angajaţii Autorităţii Electorale Permanente care îşi vor desfăşura activitatea în aparatul tehnic de lucru al Biroului Electoral Central constituit la alegerile locale din anul 2020.

De asemenea, au fost desemnaţi şi comunicaţi instituţiilor prefectului reprezentanţii teritoriali în comisiile tehnice judeţene şi a municipiului Bucureşti constituite potrivit dispoziţiilor art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 577/2020.

Conform prevederilor art. 9 alin. (1) şi (2) din Hotărârea Guvernului nr. 577/2020, Autoritatea Electorală Permanentă a elaborat materiale suport de instruire:

– Instruirea prefecţilor şi a subprefecţilor cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale din anul 2020;
– Instruirea primarilor şi secretarilor generali ai unităţilor administrativ-teritoriale cu privire la sarcinile ce le revin în vederea organizării şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020.

Domeniul legislativ
A fost adoptată Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 3/2020 privind modificarea şi completarea Hotărârii Autorităţii Electorale Permanente nr. 12/2016 pentru aprobarea modelelor proceselor-verbale privind consemnarea rezultatului votării la alegerile locale.

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din data de 30.07.2020 a fost publicată Rectificarea la Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 2/2020 privind aprobarea Metodologiei depunerii dosarelor de candidatură şi a listelor de susţinători la alegerile locale din anul 2020.

Au fost transmise Serviciului de Telecomunicaţii Speciale cerinţele operaţionale pentru aplicaţia informatică pentru verificarea dreptului la vot şi aplicaţia informatică pentru centralizarea rezultatelor votării ce vor fi utilizate de Biroul Electoral Central.

Coordonarea activităţii în teritoriu
Având în vedere aprobarea comunicării, prin intermediul Registrului electoral, a unui mesaj de avertizare a primarilor referitor la necesitatea colectării unor date şi informaţii în vederea identificării de către autorităţile sanitare responsabile a unor măsuri de prevenire a răspândirii virusului SARS-COV2, precum şi pentru actualizarea delimitărilor secţiilor de votare, modificarea sediilor acestora, înfiinţarea/desfiinţarea secţiilor de votare, birourile judeţene ale AEP au transmis, prin intermediul aplicaţiei STS, către toţi primarii, secretarii şi persoanele autorizate să opereze în Registrul electoral, mesaje de atenţionare privind solicitarea AEP, termenul de răspuns şi modalitatea de comunicare.

De asemenea, în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Hotărârii AEP nr. 19/2017 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a actualizării delimitării secţiilor de votare din ţară şi a stabilirii sediilor acestora, personalul filialelor şi al birourilor judeţene a acordat îndrumare electorală reprezentanţilor unităţilor administrativ – teritoriale pentru întocmirea documentaţiilor în vederea obţinerii avizului conform al AEP pentru modificarea sediilor unor secţii de votare sau a actualizării delimitării acestora.

S-a acordat îndrumare electorală reprezentanţilor autorităţilor publice locale cu privire la dispoziţiile legale referitoare la punerea la dispoziţia partidelor politice care participă la alegeri, a unui extras din Registrul electoral, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Corpul experţilor electorali / Operatorii de calculator

În perioada de referinţă, s-a acordat sprijin şi îndrumare cetăţenilor care au solicitat informaţii cu privire la modalitatea de selectare/desemnare a operatorilor de calculator şi cu privire la modalitatea de selectare şi desemnare a preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora.

În urma comunicărilor primite din partea experţilor electorali înscrişi în evidenţele Autorităţii Electorale Permanente, personalul birourilor judeţene a actualizat datele personale ale experţilor electorali care au transmis solicitări de actualizare a informaţiilor personale.

S-au transmis solicitări către persoanele cu pregătire juridică, înscrise în Registrul electoral, de comunicare a adeverinţelor de vechime în specialitatea juridică în vederea tragerii la sorţi a preşedinţilor şi locţiitorilor birourilor electorale de circumscripţie.

De asemenea, s-a acordat îndrumare persoanelor care au depus cerere de înscriere în Corpul experţilor electorali, precum şi pentru accesul pe platforma online şi susţinerea examenului.

Corpul experţilor electorali numără în prezent 63.204 persoane disponibile pentru a fi desemnate preşedinte/locţiitor al biroului electoral al secţiei de votare.

Baza de date a persoanelor care pot fi desemnate operator de calculator al biroului electoral al secţiei de votare conţine un număr de 45.135 persoane active.

Administrarea Registrului secţiilor de votare din ţară

Autoritatea Electorală Permanentă a acordat 34 de avize conforme pentru modificarea sediilor/delimitărilor secţiilor de votare, respectiv înfiinţarea unei secţii de votare.

Registrul secţiilor de votare cuprinde în prezent un număr de 18.753 secţii de votare.

În ceea ce priveşte solicitarea comunicată prin intermediul Registrului electoral către toţi primarii să colecteze date şi informaţii de la nivelul secţiilor de votare, necesare în vederea identificării de către autorităţile sanitare responsabile a unor măsuri de prevenire a răspândirii virusului SARS-COV2 cu ocazia alegerilor locale din data de 27 septembrie 2020, au fost comunicate datele de la 324 unităţi administrativ – teritoriale.

Coordonarea sistemului informaţional electoral naţional

S-au derulat următoarele activităţi specifice:

– Pregătirea site-ului BEC în vederea publicării acestuia;

– Suport tehnic permanent asigurat utilizatorilor Registrului electoral;

– Suport tehnic asigurat candidaţilor şi utilizatorilor AEP în aplicaţia de examinare online a persoanelor care doresc să devină experţi electorali;

– Stabilirea unui calendar de importuri privind actualizarea datelor din Registrul electoral;

– Configurarea reţelei BEC (respectiv instalarea şi configurarea ftp intern BEC, configurare adrese e-mail, instalare şi configurare tablete folosite în cadrul şedinţelor BEC);

– Lucrări de mentenanţă.

În domeniul comunicării şi relaţiilor publice s-au realizat următoarele:

– a fost organizată o dezbatere publică în sistem de videoconferinţă pe tema finanţării campaniei electorale aferente alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale, la care au fost prezenţi peste 20 de reprezentanţi ai partidelor politice;

– au fost emise comunicate de presă pe următoarele teme:
* elaborarea proiectului de hotărâre a AEP privind aprobarea Ghidului finanţării campaniei electorale la alegerile locale din data de 27 septembrie 2020;
* demersurile AEP legate de evaluarea secţiilor de votare de la alegerile locale şi măsurile necesare pentru prevenirea răspândirii virusului SARS – COV2;
* dezbaterea publică online organizată de AEP pe tema finanţării campaniei electorale pentru alegerile locale din data de 27 septembrie 2020.

Măsuri avute în vedere de Ministerul de Interne

Plan de măsuri, reguli şi recomandări pentru organizarea evenimentelor electorale (campanie electorală) în condiţii de siguranţă în contextul epidemiei de COVID 19

1. Obiectivul primordial al Guvernului în perioada desfăşurării campaniei electorale este asigurarea exercitării drepturilor democratice de a alege şi a fi ales, în condiţiile protejarii sănătăţii individuale a cetăţenilor prin evitarea îmbolnăvirilor cu COVID-19, prin prevenirea transmiterii infecţiei cu noul coronavirus în familiile şi către apropiaţii cetăţenilor participanţi la procesul de vot şi ai organizatorilor.

2. Precauţii universal valabile, obligatoriu de respectat in perioada campaniei electorale:
Decizia organizării evenimentelor electorale va ţine cont de contextul epidemiologic al localităţii şi al regiunii unde acesta se organizează, de contextul epidemiologic al localităţilor şi regiunilor din care provin participanţii. Pentru prevenirea contagiunii cu noul coronavirus, se vor elabora acte normative şi recomandări de protejare a sănătăţii publice, ce vor consta în obligativitatea respectării urmatoarelor măsuri:

– menţinerea distanţei fizice de minimum 1,5 m între oricare două persoane, cu asigurarea unei suprafeţe de minimum 4mp /persoană;

– asigurarea facilităţilor la locul de desfăşurare al evenimentului electoral pentru spălarea sau dezinfecţia regulată a mâinilor;

– spălatul sau dezinfecţia frecventă a mâinilor este preferabilă purtării mănuşilor. În cazul în care participanţii la activităţile electorale utilizează mănuşile, acestea vor fi schimbate după fiecare contact şi se va evita atingerea feţei cu mănuşi;

– asigurarea curăţeniei şi dezinfecţia riguroasă a încăperilor, inclusiv a toaletelor;

– portul măştii pe toată perioada desfăşurării evenimentului electoral;

– afişarea regulilor de acces şi de protecţie individuală în locuri vizibile.

Direcţiile de sănătate publică vor realiza evaluările de risc şi vor aviza fiecare eveniment în parte, asigurând şi consultanţă pentru organizatorii evenimentelor.

Evenimente electorale cu prezenţa fizică a participanţilor

Pentru evitarea riscului reprezentat de transmiterea virusului SARS CoV-2 între persoane prin intermediul particulelor respiratorii, în scopul reducerii/evitării aglomeraţiei şi a contactelor interumane, regulile de urmat la aceste evenimente electorale vor fi:

– limitarea numărului maxim de participanţi la 50 în cazul evenimentelor în aer liber şi 20 în cazul evenimentelor organizate în spaţiu închis, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

– se vor plasa la loc vizibil indicatoare cu regulile de acces şi cele de protecţie universal valabile: portul obligatoriu al măştii care să acopere atât gura, cât şi nasul, menţinerea distanţei fizice de 1,5 m între oricare două persoane, limitarea formării de grupuri mai mari de 6 persoane; igiena respiraţiei şi luarea măsurilor de protecţie în cazul tusei/strănutului;

– în sarcina organizatorilor evenimentelor electorale va cădea stabilirea unor fluxuri de intrare/ieşire separate, unice ce vor facilita menţinerea distanţei fizice între participanţi;

– limitarea duratei evenimentului la maximum 2 ore;

– limitarea/eliminarea distribuirii din mână în mână de pliante, broşuri, alte materiale publicitare;

– distribuirea materialelor promoţionale se va face de către persoane care vor purta mănuşi pe care le vor schimba regulat sau se vor crea standuri de autoservire cu pliante şi alte materiale promoţionale;

– asigurarea unui număr suficient de recipiente de colectare /coşuri de gunoi cu capac dedicate exclusiv aruncării măştilor de protecţie şi a mănuşilor;

– evitarea contactelor interumane apropiate la o distanţă mai mică de 1,5 m pentru un timp mai lung de 15 min. Organizatorii vor desemna persoane ce se vor îngriji de respectarea acestor reguli;

– scena/spaţiul destinat vorbitorilor va avea o dimensiune suficient de mare pentru a permite menţinerea distanţei fizice de 1,5 m între cei ce vor urca pe scenă şi o suprafaţă de 4 metri pătraţi de persoană;

– vorbitorii se vor plasa la o distanţă de cel puţin 3 metri faţă de public, dacă scena este la acelaşi nivel şi la o distanţă de minimum 4 metri, dacă scena este plasată mai sus faţă de public;

– dezinfecţia riguroasă a echipamentelor utilizate în campanie: microfoane, staţii de amplificare, camera video, aparate de fotografiat;

– asigurarea unui număr rezonabil de toalete, acolo unde este posibil. În cazul toaletelor ecologice, se recomandă să existe lavoare cu apă şi săpun în proximitatea acestora;

– curăţenia şi dezinfecţia riguroasă a suprafeţelor şi aerisirea temeinică a încăperilor înainte şi după eveniment.

Evenimente electorale stradale

La acest tip de acţiuni de campanie măsurile de protecţie sanitară care se impun sunt:
– numărul maxim de persoane prezente simultan în interiorul cortului electoral va fi de maximum 3;
– portul măştii este obligatoriu pe toată durata prezenţei în spaţiul închis;
– organizatorii vor plasa dispensere cu soluţii dezinfectante pentru mâini sau alcool;
– curăţenia şi dezinfecţia riguroasa a suprafeţelor;
– evitarea contactului mediat cu materiale promoţionale (broşuri, pliante), pixuri, etc. Se vor oferi aceste materiale prin rugarea votanţilor să se servească singuri din zona de prezentare (sistemul de autoservire cu pliante/alte material publicitare). Acolo unde acest lucru nu este posibil, reprezentanţii partidelor politice vor purta mănuşi pe care le vor schimba/dezinfecta după fiecare contact;
– reducerea timpului de staţionare în interiorul cortului la maximum 15 min;
– menţinerea distanţiei fizice la minimum 1,5 m între oricare două persoane;
– plasarea de afişe conţinând regulile de protecţie individuală;
– refuzul accesului în interiorul cortului pentru persoanele care prezintă semne vizibile ale infecţiei respiratorii.

Evenimente electorale din uşă în uşă
La acest tip de acţiuni de campanie măsurile de protecţie sanitară care se impun sunt:
– numărul maxim de agenţi electorali care pot participa la acţiuni de tipul door-to-door este de 2;
– portul obligatoriu al măştii pe toată durata prezenţei în spaţiu închis;
– agenţii electorali nu vor pătrunde în interiorul locuinţelor vizitate;
– evitarea contactului imediat cu materiale promoţionale (broşuri, pliante), pixuri. Acestea vor fi oferite prin plasarea pe clanţa uşii (hanger), în cutia poştală etc. Acolo unde acest lucru nu este posibil, agenţii electorali vor purta mănuşi pe care le vor schimba/dezinfecta după fiecare contact;
– limitarea timpului de staţionare la maximum 15 min;
– menţinerea distanţei fizice la minimum 1,5 m între oricare două persoane;
– agenţii electorali vor renunţa la efectuarea acţiunii în cazul în care constată existenţa simptomelor respiratorii la o persoană vizitată.

Instruirea participanţilor, militanţilor, membrilor comisiilor electorale, observatorilor etc.

Recomandări:
– instruirea se va face pe cât posibil la distanţă, online;
– nr. maxim de persoane participante la întrunire va fi de 20 cu menţinerea distanţei fizice de minimum 1,5 m între oricare două persoane şi min. 4 mp/persoană;
– portul obligatoriu al măştii pe toată durata prezenţei în spaţii închise;
– accesul în săli va fi eşalonat cu menţinerea distanţei fizice;
– participanţii vor fi instruiţi să nu se prezinte dacă au semne şi simptome de infecţie respiratorie acută sau semne sugestive pentru infecţia SARS COV 2 şi nu li se va permite accesul în săli în cazul în care se constată aceste simptome;
– plasarea de dispensere de soluţii dezinfectante pentru mâini la intrare şi alte locuri accesibile;
– aerisirea încăperilor înainte şi după terminarea instruirii;
– curăţenia şi dezinfecţia riguroasă a suprafeţelor;
– instruirea specifică privind regulile de acces în spaţiile de votare, regulile de protecţie universal valabile şi necesitatea respectării acestora.

Plan de măsuri pentru campanie şi ziua votului (schiţă)
1. Elaborare reguli pentru derularea campaniei electorale, diferenţiate pe tip de acţiuni:
– Plan de măsuri pentru acţiunile electorale stradale;
– Plan de măsuri pentru evenimente electorale;
– Plan de măsuri pentru acţiuni din uşă în uşă (door-to-door).

2. Elaborare reguli şi recomandări pentru ziua votului:
– Plan de măsuri de prevenţie generală pentru desfăşurarea procesului electoral;
– Ghidul preşedintelui de secţie;
– Ghid pentru forţele de ordine.

3. Elaborarea procedurii pentru a asigura exercitarea dreptului la vot al persoanelor izolate/carantinate:
– Ghid pentru reprezentanţii în secţile de votare ce se deplasează cu urna mobilă;

4. Elaborare proceduri pe niveluri de risc, în funcţie de numărul de îmbolnăviri în circumscripţia electorală respectivă şi în funcţie de rata îmbolnăvirilor şi intensitatea transmiterii comunitare în localitatea respectivă (ghid pentru prefecturi, pentru aplicarea graduală şi proporţională a măsurilor de prevenţie în funcţie de situaţia epidemiologică din localităţi).

5. Rolul DSP, ISU, Poliţie, Jandarmerie, Birou electoral, Prefecturi.

Plan de măsuri pentru organizarea procesului de vot în condiţii de siguranţă şi prevenirea infectării votanţilor şi membrilor comisiilor din secţile de votare cu SARS-CoV2

Obiectivele urmărite în elaborarea acestui plan au în vedere protejarea sănătăţii individuale a cetăţenilor, cât şi a sănătăţii publice prin evitarea îmbolnăvirilor de COVID-19, evitarea răspândirii infecţiei cu noul coronavirus la cetăţenii cu drept de vot ce participa la procesul electoral, evitarea transmiterii infecţiei cu noul coronavirus la apropiaţii şi familile acestora, prevenirea infecţiei cu SARS-Cov 2 la organizatorii procesului electoral, la membrii comisiilor din secţiile de votare şi a forţelor de ordine ce asigură buna desfăşurare a votului. Astfel, Guvernul va asigura exercitarea drepturilor democratice de a alege şi a fi ales, în condiţiile adoptării unor măsuri de prevenţie eficientă, ce urmăresc prevenirea infectărilor şi desfăşurarea în condiţii optime a procesului electoral.

Măsurile ce se vor adopta prin acte normative au ca scop principal evitarea aglomerării încăperilor şi aerisirea corespunzătoare a acestora, acolo unde se desfăşoară votarea şi unde nu se poate asigura distanţarea fizică precum şi evitarea/reducerea riscului de contact al mâinilor cu suprafeţe sau obiecte potenţial contaminate. Astfel, se vor adopta următoarele reguli de bază pentru prevenirea contaminării şi limitarea riscului de îmbolnăvire:

Precauţii universal valabile

– menţinerea distanţei fizice de minimum 1,5 m între oricare două persoane/ minimum 4mp suprafaţă/persoană;
– asigurarea facilităţilor pentru spălatul sau dezinfecţia regulată a mâinilor cu alcool 70% sau dezinfectant pentru mâini;
– asigurarea şi montarea recipientelor unde se vor arunca mănuşile şi măştile folosite;
– asigurarea curăţeniei, aerisirea frecventă şi dezinfecţia riguroasă a încăperilor, inclusiv a toaletelor;
– purtarea corectă a măştii;
– afişarea regulilor de acces şi de protecţie individuală în locuri vizibile;
– afişarea la loc vizibil a regulilor sanitare, marcarea distanţei de 1,5 m între persoane ce intră să-şi exercite votul cu banda adezivă pe podea;
– spălatul sau dezinfecţia frecventă a mâinilor (preferabilă portului de mănuşi). În cazul în care participanţii la procesul de vot utilizează mănuşile, acestea vor fi schimbate frecvent, iar cei ce poartă mănuşi vor fi instruiţi să evite atingerea feţei cu acestea;
– organizatorii vor trebui să îşi dezinfecteze mâinile după fiecare contact cu persoanele care votează şi trebuie să îşi schimbe masca la cel mult 4 ore sau ori de câte ori este nevoie.

Măsuri organizatorice
– plasarea de anunţuri şi indicatoare privind regulile de acces şi de prevenţie în exercitarea dreptului de vot în incintă;
– asigurarea traseelor de intrare/ieşire separate şi marcarea corespunzătoare cu indicatoare;
– marcarea locurilor de staţionare în incinte, astfel încât să se asigure menţinerea distanţei fizice de minimum 1,5 m între persoane;
– plasarea de dispensere sau flacoane cu soluţii dezinfectante pentru mâini, marcate corespunzător, la intrarea şi ieşirea din încăperi şi din toalete, precum şi pentru alte locuri accesibile;
– organizarea accesului eşalonat, cu menţinerea distanţei fizice de min 1,5 m între oricare două persoane;
– limitarea prezenţei persoanelor în spaţii închise: chiar în secţiile de votare cu volum mare, se va restrânge prezenţa simultană a mai mult de 20 de persoane, inclusiv reprezentanţii din secţie şi forţele de ordine;
– la intrarea şi iesirea din cabina de vot, fiecare votant îşi va dezinfecta mâinile, recipientul cu dezinfectant sau alcool va fi aşezat la loc vizibil şi votanţilor li se va atrage atenţia asupra respectării acestei reguli, pentru evitarea contaminării reprezentanţilor din secţia de votare;
– portul măştii va fi obligatoriu, atât de către votanţi, cât şi de către organizatori, masca va trebui să fie astfel poziţionată încât să acopere atât gura cât şi nasul, pe toată durata prezenţei în secţia de votare;
– în cazul în care se formează cozi la intrarea în spaţiile de votare, organizatorii vor asigura menţinerea distanţei minime obligatorii de 1,5 metri şi portul obligatoriu pentru toate persoanele a măştii care să acopere atât gura, cât şi nasul.

Măsuri suplimentare
– Măsurarea temperaturii votanţilor cu termometru non-contact şi triajul observaţional la intrare. Cei febrili vor fi conduşi la o cabină de vot separată, deservită de un reprezentant al comisiei de vot echipat corespunzător, cu mănuşi, mască, vizieră; se va practica dezinfecţia obligatorie a mâinilor reprezentantului comisiei după vot;

– Din 2 în 2 ore, se vor lua 10 minute pauză pentru aerisirea încăperii şi dezinfecţia suprafeţelor: birou, cabine de vot, holuri şi toalete; În seara dinaintea votului, înainte de sigilarea secţiei, dezinfecţia se va face atât cu dezinfectant de suprafeţe, cât şi prin nebulizare; dezinfecţia terminală se va efectua după încheierea procesului electoral şi numărarea voturilor;

– instalarea de panouri despărţitoare între membrii comisiilor de votare şi public, din folie transparentă, sau ecran de plexiglas, model ghişeu; membrii comisiei de votare vor fi aşezaţi la 1,5 m unul de altul;

– evitarea contactului direct la înmânarea actelor de identitate şi a buletinelor de vot; votanţii vor aşeza pe biroul comisiei buletinul, se vor nota datele de către un reprezentant al comisiei de votare, votantul se va servi singur cu buletinele de vot şi cu ştampila pe care o va dezinfecta la ieşire din cabina de votare. Nu se vor mai aplica colante pe cărţile de identitate, prevenirea votului dublu se va verifica electronic, prin intermediul tabletei furnizate de STS;

– cabinele de vot vor fi despărţite prin pereţi rigizi, ermetici, fie din plexiglas fie din material lemnos; se permite perdea doar la uşa de acces.

Reducerea riscului de infecţie pentru persoanele aflate la risc înalt (persoanele în vârstă de peste 65 ani, persoane cu afecţiuni preexistente – comorbidităţi)

Pentru categoriile vulnerabile de alegători, persoane în vârstă şi persoane cu afecţiuni cronice, măsurile ce se vor aplica vor consta în:
– asigurarea accesului prioritar al acestor persoane în secţiile de vot, prin crearea unor intervale orare dedicate;
– crearea condiţiilor de vot pentru persoane care nu se pot deplasa, astfel încât votarea să se efectueze în condiţii sigure: organizatorii care însoţesc urna mobilă trebuie să poarte mască, mănuşi ce trebuie schimbate după fiecare vizită, evită intrarea în domiciliul votantului sau dacă acest lucru este necesar va păstra distanţa fizică de 1,5 m şi va staţiona un timp limitat sub 15 minute;
– în cazul persoanelor internate votul cu urna mobilă va fi asigurat cu implementarea măsurilor specifice (purtarea echipamentului de protecţie conform cu recomandările personalului medical al secţiei respective). Buletinele de vot vor fi colectate în ambalaje ce asigură securitate biologică şi vor fi numărate separat, de personal echipat şi instruit corespunzător;
– evitarea prezenţei îndelungate a acestor categorii de persoane la instruiri, în calitate de membri ai comisiilor de votare, observatori etc.

Concluzii
Epidemia de SARS-CoV-2 are un impact socio-economic negativ major la nivel global. România nu face excepţie de la această situaţie nedorită. Cu toate acestea, măsurile adoptate de Guvernul României, ca răspuns la situaţia de criză creată, au reuşit să limiteze amploarea efectelor negative, vizibile în ţările din Uniunea Europeană şi din lume. Amintim faptul că România a reuşit limitarea extinderii infectării cu SARS-CoV-2 în perioada de debut a pandemiei, în condiţiile în care a avut un aflux masiv de persoane venite din zone cu risc de infectare ridicat – Italia, Spania, Marea Britanie etc. De asemenea, în ciuda măsurilor de izolare şi limitare a contactelor sociale impuse de criza sanitară, prin măsurile de stimulare economică şi fiscală adoptate de Guvern România a înregistrat una dintre cele mai mici rate de scădere economică din UE evitând, aşa cum datele preliminare o arată, intrarea în recesiunea tehnică. Rata şomajului nu a înregistrat creşterile abrupte din alte ţări, cu consecinţe dramatice pe termen scurt, mediu şi lung.

Prin aplicarea unui mod rapid, flexibil şi pragmatic de adoptare a deciziilor (consultarea cu experţii din domeniu sanitar, consultarea/implicarea partenerilor sociali, preluarea şi adaptarea soluţiilor propuse de factorii interesaţi), Guvernul a reuşit să prevină răspândirea virusului Covid-19, iar activităţile economico-sociale au fost reluate în mod etapizat.

În ceea ce priveşte deschiderea noului an şcolar, s-au elaborat scenarii aplicabile în funcţie de situaţia epidemiologică a momentului, descentralizarea fiind măsura firească unei societăţi democratice. Acţiunile realizate sau în curs de realizare vizează toate componentele unui proces educaţional adaptat contextului: prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor, infrastructura educaţională, logistica sanitară, resursele tehnologice şi cele suport pentru învăţarea online, formarea cadrelor didactice, adaptarea curriculei şi asigurarea reperelor metodologice pentru profesori.

Adoptarea celor trei hotărâri de guvern care privesc organizarea alegerilor locale, în conţinutul cărora se regăsesc măsuri de protecţie sanitară, în conformitate cu recomandările INSP, calendarul exact al alegerilor, responsabilităţile instituţionale şi resursele necesare, fac procesul electoral nu doar predictibil, ci şi sigur din perspectiva limitării răspândirii noului coronavirus. Măsurile realizate deja, prezentate anterior, reprezintă certitudinea faptului că procesul de organizare decurge firesc, în parametrii stabiliţi.

Prin măsurile sanitare, economice şi legislative luate până în prezent, Guvernul a reuşit să dea ÎNCREDERE românilor că se poate trece peste această criză. Astfel, au fost organizate în bune condiţii examenele de Evaluare Naţională şi Bacalaureat, Guvernul a sprijinit mediul economic să-şi relanseze activitatea, iar angajaţii au fost susţinuţi pentru a se întoarce la locul de muncă.

De asemenea, când au fost închise şcolile, Guvernul a acordat părinţilor un ajutor financiar pentru a putea sta acasă alături de copii. Responsabilitatea fiecăruia la locul de muncă sau pe stradă va aduce încrederea reciprocă şi vom putea stopa efectele acestei crize sanitare.

În ultimele luni, Guvernul a fost preocupat de atragerea cât mai multor fonduri pentru a pune în practică o serie de măsuri sanitare, sociale şi economice. Astfel, pe lângă resursele bugetare naţionale, s-a utilizat finanţarea din fonduri europene (chiar şi prin realocări între programe) şi din fonduri nerambursabile de la Comisia Europeană, destinate special atenuării efectelor generate de epidemia de Covid-19.

Aşadar, Guvernul a pregătit şi urmăreşte cu maximă responsabilitate realizarea în bune condiţii a celor două acţiuni: alegerile locale şi redeschiderea şcolilor”.
AGERPRES

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.