Briefing de presă susținut de ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Attila Cseke, la finalul ședinței de guvern

Politic

Attila Cseke: Sărut mâna! Bună seara! Am să vă prezint câteva detalii în legătură cu două proiecte de acte normative pe care le-am prezentat în ședința de guvern din această după-amiază. Primul proiect se referă la un proiect de ordonanță de urgență a Guvernului care a fost aprobat și prin care obiectivele de investiții cuprinse în Programul Național de Dezvoltare Locală, etapa 1, 2015-2020, sunt prelungite, ca posibilitate de finanțare, cu încă doi ani. În acest program, PNDL etapa 1, au fost încheiate contracte pentru lucrări la 3.362 de obiective de investiții, din care până în prezent sunt finalizate 2.325 de obiective. 1.037 de obiective de investiții nu sunt încă finalizate. Nu avem recepția lucrărilor așa cum prevede legislația în vigoare din partea autorităților locale, transmisă Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Și dacă nu am fi prelungit această perioadă de derulare a lucrărilor la aceste obiective de investiții, existau două riscuri majore: în primul rând, eficiența acestui program și necesitatea dezvoltării infrastructurii locale ar fi avut de suferit și poate un efect și mai grav, care se referă la faptul că dacă nu am fi prelungit acest program, la 1.037 de obiective de investiții, sumele deja alocate, finanțate de către minister, care se ridică la peste 4 miliarde de lei noi, ar fi trebuit returnate de către autoritățile administrației publice locale, ceea ce ar fi creat o foarte mare problemă la multe UAT-uri. Drept urmare, am propus această prelungire și guvernul a fost de acord. Am mai clarificat o chestiune în această ordonanță de urgență, care era prevăzută, dar era interpretabilă și anume, referitor la faptul ca atunci când temporar, ministerul de resort nu dispune de alocații bugetare pe veniturile proprii ale UAT-urilor administrației publice locale, să se poată finanța continuarea lucrărilor, pentru a stimula neoprirea investiției și pentru a avea un termen de finalizare apropiat contractului. Un al doilea proiect pe care l-am prezentat, în prima lectură, se referă la ceea ce ați regăsit și în programul de guvernare pe baza căruia s-a format Guvernul Cîţu şi a primit încredere în Parlamentul României, și care privește delimitarea clară a funcțiilor politice de funcțiile publice. Această chestiune prevăzută în programul de guvernare va fi promovată din punctul de vedere al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, pentru că este necesară. Pentru că acele, dacă vreți, tertipuri care au avut loc de-a lungul timpului, prin care oameni care au venit din sfera politică au ajuns prin concursuri în diverse funcții publice, vor trebui eliminate și va trebui să clarificăm acest lucru. Drept urmare, noi propunem Guvernului – și încă o dată specific, în prima lectură am propus textele în acest sens – ca statutul prefectului și subprefectului să fie modificat – și față de situația actuală, în care ei sunt înalți funcționari publici, dar știm, de fapt, de unde vin – să devină funcție de demnitate publică. Pe lângă programul de guvernare, pentru care am primit mandat din partea Parlamentului, avem încă patru argumente solide pentru a face această modificare. În primul rând, în Constituția României, în articolul 123, alineatul 2, se specifică foarte clar că prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu, ceea ce înseamnă că orice guvern – nu numai cel actual ci și guvernele care au fost și guvernele care vor mai fi – este politic. Guvernul este politic, fiind votat politic de o majoritate existentă în parlament, reprezentantul guvernului în teritoriu nu poate fi decât politic. Această situație pe care am avut-o sau o mai avem și astăzi este o ipocrizie din acest punct de vedere, o chestiune pe lângă care s-a trecut întotdeauna și care va trebui să ia sfârșit, lucrurile trebuie să fie foarte, foarte clare. Avem, de asemenea, o Hotărâre de guvern 525, prin care s-a aprobat Strategia de dezvoltare a funcției publice, care prevede expresis verbis această chestiune, această schimbare a statutului prefecților. Prevede clar că prefectul va deveni din înalt funcționar public, demnitar şi va avea funcție de demnitate publică. De asemenea, avem corespondența cu Comisia Europeană, cu autoritățile abilitate în domeniul administrației, care în perioada 2017-2019, în răspunsurile pe care le-au oferit Guvernului, respectiv ministerului de resort, au spus același lucru: delimitați categoria și nivelul politic de nivelul funcționarilor publici și, inclusiv legat de statutul prefecților – aceeași abordare. Deci, practic, avem și de aici un punct de vedere favorabil. Şi nu în ultimul rând, avem, după cum știți, voinţa Parlamentului din 2018, unde cu o largă majoritate, a aproape tuturor forțelor politice, s-a votat acest statut, care ulterior a fost schimbat prin ordonanță de urgență și s-a mers cu altă soluție, de a păstra statutul de înalt funcționar public. Deci, noi credem că această chestiune trebuie clarificată şi că situaţiile care au devenit notorii, prin care persoane care au venit din sfera politică, indiferent din ce sferă şi din ce partid, şi au fost promovate temporar, pentru că marea lor majoritate şi astăzi sunt înalţi funcţionari publici temporar,  – nu au acest statut prin stagii de specialitate şi nu au ocupat această funcţie prin concurs -, trebuie să ia sfârşit şi noi vom propune transformarea prefecţilor în demnitari publici. Evident că în perioada următoare vom aştepta avizele şi propunerile, observațiile ministerelor de resort şi ale tuturor autorităţilor care trebuie implicate în circuitul de avizare şi, în momentul în care avem o formă finalizată, ne vom întoarce în guvern cu acea formă.

Reporter: Bună seara, dacă ne permiteţi o întrebare. Ce se întâmplă cu legea care oferă pensii speciale aleşilor locali? Pentru că ştim că astăzi, potrivit surselor, ar fi trebuit să existe o ordonanţă de urgenţă care să amâne intrarea în vigoare a acestei legi cu un an de zile.

Attila Cseke: Această prevedere de amânare este prevăzută în ordonanţa de urgenţă privind măsurile fiscale, pe care v-a prezentat-o domnul prim-ministru, în sensul în care intrarea în vigoare a acestei prevederi se amână încă un an de zile şi va intra în vigoare în 2022, 1 ianuarie.

Reporter: Şi un singur lucru aş vrea să vă mai întreb, dacă au existat discuţii cu primarii, pentru că foarte mulţi au fost revoltaţi de faptul că nu au fost consultaţi înainte ca ordonanţa să fie dată.

Attila Cseke: Sigur, aici este o discuţie, dar discuţia trebuie să pornească de la nişte realităţi. Realitatea este următoarea – că acest guvern, Guvernul Cîţu, s-a format în 23 decembrie, seara. Este extraordinar de greu să respecţi un termen de consultare de zece zile, când sfârşitul anului este peste opt zile şi când aceste măsuri care au fost prezentate trebuie luate înainte de 31 decembrie, pentru că, altfel, impactul bugetar și toate consecințele sunt cele pe care le cunoaşteţi. Ne vom strădui, în mod evident, pentru respectarea acestor termene de avizare, inclusiv către structurile asociative ale autorităţilor locale, dar astăzi pot să spun că a fost o situaţie specială, din acest punct de vedere, pentru că acum zece zile nu am avut guvern cu puteri depline.

Reporter: Domnule ministru, de ce aduceţi aceste funcţii de prefect şi subprefect în sfera politică şi nu găsiţi un cadru legislativ ca să faceţi numiri pe bază de competenţă?

Attila Cseke: Pentru că, din punctul nostru de vedere și din discuțiile cu specialiștii Comisiei Europene și pe baza Constituției,  – care trebuie să fie primul lucru la care ne uităm, – statutul prefecților nu trebuie să fie de înalt funcționar public. Statutul lor este, din punctul nostru de vedere, clar definit. Și discuția cu Comisia Europeană era exact în același sens, o rugăminte foarte clară, care ne-a fost adresată de-a lungul timpului: delimitați aceste funcții. Și, de aceea, am adus acest proiect legislativ în primă lectură, pentru că nu avem nimic de ascuns. Acest lucru este și în programul de guvernare, toate aceste elemente sau motive, argumente care susțin această măsură sunt publice, sunt cunoscute și dacă vom avea avizele necesare, îl vom promova.

Reporter: Vor exista, totuși, în lege niște criterii de competență de care va trebui să se țină cont?

Attila Cseke: Sunt. Ca la ocuparea oricărei funcții, evident, și aici vor fi câteva criterii, pentru că trebuie să fie niște criterii. Comisia Europeană, în discuții și și în Hotărârea de guvern 525 privind Strategia privind dezvoltarea funcției publice, se prevede foarte clar că prefecții, chiar dacă sunt numiți politic și sunt demnitari publici, vor trebui să urmeze stagii de specialitate care sunt organizate de Institutul Național de Administrație și vor putea fi numiți numai în această situație. Pentru început, ne propunem să dăm o derogare de la acest lucru, pentru că aceste cursuri nu au fost organizate, prefecții nefiind demnitari, ci fiind înalți funcționari publici. Vor exista criterii care sunt transparente. În această seară, vă promit că veți avea proiectul de act normativ pe site-ul ministerului, în dezbatere publică. Mulțumesc!

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *