Bună ziua! Astăzi au fost adoptate în ședința de guvern cele două modificări de care vorbeam și zilele trecute referitor la ordonanța guvernului privind modificarea Codului fiscal și ordonanța guvernului privind modificarea Codului de procedură fiscală. O să reiau câteva dintre prevederile din aceste modificări, și aici mă refer în primul rând la implementarea conceptului SAF-T, Standard Audit File for Tax. Este o modalitate simplificată de comunicare între organul fiscal și contribuabil, practic, este un mod de control simplificat prin care organul fiscal primește informațiile de care are nevoie, urmând să fac un control amănunțit doar dacă din aceste informații rezultă că este necesar așa ceva. De asemenea, în aceste modificări avem și obligativitatea înrolării autorităților publice, instituțiilor publice sau de interes public din administrația publică centrală și locală în sistemul informatic propriu al Ministerului de Finanțe sau ANAF, numit PatrimVen. Este un sistem prin care autoritățile publice schimbă mai ușor și mai direct informații și de asemenea reprezintă și un avantaj direct către contribuabil, pentru că, în situația în care ai nevoie de o adeverință de venit de la organul fiscal pe care să o duci, de exemplu, la primărie, cele două instituții pot comunica direct și astfel cetățeanul este scutit de o birocrație inutilă. Obligativitatea înrolării în sistemul de comunicare electronică dezvoltat de Ministerul Finanțelor şi ANAF, respectiv, în Spațiul Privat Virtual a persoanelor juridice, asocierilor și alte entități fără personalitate juridică, precum și a persoanelor fizice care desfășoară o profesie liberală este practic folosirea în întreg, să spunem, a Spațiului Privat Virtual – despre acest sistem este vorba – și îți asigură o comunicare directă șapte zile din șapte zile, 24h din 24h, cu organul fiscal, astfel încât contribuabilul este scutit să mai meargă la ghișeu, să mai ducă dosarul cu șină, să i se mai solicite încă un document. Practic, încarci în Spațiul Privat Virtual declarația, vei primi decizia de impunere și vei putea să faci plata tot electronic, dacă dorești acest lucru.
Cea mai importantă modificare, din punctul meu de vedere, o reprezintă E-factura, sistemul obligatoriu de facturare electronică. Vom începe în primă fază cu un sistem „Business-to-government”, adică vor factura contribuabilii către stat în primă fază și după aceea vom trece, în pasul următor, la sistemul B2B, adică „Business to Business”, după ce vom verifica toate aspectele și vom vedea în practică cum funcționează acest sistem şi ce mai trebuie îmbunătățit. Oricum, prin acest sistem se asigură o transparentizare a cheltuirii banilor publici și, pe de altă parte, și o reducere a birocrației. Sistemul, practic, funcționează prin transmiterea datelor de pe factură de la contribuabil la ANAF, după care ANAF-ul transmite factura beneficiarului.
Avem, de asemenea, adoptate în această ordonanță a guvernului și măsuri care au ca scop sprijinirea mediului de afaceri. Şi aici, pe de o parte, avem permanentizarea unor măsuri deja în vigoare și, pe de altă parte, introducerea altora. Mă refer, în primul rând, la permanentizarea procedurii de rambursare a TVA solicitate prin deconturi cu sumă negativă de TVA ca opțiune de rambursare, în sensul că rambursarea se efectuează cu control ulterior. Deci, practic, vorbim despre rambursarea TVA cu control ulterior. Este un sistem introdus anul trecut şi care a dat rezultate. Practic, s-a dovedit prin această măsură că atâta vreme cât ai o relație corectă şi onestă cu contribuabilii, şi ei la rândul lor au o relație corectă cu organul fiscal. Am să vă dau câteva cifre pentru a dovedi că această măsură a fost una bună. Vreau să vă spun că, în perioada 1 noiembrie 2019 – 31.07.2021, numărul solicitărilor de rambursare TVA analizate au fost de peste 179.000 de solicitări. Dintre acestea, peste 160.000 de deconturi au fost soluționate cu control ulterior, ceea ce reprezintă un procente 90% din totalul solicitărilor de rambursare a TVA. Suma totală aferentă solicitărilor de rambursare a TVA cu control ulterior a fost de 27 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă 83% din suma totală solicitată la rambursare. Permanentizarea procedurii de eșalonare la plată în formă simplificată – aici este vorba despre acea Ordonanță a Guvernului nr. 181, pentru obligațiile bugetare administrate de organul fiscal central care nu sunt mai vechi de 12 luni. Prin această măsură, practic, venim în ajutorul companiilor care au dificultăți la un moment dat și nu își permit să își plătească obligațiile fiscale. În urma acestei măsuri, practic, ajutăm companiile să reziste în momente în care există posibilități ca piața să nu funcționeze așa cum îşi doresc sau au probleme financiare datorate de neîncasarea unor facturi și așa mai departe. Şi, în prezent, un număr de 58.476 de contribuabili beneficiază de eșalonări la plată în formă simplificată pentru obligații în sumă de 12,7 miliarde de lei. Încasările ca urmare a acordării eșalonărilor la plată în formă simplificată sunt în cuantum de 14,2 miliarde de lei, rate eșalonate și obligații de bază, pentru că în perioada de eșalonare, practic, ai rata de eșalonare și îţi plătești și obligația în timpul lunii respective. Crearea cadrului legal pentru corectarea erorilor în cazul în care un contribuabil de bună-credință achită o obligație bugetară, de exemplu o amendă, la alt organ fiscal decât cel competent. Am să vă dau un exemplu direct. Există posibilitatea ca un contribuabil de bună credință să achite o amendă de circulație la ANAF, de exemplu, și să nu achite obligația la bugetul local. Practic, prin acest cadru legal nou creat nu mai trebuie să meargă contribuabilul la ANAF să solicite restituirea sumei, ci pur și simplu ANAF-ul şi primăria comunică și suma va fi virată direct la primărie de către ANAF, scutind contribuabilul de o birocrație suplimentară și, de asemenea, păstrând – atenție mare! – avantajul de a plăti jumătate din minim în cele 15 zile în care ai voie să plătești jumătate din minim, pentru că altfel, până îţi dădeai seama că ai plătit amenda greșit, ți se returnau banii și trebuia să te duci să îi plătești la organul fiscal competent treceau cele 15 zile și era posibil să ieși din perioada pentru care ai acest avantaj de a plăti jumătate din minim. Extinderea privind anularea accesoriilor introdusă prin Ordonanța Guvernului nr. 69 din 2020, cu modificările și completările ulterioare, pentru inspecțiile fiscale și verificările situațiilor fiscale personale efectuate în perioada 14 mai 2020 – 29 martie 2021. Ştiţi că această măsură s-a aplicat și pentru perioadele anterioare. A trebuit să extindem și pentru această perioadă pentru că exista posibilitatea să creăm discriminare între contribuabili. Şi, de asemenea, vreau să vă spun că a fost o măsură foarte bună. Aici, cifrele sunt extraordinare. De la data intrării în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă nr. 69 până în prezent, au beneficiat de această facilitate un număr de 71.800 de contribuabili, care au achitat 56 de miliarde de lei la bugetul general consolidat şi au beneficiat de anularea accesoriilor în sumă de doar trei miliarde de lei. De asemenea, tot prin această ordonanţă a guvernului s-a deblocat activitatea Comisiei Fiscale Centrale, care va putea emite puncte de vedere unitare în cazul în care, de exemplu, Ministerul de Finanţe şi ANAF-ul au punct de vedere divergente pe anumite spețe. Această comisie vine și clarifică, și ajută la aplicarea unitară a legii.
În ceea ce privește partea de Cod fiscal, cele mai multe, de fapt cam toate dintre modificări vin doar să lămurească anumite situații, altele sunt de lămurire a unor directive transpuse deja și altele vin să transpună directive europene. O să luăm și câteva întrebări, cu rugămintea de a fi puține, ca doamna ministru după aceea să poată să vină să expună celălalt subiect.
Reporter: Bună ziua! Nu are directă legătură cu subiectul de astăzi, dar puteți să ne spuneți ce intenţie are Guvernul de a stopa deprecierea leului. Am văzut că astăzi, din nou, avem un maxim pe euro, este o tendinţă, spun analiştii că are legătură cu deficitul comercial în creştere, dacă Guvernul are de gând să facă ceva pentru ca acest lucru să nu se mai întâmple, mai ales că aceste deprecieri ale leului vin odată cu scumpirea energiei, adică sunt două presiuni importante asupra mediului de afaceri şi asupra oamenilor.
Dan Vîlceanu: Da, din punctul ăsta de vedere cred că Banca Naţională este cea care are grijă şi verifică, analizează, urmărește ceea ce se întâmplă în piaţa valutară şi, practic, îşi ia toate măsurile pentru ca deprecierea leului, sau, mă rog, fluctuațiile în curs să se mențină la niveluri corect acceptabile.
Reporter: Să înţeleg că Guvernul nu va lua nicio măsură, pentru ca Banca Naţională într-adevăr se ocupă de inflație şi de deprecierea leului, de stabilizare a leului, dar lucrează cu economia României, care, până la urmă, depinde şi de deciziile Guvernului.
Dan Vîlceanu: Da, dacă va fi nevoie de măsuri suplimentare, sunt convins să Banca Naţională va lua toate măsurile pe care trebuie să le ia.
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, voiam să vă întreb, legat de facturile la energie, ce variante are Guvernul în acest moment, având în vedere preţurile ridicate, am văzut cu toții. Voiam să vă mai spun că noi am primit de la telespectatori chiar facturi cu creştere de 111% la gaze, de la 1 octombrie, de 65% la energie. Ce faceți? Sunteți ministru al finanțelor…
Dan Vîlceanu: Este o preocupare în acest sens, la nivelul Guvernului, dar Ministerul Energiei va veni cu propuneri, se lucrează deja şi ştiţi că premierul a anunţat să devansăm puţin termenul pentru consumatorul vulnerabil. În ceea ce priveşte partea de consumatori vulnerabil, Ministerul Energiei şi Ministerul Muncii vor veni cu un punct de vedere comun, dar pentru măsuri imediate așteptăm propuneri de la Ministerul Energiei.
Reporter: Putem vorbi despre o reducere a taxei pe valoare adăugată pentru firmele, operatorii din acest domeniu?
Dan Vîlceanu: Nu cred că este o măsură la care să ne gândim în acest moment. Nu.
Reporter: Deci, Ministerul de Finanțe nu poate să ia nicio măsură, spuneți?
Dan Vîlceanu: În acest moment așteptăm măsurile propuse de Ministerul Energiei şi după aceea putem discuta.
Reporter: Sunt ţări, de exemplu Spania, unde autorităţile, statul a decis efectiv să reducă taxele, tocmai pentru operatorii din această industrie şi aşa au scăzut preţurile.
Dan Vîlceanu: Din punctul meu de vedere, primele măsuri sau primele propuneri trebuie să vină de la Ministerul Energiei. Dacă ne-am ocupa la Ministerul de Finanţe noi, direct de această speță, atunci, care ține evident de Ministerul Energiei, vorbim de preţurile la energie electrică şi gaze, cred că Ministerul Energiei ar trebui să, nu ştiu, să-l fuzionăm cumva cu Ministerul de Finanţe. Fiecare minister are propriile atribuții şi așteptăm să vedem ce măsuri sunt propuse de acolo prima dată, după aceea discutăm. Dar, v-am spus, nu luăm în considerare o modificare a TVA.
Reporter: Poate n-ar fi rău să participați şi dumneavoastră la acele discuţii. O ultimă întrebare, dacă îmi permiteţi, cât v-a venit factura la dumneavoastră, la energie, pentru luna trecută?
Dan Vîlceanu: Bun, haideți să rămânem, totuşi, la subiect, este o chestiune care afectează pe toată lumea, aceste scumpiri afectează pe toată lumea, dar nu cred că este subiectul discuției noastre cât am eu factura la energie, sau cât aveţi dumneavoastră factura la energie. La toţi li s-a mărit factura la energie, vă mulţumesc!
Reporter: Cu cât? Cu cât vi s-a mărit factura?
Dan Vîlceanu: Mulţumesc!
Reporter: Astăzi, în şedinţa de guvern aţi avut şi o ordonanţă care spunea că pensia anticipată, sau pensia anticipată parțial, se poate cumula cu venituri salariale. Este propusă de Ministerul Muncii, dar voiam să ştiu care este poziția Ministerului Finanțelor.
Dan Vîlceanu: Noi n-am fost de acord cu această propunere şi, ca urmare, am făcut observații, din ordonanța adoptată astăzi s-a scos această prevedere. Deci, nu se poate cumula pensia anticipată sau anticipată parțial cu salariul.
Reporter: Care au fost argumentele ministerului pe care-l conduceți? De ce aţi refuzat această propunere?
Dan Vîlceanu: Pentru că impactul bugetar ar fi extraordinar de mare.
Reporter: Cât de mare?
Dan Vîlceanu: Foarte mare. Tocmai din acest motiv n-am fost de acord cu această propunere. Mulţumesc.
Reporter: Deci, în momentul de faţă, oamenii care au pensie redusă nu-şi vor putea rotunji aceste venituri?
Dan Vîlceanu: Pentru pensia la limită de vârstă, bineînţeles că poți lucra după aceea, dacă ieși la limită de vârstă, dar pentru pensia anticipată sau parţial anticipată, nu, în acest moment nu se poate cumula cu salariul.
Reporter: Estimativ, ne-aţi putea spune cam care ar fi fost impactul bugetar, care ar fi fost prejudiciul statului?
Dan Vîlceanu: Nu există prejudiciu, dar există calculele pe care ni le facem și, în momentul în care vedem că ele impactează foarte grav bugetul, atunci nu suntem de acord. Mulţumesc!
Reporter: Mulţumesc!
Reporter: Nu îmi e foarte clar, aţi adoptat sau nu această ordonanță, pentru că era pe ordinea de zi și prevedea ca pensionarii cu pensii anticipate să poată obține venituri din mediul privat, ba chiar și din companiile de stat?
Dan Vîlceanu: Această ordonanţă nu prevedea numai această prevedere, această ordonanță avea în cuprinsul ei și chestiuni legate de grupele de muncă, de evaluarea grupelor de muncă, deci acea parte a fost adoptată, partea cu pensia și salariul, sau pensia anticipată sau parțial anticipată și salariului, nu, nu a fost adoptată.
Reporter: Deci nu se pot cumula?
Dan Vîlceanu: Nu! În acest moment, nu.
Reporter: Nici dacă lucrează în privat?
Dan Vîlceanu: Nu! Nu.
Reporter: Ok. De ce, care e motivația?
Dan Vîlceanu: Aşa cum am spus, era un impact bugetar consistent, iar în momentul în care soliciți pensionarea anticipată înseamnă că există anumite cauze care, eu ştiu, te pun în imposibilitatea de a mai lucra până la limita de vârstă. Dacă poți lucra până la limita de vârstă, atunci rămâi în câmpul muncii și lucrezi, da, și atunci când ajungi la limita de vârstă, primești pensie. Dar în acest moment, v-am spus, impactul bugetar e unul consistent și nu am putut să fim de acord cu aşa ceva. Dacă în Parlament sau într-o altă, eu ştiu, explicație pe care Ministerul Muncii o poate aduce, putem să adoptăm, atunci vom analiza la acel moment.
Reporter: Bună ziua! Aş vrea să vă solicit informații pe tema proiectului Băncii Naționale de Dezvoltare; aţi preluat proiectul de la premierul Cîţu, fost ministru interimar de finanțe. Care este stadiul? Se vorbea despre organizarea unui grup de lucru. Şi aș vrea să vă întreb, în calitate de ministru de finanțe, dacă ne puteți spune câte ceva despre utilitatea acestui proiect inițiat, precum ştim de PSD, cu aviz negativ în 2015 de la guvernul Cîțu. În programul de guvernare se spune că această bancă de dezvoltare ar urma să se facă prin reorganizarea EximBank, a Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri meu, iată că s-a optat însă pentru o entitate separată. De ce?
Dan Vîlceanu: Actul normativ este acum în avizare. Pe de altă parte, da, noi vrem să organizăm un grup de lucru tocmai pentru a identifica împreună cu organisme abilitate, să spunem, Banca Mondială, FMI și aşa mai departe, modul în care vom putea prelua atribuții de la actualele instituții financiare către această bancă națională de dezvoltare. În momentul în care actul normativ va fi gata, și câtă vreme se află în avizare, este posibil ca de la anumite ministere să vină avize cu observații și proiectul să sufere modificări, vom putea discuta și vă voi putea anunța exact ce prevede acel act normativ privind înființarea Băncii Naționale pentru Dezvoltare. În paralel, acum înființăm la Ministerul Finanțelor un grup de lucru tocmai pentru a discuta care sunt atribuțiile pe care le preluăm de la actualele instituții financiare către această bancă națională de dezvoltare.
Reporter: Dar ne puteți spune care sunt argumentele pentru care este considerat mai fezabil un astfel de proiect în loc să se reorganizeze EximBank-ul și instituţiile financiare de stat, așa cum era în programul de guvernare? De ce această schimbare de abordare?
Dan Vîlceanu: Banca Națională de Dezvoltare nu este o bancă în sensul propriu-zis, adică ea nu poate gestiona depozite de la populație, de exemplu, dar este un organism care poate gestiona eficient, de exemplu fondurile europene, credite de la BEI, BERD și așa mai departe. Este un organism prin care urmărim să desfășurăm investiții foarte mari și atunci este important să avem un organism care să îţi poată prelua un proiect de la început și să ți-l ducă la capăt, vorbim încă o dată de investiții foarte mari.
Reporter: O ultimă întrebare despre o problemă cronică de-acum a României, România pierde anual miliarde de euro din contrabandă, precum sunt convinsă că știți, e problema scannerelor din vămi.
Dan Vîlceanu: Da.
Reporter: Fiecare ministru de finanțe a promis că va rezolva problema, care problemă nu s-a rezolvat nici după atâția ani. Şi iată că am asistat recent la jumătate… La faptul că un comerciant care a comandat banane a primit o jumătate de tonă de cocaină în loc de banane, în condițiile în care scannerele din vămi, repet, nu funcționează. Aş vrea să vă întreb dacă sunteți la curent cu problemă şi dacă v-aţi făcut o strategie pentru rezolvarea acestei probleme?
Dan Vîlceanu: Da, problema nu e nouă.
Reporter: Ştiu.
Dan Vîlceanu: Aşa cum spuneați şi dumneavoastră. E o problemă veche. Îmi aduc aminte că la un moment dat funcționa un singur scanner și acela a fost lovit de un TIR.
Reporter: De un TIR, da.
Dan Vîlceanu: Noi avem, în momentul de faţă, la vot final în Camera Deputaților, care e și cameră decizională, înființarea Autorității Naționale Vamale, care este un pas, cred eu, înainte pentru a rezolva aceste probleme legate de investiții pe care statul român trebuie să le facă în funcționarea vămilor din România sau vămilor. Dumneavoastră ştiţi foarte bine că atunci când se împart banii, din buget, pentru investiții, fiecare componentă ANAF primește câte ceva și niciodată banii nu sunt destui pentru a acoperi toate nevoile. Tocmai de aceea, prin înființarea acestei autorități, care va avea un buget, credem noi că putem să rezolvăm și problema scanerelor, care este o problemă reală și vă aduc aminte nu numai de kilogramul de cocaină sau mă rog, jumătate de tonă de cocaină…
Reporter: Jumătatea de tonă de cocaină.
Dan Vîlceanu: …au mai fost câteva întâmplări nefericite, să spun așa, acum câteva luni la Agigea, cu marfă de contrabandă. Este evident nevoie de aceste investiții care, din punctul meu de vedere, vor fi făcute odată ce va fi înființată autoritatea. Pe de altă parte, într-o săptămână de când am preluat ministerul nu aveam cum să fac ceva în legătură cu acest subiect.
Reporter: Nu, vă întrebăm de strategie pentru că nu e vorba numai de investiții, ci şi de voință. La scanerele deja existente se punea problema de manipulare, de mentenanță, nu era vorba de niște investiţii fabuloase, ci de faptul că nu a existat dorința ca acestea să funcționeze.
Dan Vîlceanu: Să ştiţi că aceste costuri sunt destul de mari.
Reporter: Mulţumesc!
Dan Vîlceanu: Mulţumesc!
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, vreau să vă întreb dacă vor fi făcute modificări la proiectul de rectificare bugetară, având în vedere – și dacă da, care ar fi acelea – având în vedere criticile dure aduse de Consiliul Fiscal acum câteva zile care vorbea despre un derapaj major pe partea de cheltuieli și despre incapacitatea statului de a ține sub control cheltuielile.
Dan Vîlceanu: Nu cred că vor fi influențe majore în sumele pe care le-am prevăzut la această rectificare bugetară. Pe de altă parte, există într-adevăr venituri mai mari în această perioadă, în acest an, dar și cheltuieli mai mari și trebuie să recunoaștem asta, sunt cifre până la urmă publice. Dar, pe de altă parte, așa cum Consiliul Fiscal spunea că sunt venituri on-off, adică încasăm, practic, ce au amânat contribuabilii de anul trecut, să știți că și partea din cheltuieli sunt doar pentru această perioadă. Şi, din punctul ăsta de vedere, cred că – mă rog – printr-o colectare constantă, mai bună și printr-o mai bună gestionare pe partea de cheltuieli vom reuși să ținem deficitul la ținta pe care ne-am propus-o la această rectificare – 7,13 – şi sperăm ca spre finalul anului să putem să și reducem puțin de la această țintă pe care ne-am propus-o la această rectificare.
Reporter: Totodată, Consiliul Fiscal vorbea şi despre un optimism, cel puțin așa am interpretat eu, pe partea de venituri, adică ar fi un proiect de rectificare ce prevede venituri care până la urmă s-ar putea să nu se concretizeze.
Dan Vîlceanu: Bun.
Reporter: În ce vă puneți speranța că se va îmbunătăți la partea de colectare de venituri?
Dan Vîlceanu: Toate măsurile pe care le-am prezentat și astăzi vin să sprijine o colectare mai bună, adică E-factura, care va reduce din evaziunea fiscală în mod consistent, reprezintă una dintre măsuri, de asemenea faptul că venim în sprijinul antreprenorilor și permanentizăm o parte dintre măsurile luate în trecut, din care putem observa foarte ușor că am obținut bani în plus la bugetul statului, ajută pe partea de venituri și, bineînțeles, așa cum vă spuneam, este într-adevăr o preocupare pe care o avem să ținem în frâu cheltuielile, pentru că într-adevăr aici trebuie să fim foarte atenți, la menținerea într-o limită corectă a cheltuielilor. Așa cum știţi, Ministerul de Finanțe îndeplinește acest rol de gardian al bugetului și trebuie să ne ducem la îndeplinire obiectivele pe care le avem, foarte corect și foarte exact, pentru că altfel într-adevăr putem ajunge într-o situație complicată.
Reporter: Si o scurtă lămurire, vă rog, pe partea de creșteri de prețuri la materialele de construcție. Aș dori să știu dacă şi cât ați prevăzut în plus față de ce s-a discutat, astfel încât acele contracte să meargă în continuare, să fie actualizate şi să meargă în continuare.
Dan Vîlceanu: Aș vrea să dăm aceste informații la momentul la care vom adopta rectificarea bugetară. Și astăzi este o ședință de coaliție.
Reporter: Și veți adopta săptămâna aceasta rectificarea?
Dan Vîlceanu: Vom mai discuta și cu partenerii din coaliție toate subiectele acestea, dar în momentul în care voi veni la briefingul de presă și vă voi prezenta rectificarea bugetară voi putea să spun exact care sunt sumele care au fost alocate pentru fiecare capitol în parte.
Reporter: Săptămâna aceasta ne așteptăm la această discuție?
Dan Vîlceanu: Trebuie să existe, da. Noi am fi vrut să adoptăm rectificarea deja, dar se întârzie puțin. Probabil săptămâna aceasta va fi adoptată și rectificarea.
Reporter: Dacă nu va exista un consens în coaliție, pentru că știm că vorbim de mai multe neînțelegeri pentru Programul de investiții „Anghel Saligny”, există posibilitatea ca acesta să fie aprobat oricum în guvern, tocmai pentru a aproba cât mai repede rectificarea bugetară?
Dan Vîlceanu: Aceasta este o întrebare la care trebuie să vă răspundă premierul în primul rând, nu eu. Eu sunt ministru de finanțe și, așa cum știți și dumneavoastră și conform atribuțiilor pe care le am, îndeplinesc tot ceea ce ține de mine în zona de colectare a veniturilor și menținerea în frâu a cheltuielilor. Deciziile politice trebuie adoptate de guvern, trebuie anunțate de premier.
Reporter: Și dumneavoastră, din funcția de ministru al finanțelor, considerați că rectificarea bugetară ar trebui să se aprobe cât mai repede, chiar dacă nu e gata PNDL-ul, acel PNDL 3?
Dan Vîlceanu: Eu cred că rectificarea bugetară trebuie să se aprobe în momentul în care putem să adăugăm în ea toate obiectivele și toate sumele pe care trebuie să includem până la rectificarea din noiembrie, cel mai probabil. Vă mulțumesc mult!
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook si Instagram.
