DIICOT susţine, în ordonanţa de clasare a dosarului ”10 august”, că a existat o complicitate morală a protestatarilor paşnici din Piaţa Victoriei, care nu s-au delimitat de cei care au exercitat violenţe asupra forţelor de ordine, ci chiar s-au amuzat.
Mai mult, DIICOT spune că nu toate „victimele colaterale” ale violenţelor din Piaţa Victoriei au fost şi „victime inocente”.
În documentul întocmit de DIICOT, prin care şefii Jandarmeriei au fost exoneraţi de orice vină pentru intervenţia în forţă împotriva oamenilor prezenţi în Piaţa Victoriei, procurorii spun că, după ora 16,00, o parte dintre manifestanţi au exercitat acţiuni violente asupra dispozitivului de jandarmi, în care au aruncat cu sticle şi pietre.
Procurorii arată că încercarea jandarmilor de a-i extrage din mulţime pe cei violenţi a înregistrat un eşec, mai ales din cauza atitudinii protestatarilor paşnici.
„Începând cu această oră, efectivele Jandarmeriei Române au folosit materialele şi mijloacele din dotare, inclusiv substanţe iritant-lacrimogene, punctual, pe direcţia unde se aflau persoanele care se manifestau violent, în scopul împiedicării pătrunderii în obiectiv, asigurării protecţiei personalului, respectiv realizării manevrei de forţe în vederea izolării şi extragerii din mulţime a persoanelor violente, operaţiuni sortite de cele mai multe ori eşecului, în condiţiile în care protestatarii asumaţi ca fiind paşnici dezavuau prin huiduieli, gestică şi manifestări violente demersurile forţelor de ordine”, precizează DIICOT.
Procurorii spun că modul de exercitare a violenţelor asupra forţelor de ordine „a avut un caracter de noutate, reflectând o mutaţie în plan acţional”.
Astfel, agresiunile s-au manifestat de-a lungul întregului dispozitiv, cu mobilitate crescută, atât în zona de contact, cât şi în interiorul masei de participanţi (din rândurile 2, 3 şi în adâncime).
DIICOT spune că, în ciuda apelurilor repetate adresate protestatarilor paşnici de a se delimita de persoanele care se manifestau violent, primii chiar ”s-au amuzat” de violenţele exercitate împotriva forţelor de ordine.
„Cu toate că apelurile repetate ale Jandarmeriei au rămas fără răspuns din partea protestatarilor paşnici care nu s-au delimitat de cei care au exercitat în mod constant violenţe asupra forţelor de ordine, reproşul formulat la adresa modului de gestionare de către Jandarmerie a evenimentelor din data de 10 august 2018 s-a centrat pe lipsa demersurilor de extragere a persoanelor violente din rândurile manifestanţilor”, menţionează DIICOT.
Procurorii afirmă că, pe întreg parcursul evenimentelor din data de 10 august şi din noaptea de 10/11 august, jandarmii au iniţiat şi operat, „atunci şi acolo unde o astfel de intervenţie prezenta garanţii de siguranţă pentru personalul propriu şi perspectiva unei afectări minime a celorlalţi participanţi la manifestare”, extragerea din mulţime a persoanelor identificate ca având un comportament violent, dar „respectivul gen de intervenţie nu s-a bucurat de susţinere nici măcar din partea protestatarilor asumaţi ca fiind paşnici, reacţiile acestora (înjurături, huiduieli, gesturi ameninţătoare, etc.) acompaniind acţiunile celor care prin manifestări violente puneau în pericol nu doar integritatea corporală a forţelor de ordine, dar, în egală măsură, îi puneau în pericol şi pe ceilalţi participanţi la protest”.
În documentul DIICOT se face şi o analiză a unor concepte precum „complicitate morală”, „victime colaterale” şi „victime inocente”, pentru a descrie atitudinea protestatarilor paşnici, care nu au colaborat cu forţele de ordine.
Practic, anchetatorii au tras concluzia că nu toate victimele „colaterale” ale intervenţiei jandarmilor au fost şi victime „victime inocente”.
„Conceptul de complicitate morală, utilizat în Dreptul penal ca desemnând ‘un ajutor sau sprijin care vizează latura psihică a faptei săvârşite de autor şi constă în actul de natură să întărească moralul acestuia la comiterea faptei’, impune în cauză luarea în discuţie a distincţiei existente între conceptul de ‘victimă colaterală’ a confruntării unor terţi şi cea de ‘victimă inocentă’ a aceluiaşi gen de manifestare. Urmărirea penală efectuată în cauză a materializat probator faptul că nu toate victimele asociate conceptului de ‘victimă colaterală’ a acţiunilor întreprinse de jandarmi împotriva persoanelor care manifestau un comportament violent sunt şi ‘victime inocente’ în sensul în care, deşi au depus toate diligenţele pentru a nu fi asociate pe palierul susţinerii sau încurajării acţiunilor persoanelor violente, delimitându-se de acestea, au suferit totuşi vătămări în urma acţiunii forţelor de ordine”, se arată în documentul DIICOT.
„Cu titlu de exemplu şi fără pretenţia de a constitui cea mai reprezentativă dintre multiplele situaţii de acelaşi fel, ilustrăm prin câteva capturi de ecran modul sugestiv în care protestatari, aparent paşnici, cad victime colaterale, dar nu inocente, acţiunilor jandarmilor de respingere a atacurilor iniţiate asupra lor de către protestatarii violenţi”, adaugă DIICOT.
Astfel, în ordonanţa de clasare au fost inserate fotografii care ilustrează „atitudinea” protestatarilor paşnici, capturile foto fiind însoţite de scurte explicaţii: „Pe un fond de acalmie se forţează gardul la contact cu jandarmii”, „Lucrurile încep să se precipite”, „Din spate se aruncă cu obiecte”, „Un pet loveşte un jandarm în cască”, „Se intervine cu substanţe lacrimogene pentru a se elibera presiunea pe zona de contact”, „Protestatarii reacţionează violent împotriva forţelor de ordine”, „Unii protestatari se arată amuzaţi de situaţie, încurajând prin comportamentul lor acţiunile violente îndreptate împotriva jandarmilor, context în care…un alt protestatar apreciază că jandarmii ar trebui stropiţi cu lichide”, „În timp ce protestatari asumaţi ca paşnici dezaprobă acţiunea jandarmilor, din spatele lor alţi protestatari continuă să arunce cu diferite obiecte în forţele de ordine”. AGERPRES
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.
