HOTĂRÂREA nr.32 din 6 decembrie 2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024
Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Benke Károly – prim-magistrat-asistent
1.Pe rol se află examinarea aspectelor referitoare la corectitudinea și
legalitatea procesului electoral cu privire la alegerile pentru Președintele
României din anul 2024, aduse la cunoștință publică la data de 4 decembrie 2024
prin declasificarea conținutului „Notelor de informare” ale Ministerului
Afacerilor Interne – Direcția Generală de Protecție Internă, ale Serviciului de
Informații Externe, ale Serviciului Român de Informații și ale Serviciului de
Telecomunicații Speciale, care au fost înregistrate la Administrația prezidențială
sub nr.DSN1/1741/4.12.2024, nr.DSN1/1740/4.12.2024,
nr.DSN1/1742/4.12.2024 și nr.DSN1/1743/4.12.2024, respectiv
nr.DSN1/1701/2.12.2024.
2
2.Cauza face obiectul Dosarului nr.3771F/2024 constituit prin
încheierea Curții Constituționale din 6 decembrie 2024.
CURTEA,
examinând cauza în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr.47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale Legii nr.370/2004
pentru alegerea Președintelui României, reține următoarele:
- Potrivit dispozițiilor art.146 lit.f) din Constituție, ale art.37 alin.(1)
din Legea nr.47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.807 din 3 decembrie 2010, și ale art.3 din Legea nr.370/2004 pentru alegerea
Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.650 din 12 septembrie 2011, Curtea Constituțională veghează la respectarea
procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele
sufragiului. - Scopul atribuției constituționale prevăzute de art.146 lit.f) este acela
de a asigura respectarea principiului supremației Constituției, prevăzut la art.1
alin.(5), pe tot parcursul scrutinului prezidențial, precum și a valorilor
constituționale prevăzute la art.1 alin.(3) și art.2 alin.(1) din Constituție, care
caracterizează statul român și pe care Președintele României are îndatorirea de a
le respecta și apăra. Atribuția Curții Constituționale potrivit căreia „veghează la
respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui”, reglementată de art.146
lit.f) din Constituţie, nu poate fi interpretată restrictiv. Dispozițiile art.146 lit.f)
din Constituţie trebuie coroborate cu cele ale art.142 alin.(1) din Constituţie şi ale
art.1 alin.(2) din Legea nr.47/1992, atribuţia Curţii Constituţionale de a veghea la
respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui neputând fi disociată de rolul
Curţii Constituţionale în arhitectura constituţională, acela de garant al supremaţiei
Constituţiei.
3 - În exercitarea acestei competențe, după declasificarea la data de 4
decembrie 2024 a documentelor prezentate în ședința Consiliului Suprem de
Apărare a Țării din data de 28 noiembrie 2024 și aducerea acestora la cunoștință
publică, Curtea a luat act de conținutul lor. Față de cele prezentate în cuprinsul
„Notelor de informare” ale Ministerului Afacerilor Interne – Direcția Generală de
Protecție Internă, ale Serviciului de Informații Externe, ale Serviciului Român de
Informații și ale Serviciului de Telecomunicații Speciale, care au fost înregistrate
la Administrația prezidențială sub nr.DSN1/1741/4.12.2024,
nr.DSN1/1740/4.12.2024, nr.DSN1/1742/4.12.2024 și nr.DSN1/1743/4.12.2024,
respectiv nr.DSN1/1701/2.12.2024, Curtea constată că procesul electoral privind
alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în
toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au
distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea
de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil
al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la
finanțarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de
desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice. - Democraţia reprezintă un element fundamental al ordinii
constituţionale naţionale şi al patrimoniului constituţional european, iar dreptul la
alegeri libere este unanim apreciat ca fiind expresia cea mai profundă a organizării
unei societăţi democratice (a se vedea şi Decizia nr.242 din 3 iunie 2020, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.504 din 12 iunie 2020, paragraful
105), fiind esenţial și determinant pentru sistemul democratic. - Dreptul de a vota şi dreptul de a fi ales sunt cruciale pentru stabilirea
şi pentru menţinerea fundamentelor unei democraţii constituționale autentice şi
efective, guvernate de preeminenţa dreptului (a se vedea, mutatis mutandis,
Hotărârea din 17 mai 2016, pronunţată în Cauza Karácsony şi alţii împotriva
4
Ungariei, paragraful 141), şi sunt garantate prin Constituţie. Astfel, Curtea reţine
că drepturile electorale sunt drepturi fundamentale de natură politică, reprezintă o
condiţie sine qua non a democraţiei şi a funcţionării democratice a statului şi se
exercită cu respectarea exigenţelor Constituţiei şi a legilor. - Art.1 alin.(3) din Constituţie prevede că România este stat de drept,
democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor,
libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă
valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi
idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate. Acest text
constituţional stabileşte în mod expres valorile pe care se fundamentează statul
român, ele fiind un corolar al existenţei în timp a acestuia. De asemenea, art.1
alin.(3) din Constituţie precizează că aceste valori trebuie înţelese şi aplicate „în
spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din
decembrie 1989”. - Potrivit art.2 alin.(1) din Constituție, „Suveranitatea naţională
aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative,
constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum”.
Așadar, caracterul corect al alegerilor este o expresie a suveranității și un principiu
fundamental al statului român, care stă la baza stabilirii rezultatului alegerilor
pentru funcția de Președinte al României. Ca atare, statul are obligația de a asigura
un proces electoral transparent în toate componentele sale pentru a garanta
integritatea și imparțialitatea alegerilor, acestea fiind premisele unei autentice
democraţii constituţionale, a evoluţiei democratice a statului şi a asigurării
existenţei statului de drept. - Statul are o responsabilitate pozitivă de a preveni orice interferență
nejustificată în procesul electoral prin raportare la principiile constituționale. Pe
de altă parte, statul are și datoria de neutralitate, care include și obligația de a întări
5
reziliența alegătorilor, inclusiv prin conștientizarea electoratului cu privire la
utilizarea tehnologiilor digitale în cadrul alegerilor, în special prin furnizarea de
informații și sprijin adecvat. Prin urmare, statul trebuie să facă față provocărilor
și riscurilor generate de campaniile de dezinformare organizate, de natură să
afecteze integritatea proceselor electorale [a se vedea, în acest sens, și pct.14, 17
și 20 din Declarația interpretativă a Codului de bună conduită în materie electorală
privind tehnologiile digitale și inteligența artificială, adoptată de Comisia
Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), la 6 decembrie
2024]. - În cauza de față, Curtea reține că, potrivit „Notelor de informare”
antereferite, principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea
Președintelui României din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului
alegătorilor și distorsionarea egalității de șanse a competitorilor electorali, prin
utilizarea netransparentă și cu încălcarea legislației electorale a tehnologiilor
digitale și a inteligenței artificiale în desfășurarea campaniei electorale, precum și
prin finanțarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online. - Conform art.81 alin.(1) din Constituție, Președintele României este
ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Curtea observă că, în
coordonatele în care s-a desfășurat procesul electoral cu privire la alegerea
Președintelui României din 2024, a fost afectat caracterul liber exprimat al votului
cetățenilor. - Libertatea alegătorilor de a-și forma o opinie include dreptul de a fi
corect informați înainte de a lua o decizie. Mai precis, libertatea alegătorilor de ași forma o opinie presupune dreptul de a obține informații corecte despre candidați
și procesul electoral din toate sursele, inclusiv online, precum și protecția
împotriva influenței nejustificate, prin acte/ fapte nelegale și disproporționate,
asupra comportamentului de vot. Publicitatea politică se poate transforma uneori
6
într-un „vector de dezinformare, în special atunci când […] nu își dezvăluie
caracterul politic, provine de la sponsori din afara Uniunii sau face obiectul unor
tehnici de vizare a unui public-țintă sau de distribuire a materialului publicitar” [a
se vedea, și Regulamentul (UE) 2024/900 al Parlamentului European si al
Consiliului din 13 martie 2024 privind privind transparența și vizarea unui publicțintă în publicitatea politică, considerentul 4]. Pe cale de consecință, trebuie
exclusă ingerința unor entități statale sau non-statale în realizarea unor campanii
de propagandă sau dezinformare electorală. - În prezenta cauză, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat
prin faptul că alegătorii au fost dezinformați prin intermediul unei campanii
electorale în cadrul căreia unul dintre candidați a beneficiat de o promovare
agresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral și prin
exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media. Manipularea
votului a fost cu atât mai evidentă cu cât materialele electorale de promovare a
unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicității electorale conform
Legii nr.370/2004. În plus, candidatul a beneficiat și de un tratament preferențial
pe platformele de social-media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestării
de voință a alegătorilor. - Egalitatea şanselor trebuie garantată tuturor candidaţilor şi partidelor
şi trebuie să stimuleze statul să adopte o atitudine obiectivă și imparţială faţă de
ei şi să aplice aceeaşi legislaţie în mod echitabil tuturor. Cheltuielile pentru
publicitate electorală pot fi limitate pentru a garanta egalitatea şanselor [a se vedea
și pct.18 și 21 al Raportului explicativ la Codul de bune practici în materie
electorală. Linii directoare şi raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană
pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), în cadrul celei de-a 52-a
sesiuni plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002)]. Totodată, egalitatea de șanse
trebuie evaluată și prin prisma comportamentului electoral al competitorilor, în
7
privința utilizării rețelelor sociale, a noilor tehnologii, a sistemelor de inteligență
artificială și a finanțării campaniei electorale. - În cauza de față, având în vedere prevederile art.37 din Constituție,
Curtea reține că a fost afectată egalitatea de șanse a competitorilor electorali, ceea
ce reflectă o alterare a însuși dreptului de a fi ales. Neregularitățile din campania
electorală s-au răsfrânt asupra competitorilor electorali, din moment ce au creat o
inegalitate vădită între candidatul care a manipulat tehnologiile digitale și ceilalți
candidați participanți în procesul electiv. Astfel, expunerea semnificativă a unui
candidat a condus la reducerea direct proporțională a expunerii în media online a
celorlalți candidați în procesul electoral. Or, utilizarea tehnologiilor digitale și a
inteligenței artificiale, atât de către candidați ori competitori electorali, cât și de
către partide politice, susținători ori simpatizanții lor trebuie să fie transparentă
pentru a garanta integritatea și imparțialitatea alegerilor. În caz contrar, alegătorii
sunt împiedicați să-și formeze o opinie despre candidați și alternativele electorale
sau pot fi induși în eroare cu privire la identitatea și calitatea candidatului ori
procedurile de vot. Prin urmare, utilizarea într-un proces electoral de către
competitorii electorali, inclusiv de către partidele politice, a unor asemenea
practici învestește autoritățile publice competente, potrivit legii, să verifice, să
constate și, după caz, să sancționeze astfel de conduite. - Finanțarea legală și transparentă a campaniei electorale este un factor
important în regularitatea procesului electoral, iar finanțarea activităților online
trebuie, de asemenea, să fie transparentă [pct.107 și 108 din Raportul explicativ
la Codul de bune practici în materie electorală și pct.46 din Declarația
interpretativă a Codului de bună conduită în materie electorală privind
tehnologiile digitale și inteligența artificială]. Publicitatea electorală online
trebuie întotdeauna să fie identificată ca atare și să fie transparentă, atât în ceea ce
privește identitatea sponsorului său, cât și cu privire la tehnica de diseminare
8
utilizată. Platformele de socializare ar trebui să fie obligate să dezvăluie
permanent datele privind publicitatea politică și sponsorii electorali [a se vedea și
pct.46 din Declarația interpretativă a Codului de bună conduită în materie
electorală privind tehnologiile digitale și inteligența artificială]. - În prezenta cauză, Curtea ia act de faptul că un candidat a încălcat
legislația electorală referitoare la finanțarea campaniei pentru alegerile
prezidențiale. Astfel, declarațiile depuse la Autoritatea Electorală Permanentă ale
unuia dintre candidați referitoare la bugetul său de campanie, pe care l-a raportat
ca fiind 0 lei, sunt în contradicție cu datele prezentate în „Notele de informare”
ale Ministerului Afacerilor Interne – Direcția Generală de Protecție Internă și a
Serviciului Român de Informații. Or, este de notorietate că o campanie electorală
presupune costuri și cheltuieli importante, iar situația analizată relevă o
incongruență evidentă între amploarea campaniei desfășurate și inexistența
asumată de candidat în privința cheltuielilor efectuate. A fost, astfel, încălcat
principiul transparenței finanțării campaniei electorale, fiind induse suspiciuni cu
privire corectitudinea desfășurării alegerilor. - Având în vedere cele expuse, Curtea anulează întregul proces
electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza
Hotărârii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru
Preşedintele României din anul 2024 și a Hotărârii Guvernului nr.1061/2024
privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare
pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024. Efectul prezentei hotărâri
vizează toate operațiunile electorale desfășurate în temeiul celor două hotărâri ale
Guvernului, inclusiv voturile deja exercitate în cadrul celui de-al doilea tur de
scrutin. - Prin urmare, procesul electoral pentru alegerea Președintelui
României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată
9
pentru alegerea Preşedintelui României, precum și un nou program calendaristic
pentru realizarea acţiunilor necesare. Toate aceste aspecte presupun inclusiv
constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou de candidaturi care
urmează a fi evaluate de noul Birou Electoral Central și derularea unei noi
campanii electorale corecte și transparente, prin raportare la principiile și valorile
constituționale. - Prin realizarea acestui control constituțional și democratic asupra
procesului electoral, Curtea își îndeplinește atribuția de a veghea la respectarea
procedurii pentru alegerea Președintelui României, a cărei ultimă finalitate este
restabilirea încrederii cetățenilor în legitimitatea democratică a autorităților
publice, în legalitatea și corectitudinea alegerilor, precum și înlăturarea oricăror
suspiciuni de natura celor constatate în prezenta cauză. Sunt astfel protejate atât
drepturile electorale ale cetățenilor (dreptul de vot și dreptul de a fi ales), cât și
fundamentele ordinii constituționale, premise esențiale pentru menținerea
caracterului democratic și de stat de drept al României. - Curtea, având în vedere complexitatea și durata în timp a
operațiunilor electorale necesare ulterior pronunțării prezentei decizii, constată
aplicabilitatea art.83 alin.(2) din Constituție, potrivit căruia Președintele
României în funcție „exercită mandatul până la depunerea jurământului de
Președintele nou-ales”. - Pentru considerentele expuse, în temeiul art.146 lit.f) din Constituție,
al art.37 alin.(1) din Legea nr.47/1992, precum și al art.3 din Legea nr.370/2004,
cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:
- În temeiul art.146 lit.f) din Constituție, anulează întregul proces
electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza
Hotărârii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru
Preşedintele României din anul 2024 și a Hotărârii Guvernului nr.1061/2024
privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare
pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024. - Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat
în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea
Preşedintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea
acţiunilor necesare. - Prezenta hotărâre este definitivă și general obligatorie, se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aduce la cunoştinţă publică.
Pronunțată în ședința din data de 6 decembrie 2024.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook , Instagram , YouTube , TikTok , Twitter .
