Participarea premierului Florin Cîțu la prezentarea Planului Național de Redresare și Reziliență, alături de vicepremierul Dan Barna, vicepremierul Kelemen Hunor și de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea

Economic

Florin Cîțu: Planul Național de Redresare şi Rezilienţă este de astăzi pe site-ul MIPE, adresa mipe.gov.ro_pnrr. Poate fi citit și analizat de toți românii, din acest moment. Înainte de a intra în discuţie despre PNRR, aş vrea vă anunț că cei de la Comisia Europeană au publicat şi recomandările referitoare la deficitul excesiv pentru România. Sunt foarte bucuros să vă anunț că strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală. Există încredere în ceea ce am spus că facem, în reformele pe care le vom face în perioada următoare. Acea scădere a deficitului este acceptată de Comisia Europeană. Vestea bună: PNRR a fost depus la Comisia Europeană, luni și astăzi îl prezentăm în detaliu. Voi avea o intervenție la început, scurtă. După aceea, domnul vicepremier Dan Barna, domnul Kelemen Hunor, iar după aceea, o prezentare în detaliu a întregului program făcută de domnul ministru Ghinea. Este un program foarte important pentru România, ca să ştiţi foarte bine, având în vedere și dezbaterile din spațiul public din ultima perioadă. Acest program a fost lansat când eu eram încă ministru al Finanțelor, anul trecut. Am fost implicat în acest program din primul moment. Un program care a fost negociat de președintele Klaus Iohannis, anul trecut. Știți foarte bine că și întâlnirile de anul trecut au fost începute la Cotroceni, cu toți miniștrii, ele au continuat și anul acesta. În decursul acestui an am avut două vizite la Bruxelles, având ca temă exact PNRR, pentru a mă asigura că avem un plan bun. Detaliile: este vorba despre 29,2 miliarde de euro, bani care pot fi folosiți pentru a construi aproximativ 450 km de autostradă, sute de școli și de crește. În special, vom construi și vom renova zeci de spitale. Partea importantă, vom avea un spital construit cred că în 2024 şi asta este o premieră a ultimilor 30 de ani sau 32 de ani – 33 de ani, până atunci. Deci vom avea un spital construit în 2024. Aşa cum am promis, este foarte important pentru această guvernare să construiască spitale. Criza prin care am trecut anul trecut şi încă mai trecem, această pandemie, criza de sănătate, a pus presiune pe toate sistemele de sănătate din Uniunea Europeană şi a arătat foarte clar limitele sistemelor de sănătate. De aceea este foarte important pentru noi să dezvoltăm rețeaua de spitale, să o modernizăm. Sunt trei mari sectoare care primesc bani în acest program: transportul -7,6 miliarde de euro, educaţia – 3,6 miliarde de euro și sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Un alt element care a fost dezbătut în spațiul public și trebuie clarificat – de ce luăm şi împrumuturi prin acest PNRR. România are nevoie acută de investiții. Am investit anul trecut sume record, continuăm să investim şi anul acesta. Aceste împrumuturi pe care le luăm prin PNRR se vor duce doar în investiții. Aici este foarte clar. Nu pot să meargă în consum, deci aceşti bani nu vor merge în consum, vor merge doar în investiții și aici nu cred că există dezbatere la nivelul clasei politice sau la nivelul societăţii că împrumuturile pentru investiţii nu sunt bune. Mai mult, noi oricum ne împrumutăm pentru a investi în România – avem nevoie de autostrăzi, avem nevoie de spitale, avem nevoie de școli – iar împrumuturile pe care le luăm prin PNRR sunt la o dobândă mult, mult mai mică. Este dobânda la care se împrumută Germania, Spania, Italia etc, toate ţările din zona euro. Deci, pentru România reprezintă un plus faptul că ne putem împrumuta la aceste dobânzi şi vom putea să investim. Partea importantă este că investim foarte mult într-un termen foarte scurt, ceea ce înseamnă o provocare şi pentru economia României, să poată să folosească aceste resurse, 29,2 miliarde de euro, fără să creeze dezechilibre. Şi asta este partea bună a acestui program, să se termine toate aceste investiţii în 2026. Un alt lucru important pe care îl avem în PNRR şi se leagă şi de recomandarea Comisiei de astăzi, componenta de reforme, iarăși, foarte dezbătută în spațiul public. Un lucru pe care toţi din clasa politică îl ştim, România are nevoie de reforme, iar în PNRR am creat mai mare transparență a modului în care vom face aceste reforme. Am pus acele borne clare: până la ce dată vom avea reforma X, până la ce dată vom avea reforma Y şi aşa mai departe. Aceste lucruri sunt deja puse acolo. Şi vorbim de reforme de care românii au nevoie de ani zile. Reforma sistemului de pensii – Vrem să avem un sistem de pensii bazat pe contributivitate și sustenabil, lucru pe care nimeni nu îl poate nega în România și cu care sunt de acord toți actorii politici și toți românii. Şi vom face acest lucru. Reforma justiției – Reparăm ce au stricat alții în ultimii ani de zile, și acest lucru este în PNRR. Reforma  companiilor de stat – O altă problemă cu care ne luptăm de ani de zile, risipa banului public, sifonarea banului public prin intermediul companiilor de stat și acest lucru se va opri. Reforma salarizării – Un sistem de salarizare în sectorul public, unde vom lega direct și transparent performanța de venitul celor care lucrează acolo. Aceste reforme le făceam oricum, chiar dacă nu exista acest PNRR. Sunt reforme la care ne-am angajat, această coaliţie s-a angajat să facă aceste reforme, această coaliţie a câștigat voturile românilor, promovând aceste reforme, erau reforme pe care le făceam oricum. Acum avem și susținerea financiară a acestor reforme prin acest PNRR. În final, vreau să mai spun un lucru: prin PNRR ne asigurăm că banii care vin în România prin acest program vor ajunge în toate colțurile României. Acesta este un alt principiu care stă la baza PNRR. Toate colţurile României, toți românii vor beneficia de aceşti 29,2 miliarde de euro. Vă mulțumesc, mă opresc aici şi îi dau cuvântul domnului Dan Barna.

Dan Barna: Mulțumesc, domnule premier! Sunt… e un moment important pentru România, astăzi. Acum două zile, am reușit să încheiem o etapă foarte importantă, respectiv depunerea unui program care aduce în România, îndrăznesc să spun, cea mai consistentă componentă de investiții raportată la interval de timp pe care a avut-o această țară de la 1859 încoace și mă rog, concentrați pe prioritățile cotidianului și pe diversele replici și contra-replici dintr-o parte sau alta, pare că ne scapă importanță majoră a acestui moment pentru că, prin depunerea acestui PNRR, România accesează o resursă de dezvoltare cu un interval de timp foarte clar – 2026, o resursă care va schimba – și spun asta foarte, foarte asumat – va schimba semnificativ componente importante din statul român şi din modalitatea de funcționare a acestui stat, și spun asta pentru că a vorbit și domnul premier despre reforme. Chiar dacă nu ar fi fost pandemia, România ar fi avut nevoie de reforme pentru că de 30 de ani, am vorbit mult despre ele, dar în foarte puține ocazii ele s-au și întâmplat. Ori acest guvern, exact această asumare și această coaliţie, exact această asumare de realizare a unor reforme foarte importante, nu atât pentru noi, cei de astăzi, cât pentru generațiile care vin și aici sunt multe discuții și probabil în zilele următoare o să le detaliem. Dar faptul că Uniunea Europeană a decis să aloce o sumă importantă și să creeze un fond important pentru a ajuta țările din Uniunea Europeană să treacă mai repede peste efectele pandemiei, este un excelent argument și cumva e şi un instrument foarte puternic să nu mai invocăm scuzele politice care, de 30 de ani, au tot fost invocate într-un context sau altul, atunci când a venit vorba de reformele atât de necesare. Practic, acest program, ca să fiu foarte sintetic, ne obligă să reușim. Acest program, așa cum este el construit, ne obligă pe noi ca țară, pe noi ca și guvern, să facem acele reforme atât de importante. Şi o să vorbesc despre câteva dintre principiile care au stat la baza acestui program. O dată avem distribuirea echitabilă geografică a fondurilor. Acest program nu este… am văzut diverse acuze din partea eternei opoziții politice. Acest program este gândit să nu lase pe nimeni în urmă, să acopere toate regiunile de dezvoltare ale României pentru că nevoia și deficitul de dezvoltare este prezent aproape oriunde în România. Un alt criteriu și un alt principiu foarte important este acela al descentralizării. Autoritățile locale trebuie să își dea dovada implicării și a competenței și resursele – și o parte din program este gândită exact în logica aceasta în care resursele sunt la îndemâna autorităților locale, tocmai pentru ca primarii, aşa cum au fost votaţi de cetățeni peste tot în țară, și cei care conduc, președinți de consilii județene, să dea dovada competenței și nivelului de gospodărism, ca să spun așa. Şi aici am mers spre cel de-al treilea principiu, cel legat de rolul autorităților locale care sunt prezente și sunt parte din funcționarea și modalitatea de gândire a acestui program. Şi toate acestea, gândite evident ca mijloace de a ajuta comunitățile locale să meargă spre acele priorități de digitalizare și de  verde, în sens generic, care vor ridica probleme foarte mari în perioada următoare, tocmai  din cauza acelui deficit de dezvoltare despre care am vorbit. O să punctez câteva dintre rezultatele pe care acest program le propune, pe care România și le asumă și care, spuneam, sunt foarte convins că vor deveni realitate. În primul rând este acea componentă numită valul renovării, la finalul căreia vom avea 2.000 de clădiri, 2000 – o cifră foarte importantă – de clădiri publice, clădiri rezidențiale sau clădiri istorice, renovate și 1.500 de blocuri renovate din… precum și cele din Registrul Național al Clădirilor. Deci vorbim de niște mii de clădiri care așteptau de ani buni de zile această reabilitare, fie energetică, fie seismica, acolo unde este cazul. Există o alocare clară, distinctă și acesta este un rezultat care sunt convins că îl vom avea. Apoi cea mai… nuca cea mai tare din acest program care a fost infrastructura, după cum știți deja, România este țara care are în propunere cea mai consistentă componentă de infrastructură, tocmai pentru că nevoia și deficitul, repet, era unul important, am reușit și  îl felicit și pe ministrul Cristian Ghinea și pe premierul Florin Cîțu pentru faptul că am reușit să rămânem în acest demers deloc simplu, să rămânem consecvenți pe menținerea componentei de infrastructură în program, chiar dacă, după cum vă spuneam în celelalte țări europene nu există componentele de infrastructură, sunt mult mult mai mici. Şi avem practic un A7, o autostradă din Moldova practic de la Ploiești, trecând prin Buzău- Focșani- Bacău până la Pașcani. Vorbim de 324 km, în zona cea mai doritoare și cea mai văduvită, istoric vorbind, de infrastructură de transport. Este autostrada pe care o așteptăm o așteptăm cu toții. De asemenea avem capetele de la A8 Târgu Mureș Miercurea Nirajului și Leghin-Pașcani, o altă componentă importantă din această autostradă, și, mă rog, Marghita-Holdea, o bucată de 9 kilometri necesară, care completează și Nădășelu-Poarta Sălajului, alți 42 km, sunt practic acei 400 aproape 50 de km de autostradă făcuți prin acest program. La partea de transformare digitală o să spun o singură cifră: sunt 8,5 milioane de cetățeni, vor avea carte de identitate electronică, este un pas important pe care îl facem spre acea digitalizare care nu ne fură nici sufletele, nici nu ne pervertește celulele, ci pur și simplu ne așază într-o logică funcțională și ne simplifică viața de zi cu zi. Mai sunt câteva elemente importante, n-o să intru în detalii acum, pentru că va rămâne pe partea socială și de cultură…, va prezenta domnul vicepremier Kelemen Hunor, și detalii consistente vor veni din partea ministrului Cristian Ghinea. Vreau însă în finalul intervenției mele să spun un lucru peste care tindem să trecem prea ușor cu vederea. Acest Program Național de Redresare și Reziliență, acele mii de pagini pe care dvs le puteți vedea acum pe site ascund în spate mii de ore de muncă ale unor oameni care nu sunt cunoscuți și, în calitatea mea de coordonator pe partea aceasta de program în coaliție, pe PNRR, vreau să-i mulţumesc lui Cristian Ghinea pentru faptul că a avut ficatul și energia și calmul de a trece în acest proces de consultări și de a duce la bun sfârșit un efort uriaș. Acele mii de pagini nu s-au scris singure, nu au apărut magic dintr-o bază de date cu cuvinte, e o muncă scrisă tastă cu tastă de niște colegi care au fost în spatele lui Cristian Ghinea și pe care vreau să-i menționez de asemenea: și vorbim aici de Liana Goran, vorbim de Septimiu Szabo și de Dragoș Dinu. Fiecare dintre ei…, Septimiu Szabo este un specialist care lucrează la Bruxelles și ar fi putut să petreacă niște luni mult mai puțin încărcate rămânând în poziția de acolo, dar a decis să se mute în România și să ajute la construirea programului pentru ţara lui. Şi a muncit niște mii de ore și efortul lui trebuie apreciat și îl recunosc de asemenea. În egală măsură Liana Goran este un om care a reușit să fie…, știți, în orice negociere e nevoie de o persoană care să poată să echilibreze ofticile, supărările, cocoșenismele. Liana Goran este acel om care a făcut posibile rezultatele pe cale vedem astăzi în program și vreau să-i mulțumesc în mod foarte formal și foarte oficial. Iar Dragoș Dinu este un specialist și un profesionist, dincolo de orice altă caracterizare, un om care lucrează și cu Banca Mondială, un om care a construit reformă în multe state din zona Europei, din zona Asiei și care de asemenea și-a pus toată această competență la dispoziția echipei care a făcut posibil programul. Le mulțumesc și le spun numele în mod foarte public, pentru că trebuie să le mulțumim, pentru că acest efort, repet, a generat un rezultat cu care mergem într-o etapă următoare, în etapa realizării de proiecte, iar paginile pe care le vedeți și toată munca aceasta de așezare într-un document deloc simplu îi aparține lui Vlad Ilina, colegul pe care de asemenea îl menționez astăzi. Mulțumesc, Cristian Ghinea, mulțumesc, domnule premier, pentru implicare în momentele în care a fost necesar lucrul acesta. De acum România intră într-o etapă şi mai complicată, aceea de a transforma acest program în realități. Şi acum responsabilitatea se mută pe umerii fiecăruia dintre noi, cei care suntem în poziții de decizie sau de administrație, de la vârful Guvernului până la cel mai mic UAT din țară. Mulțumesc.

Florin Cîţu: Mulțumesc. Domnul vicepremier Kelemen Hunor.

Kelemen Hunor: Mulţumesc, domnule prim-ministru. România, de foarte mulți ani, nu a avut un proiect mare de țară. Ultimul proiect politic a fost aderarea la Uniunea Europeană și intrarea în Alianța Nord-Atlantică. Fără exagerare, putem afirma că Planul Național de Redresare și Reziliență este un proiect de țară care, în 150 de zile, după foarte multe întâlniri, negocieri, a fost depus la Comisia Europeană. Este un plan extrem de echilibrat, este un plan socio-economic care, în următorii ani, va garanta o prosperitate pentru toți, indiferent că este vorba despre locuitorii unor orașe mari sau ai unui sat. Este un proiect care va direcţiona România pe calea cea bună. Dacă vom reuși să implementăm acest proiect și sunt convins că vom reuși să implementăm toate proiectele din Planul Național de Redresare și Reziliență, vom construi o țară mai bună, o țară reușită. Cele mai importante sectoare: educație – o prioritate pentru noi de ani de zile -, infrastructura rutieră și feroviară, sănătate, comunitățile locale și mediu sunt acoperite de acest Plan Național de Redresare și Reziliență. Și sunt convins că după ce va fi citit tot planul, toate cele 1.200 de pagini, de către cei care au contestat, în ultima perioadă, și ne-au criticat pentru acest plan, aceștia vor fi de acord că este un plan bun, este un proiect de țară aşteptat și va uni societatea şi nu va dezbina pe termen mediu și lung. Această coaliţie, acest guvern a arătat că știe cum trebuie să acționeze pe termen lung și, bineînțeles, după acest Plan Național de Redresare și Reziliență, în continuare va veni și celălalt proiect mare, pentru fondurile structurale de coeziune, fond care va completa tot ce înseamnă gândirea noastră pe termen lung pentru România. Daţi-mi voie să menționez și eu câteva aspecte, detaliile vă vor fi date de domnul ministru Ghinea. Tranziția verde, și aici vorbim de investiții în tehnologie și capacități verzi, inclusiv în biodiversitate. România are obligația de a îndeplini toate criteriile din Agenda 2030 pentru dezvoltarea durabilă și aici vorbim, în primul rând, de un domeniu cu impact foarte mare asupra degradării mediului, este legat de conectarea la sistemul de alimentare cu apă potabilă și, bineînțeles, colectarea apelor uzate și tratarea acestora. Sunt câteva lucruri extrem de importante atât în ceea ce privește reformele, dar haideți să vorbim și de investiții, că dincolo de reforme, urmează și investițiile care vor fi văzute de fiecare om. Peste 1.600 de km de rețele de apă în localitățile cu peste 2.000 de locuitori, localități care nu au avut acces permanent la alte fonduri; 2.000 de km construiți de rețele de canalizare în localități cu peste 2.000 de locuitori și peste 10.000 de sisteme individuale sau alte sisteme adecvate construite pentru aglomerările cu mai puțin de 2.000 de locuitori. Împădurirea României și protejarea biodiversității – până la sfârșitul perioadei, noi propunem 45.000 de hectare de păduri noi şi, bineînțeles, 10.000 de hectare suprafață refăcută și 250 de arii naturale protejate cu un management nou și performant. Managementul deșeurilor, iarăşi, un capitol extrem de important, care la finalul perioadei va însemna peste 300 de stații de monitorizare a radioactivității, 240 de stații de monitorizare a zgomotului și 15 sisteme refăcute pentru managementul integrat al deșeurilor. Sigur, o altă componentă importantă este legată de comunitățile locale, care așteaptă permanent investiții; UAT-urile au avut de suferit după pandemie. Investiţiile sunt destul de reduse la nivelul UAT-urilor și aceste investiții, într-o mare măsură, sunt acoperite de fondurile europene. Noi propunem patru categorii de beneficiari principali extrem de bine definiți: municipiile reședință de județ, municipii, orașe și comune şi propunem o modalitate prin care nu va exista nicio discriminare politică. Toate UAT-urile, deci toate comunităţile vor fi susținute în mod echilibrat, în mod corect din acest plan. În ceea ce privește zona de cultură, nu exista, în criteriile propuse de Comisie, o necesitate în acest sens, dar noi am spus că, în ceea ce privește investițiile în cultură, în turism, trebuie să luptăm și am luptat și am obținut fonduri importante, inclusiv pentru a reface muzee, pentru a construi muzee noi, pentru a sprijini editurile pentru realizarea e-book-urilor şi, bineînțeles, rute cultural turistice bine definite. În ceea ce privește educația, este o sumă importantă, așa cum a prezentat și domnul prim-ministru, de 3,6 miliarde din toată suma alocată pentru România și aici punem accent, pe de o parte, pe reducerea abandonului școlar, pe educația timpurie. Și, la finalul acestor investiții și reforme, vom crește cu cel puțin 10% numărul elevilor înmatriculați în cadrul liceelor agricole, vor fi construite 50 de școli noi, 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, 20.000 de locuri de recreere și lectură pentru toți cei care sunt în școli, 20.000 de locuri de cazare nou create în campusurile universitare – e nevoie de o astfel de investiție, laboratoare dotate – peste 6.000 de școli care vor primi resurse pentru dotarea laboratoarelor -, 140 de creșe înființate și zece centre de învățământ dual. Trebuie să investim în educație, în sănătate, în infrastructură şi atunci vom avea posibilitatea de a asigura pentru fiecare om un viitor predictibil și siguranța zilei de mâine. Vă mulțumesc.

Florin Cîţu: Mulţumesc, domnule vicepremier. O să le mulțumesc și eu tuturor celor care au lucrat la PNRR până la această fază. Greul abia începe pentru toată lumea, pentru că implementarea va cere efort din partea noastră, a tuturor – și a clasei politice, dar și a sectorului privat. Toată lumea trebuie să se mobilizeze. Vă mulțumim. Acum, domnule ministru Ghinea, vă rog să prezentați în detaliu acest program. Mulţumesc.

Cristian Ghinea: Vă mulțumesc pentru prezență. Vreau să semnalez şi prezența domnului Istvan Iakab, șeful interimar al Reprezentanței Comisiei Europene la București, şi să-i transmit mulțumiri pentru miile de ore de muncă pe care le-am avut împreună cu diversele directorate de la Bruxelles pentru a updata și a duce PNRR până aici. Vreau să fie foarte clar că doar se vede capătul drumului, pentru că urmează evaluarea oficială a Comisiei Europene și o să vă spun mai multe detalii despre proces. Au fost foarte multe neadevăruri spuse despre PNRR și cred că este bine să înțelegem, și dumneavoastră, și opinia publică, procesul exact în care ne aflăm. Pe site-ul…, aş ruga colegii să deschidă situl…, mipe.gov.ro/PNRR în acest moment găsiți tot Planul Național de Redresare și Reziliență. Mai jos, vă rog, acolo, deci primul fișier descărcabil este un PDF cu tot tot planul, are 1.200 de pagini, și al doilea fișier, sunt toate anexele tehnice ale PNRR, sunt mai mult de 1.000 de pagini și acolo plus Excel-uri. Am spus că am fi doar a treia țară membră a Uniunii Europene care publicăm tot PNRR-ul și din câte știu eu am fi chiar prima care publicăm și anexele. Vă provoc și pe dumneavoastră și pe cei care se uită la noi să mai găsească exemple, puteți afla acest lucru doar verificând site-urile guvernelor naționale, pentru că nu există obligația Comisiei de a publica PNRR-ul, este o decizie a fiecărui guvern național. Într-un exemplu fără precedent de deschidere, noi, acest guvern, am luat decizia de a publica tot PNRR-ul, inclusiv anexele tehnice. Cred că ne prinde bine să vedem cu toții ce este acolo şi cei care cred că pot să facă o treabă mai bună îi rugăm să ne semnaleze, suntem în proces de evaluare și mai putem schimba, mai putem updata, putem retrimite anumite chestiuni, dacă sunt greșeli pe care le-am făcut. O să fac o prezentare poate mai scurtă decât vă așteptați despre investiții şi o să vorbesc mai mult despre proces și apoi o să iau întrebări din partea dumneavoastră cu rugămintea că dacă sunt chestiuni pe care nu le știu, pentru că nici măcar eu nu am citit chiar toate anexele, o să notez și o să vă răspundem în scris în zilele următoare, dar cred că o să mă descurc. Bugetul pe care îl găsiți detaliat în document pe ultima pagină, aici sunt domeniile mari de intervenții, țineți minte că am plecat la drum cu o supraalocare, am redus de la toate componentele pe măsură ce făceam etichetarea de verde și digital și o să revin la acest proces care este mai complicat decât pare, deci pentru sistemul de management al apei sunt 1,8 miliarde, pentru păduri și biodiversitate – 1,3, pentru deșeuri – 1,2 miliarde, pentru transport, 7,6, pentru valul renovării – 2,2 miliarde, pentru energie – 1,6, pentru digitalizare – 1,8; reforme fiscale și reforma sistemului de pensii – 482 de milioane, suport pentru sectorul privat cercetare-inovare – 2,3 miliarde, fondul local verde și digital, ceea ce am numit fondul UAT, v-am spus că au fost poate cele mai multe discuții pe subiectul ăsta și în țară și în relația cu Comisia Europeană, fondul UAT este acum aproape complet verde și digital, deci autoritățile locale care pot să facă proiecte în aceste zone le invit să dezvolte cât mai repede proiecte, pentru că acolo vor fi majoritatea banilor. Pentru turism şi cultură avem 200 de milioane, pentru sănătate – 2,4 miliarde, pentru social, reforme specifice – 217 milioane, reforma sectorului public, justiție și întărirea capacității partenerilor sociali – 167 de milioane și România Educată – 3,6 miliarde. Ăsta este bugetul mare al PNRR și în interiorul fiecărei componente – o să rog următorul slide – sunt linii de investiții pe care le puteți găsi în componente, și aici am scos, de pildă, la managementul apei, cea mai mare sumă merge pentru apă și canalizare, și aici completăm lipsurile pe care le avem în investițiile din fonduri europene obișnuite, de pildă localitățile mai mici de 2.000 de locuitori vor avea acoperite această nevoie din PNRR, tocmai pentru a asigura complementaritatea. Da altfel, pentru cei foarte curioși și experți, sunt anexele de complementaritate, poate cele mai complexe, în care explicăm acolo pentru fiecare program operațional cum asigurăm, să nu existe suprapuneri între PNRR și programele operaționale. Programele operaționale, după cum știți, au fost şi ele trimise într-o primă formă la Bruxelles. Sunt anumite investiții pe care le-am pus inițial în PNRR și după discuții în Comisia Europeană și după acest proces de complementaritate le-am întrecut în programele operaționale și, dacă vreți, putem să revenim și cu exemple. Tot aici, la apă, vorbim de baraje, de sistemele de stocare a apei, pe care le modernizăm și la partea de agricultură sisteme de desecare și drenaj și protecție împotriva irigațiilor. La digitalizare, cea mai mare investiție este realizarea acestui cloud guvernamental. Toate instituțiile centrale vor fi legate într-un singur sistem informatic, nu vom mai căra hârtii de colo, noi, cetățenii, și într-adevăr avem o investiție importantă prin care vom finanța achiziția de cărți electronice, care au și semnătură digitală inclusă, de către 8 milioane de români. Pe zone sectoriale, poate cele mai importante modernizări, digitalizări, în sănătate şi telemedicină și justiție sunt investiții masive pentru fiecare zonă sectorială. Următorul slide – suportul pentru zona privată, cercetare și inovare, avem un contract pe care îl vom semna cu Banca Europeană de Investiții pentru instrumente financiare de 1,2 miliarde pentru IMM-uri şi companii mari. Aici intră niște instrumente de solvabilitate pentru companiile afectate de criză, care vor avea o perioadă de grație în returnarea acestor bani. Aceste instrumente financiare vor fi disponibile imediat ce PNRR-ul este adoptat și Bancă Europeană de Investiții selectează bănci locale cu care va lucra. Lângă împrumuturile cu dobândă mică și cu perioadă de grație avem granturi pentru zonele unde există interes și care sunt zonele de predilecție pentru regulamentul european, respectiv transformare digitală, 300 de milioane, pentru tehnologiile viitorului şi pentru listarea la Bursă. Avem un proiect special /…/ este un proiect de interes european în care asistăm un consorțiu din România să participe la acest proiect european de dezvoltare  în microelectronică. Este o noutate, ca să-i spun așa pentru că nu a fost în gândirea inițială, dar credem că România trebuie să nu piardă acest tren de dezvoltare în micro-electronică. Știți că e foarte mare discuție la nivel mondial cu criza de cipuri, criza de producție. Europa vrea să localizeze această producție la noi în UE și entitățile din România vor face parte din acest proiect european care este deja început și noi ne alăturăm lui. Mai este încă un /…/ în PNRR pe partea de hidrogen în componenta de energie. Pe partea de turism, încercăm să creștem valoarea adăugată a turismului local. Sunt diverse rute care vor fi dezvoltate și digitalizate și am ținut în mod special să exemplificăm partea de muzee ale memoriei, pentru că noi credem că o țară nu stă numai în drumuri și în școli, stă și în memorie, și România modernă, România democratică trebuie să pună o barieră între trecut și viitor. De aceea, investim în Muzeul dedicat Holocaustului din București, în Memorialul Revoluției de la Timișoara și în câteva muzee sau memoriale în zonele emblematice pentru rezistența anticomunistă. Vorbim de Râmnicu Sărat, de Sighetul Marmației, plus două muzee tehnice, care urmează a fi stabilite unde vor fi, pentru a putea dezvolta partea de școlarizare tehnică. Partea asta de muzee ale memoriei reprezintă o chestiune la care ținem foarte mult pentru că chiar credem că e un domeniu unde statul român nu a învestit în ultimii zeci de ani și repet, este o chestiune simbolică politică importantă pentru că trebuie să întregim și cu această parte de memorie și de cultură democratică, dezvoltarea unei țări moderne. Am scos aici un top al investițiilor pe subcomponente – dacă se poate următorul slide. Deci, dacă luăm acele investiții particulare, ca să zic așa, în subcomponente, cea mai mare este investiția în feroviar – 3,9 miliarde, investiția în autostrăzi – 3,1 miliarde, fondul renovării – 2,1 miliarde, infrastructură spitalicească și instrumente financiare pentru IMM-uri. Deci astea sunt, dacă vreți, topul absolut al investițiilor. Pentru autostrăzi, este o hartă în PNRR a autostrăzilor pe care le vom demara – vorbim de A7 și capetele de A8.

Alte exemple de proiecte-cheie: școala online, pe partea de educație, unde avem 3,6 miliarde. Ne-am uitat și la aspectul de a nu rămâne în urmă în această privință, de a nu avea părți din România care să fie uitate și am dat acolo exemplul de școală online dedicată pentru elevii cu dizabilități și elevii spitalizați. Deci, după ce trece această criză, tot trebuie să avem în sistemul educațional capacitatea de a educa acești copii, care altfel nu ajung la școală. La fel, o investiție masivă în abandon școlar. Vom avea granturi pentru școlile cu risc crescut de abandon și vor fi 320.000 de copii beneficiari ai acestor granturi, care vor fi gestionate la nivel de școală.

Aş vrea să trec puţin pe partea tehnică, pentru a înțelege tot acest angrenaj. Fiecare componentă, fiecare investiție și fiecare reformă este legată de un jalon și de o țintă. Adică noi a trebuit, în discuția cu Comisia, să spunem foarte clar care sunt livrabilele pe care le vom face, în ce trimestru din ce an. Şi am spus doar câteva exemple. Sunt mai mult de 500 de jaloane și ținte în tot PNRR-ul. Toate aceste jaloane și ținte vor fi monitorizate de către MIPE și raportate Comisiei Europene o dată la şase luni, astfel încât să facem progres și să avem o nouă tranșă de bani care să intre în țară. Deci, vedeţi aici, la partea de suport pentru mediul de afaceri, am pus în trimestrul IV 2021 crearea fondului – ce vă spuneam mai devreme, acordul între Guvernul României și BEI, semnat, ceea ce negociem zilele astea; adoptarea strategiei de investiții a acestui fond anul viitor, în primul trimestru; apoi, în 2024, aprobarea a 30% din alocarea de investiții, urmând ca în 2026 să avem 100%. Toate componentele au asemenea „milestones” şi „targets”. La fel, pentru partea de digitalizare a IMM-urilor, număr de contracte finanțate și semnate. Avem și ținte intermediare pentru investițiile masive. Asta este ținta pentru împădurire, unde sunt 630 de milioane, plus încă câteva sute de milioane – acestea sunt pentru păduri noi. Pentru combaterea tăierilor ilegale sunt alte sute de milioane. În ce privește plantarea de păduri noi, până în 2023 avem ţinte intermediare, 25.000 de hectare, și până în 2026 – ținta mare de 45.000 de hectare. Deci, cândva spre finalul anului 2023, noi trebuie să raportăm Comisiei Europene cele 25.000 de hectare împădurite și atunci intră la plată acești bani. Ăsta este mecanismul pe care îl dezvoltăm.

La fel funcționează și pe partea de reforme, deci nu doar pentru partea de investiții. Asta este reforma funcției publice, organizarea acelui concurs național pe modelul de la Comisia Europeană, în care dai un examen unic de intrare în funcția publică – organizăm pilotul în 2022 și extinderea acestui concurs în 2023. Toate aceste jaloane au făcut obiectul discuțiilor dintre ministerele de linie, MIPE și Comisia Europeană, în ultimele săptămâni, și vor conta în modul în care va fi evaluat planul. Sistemul de monitorizare și control, practic, e foarte detaliat, sunt câteva zeci bune de pagini în PNRR. Rolul de prevenție este împărțit între ANI și DNA, iar în ceea ce privește riscul de fraudă, prevenirea fraudei – în cadrul Direcției Generale PNRR, care va funcționa în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Va fi și o unitate care va analiza riscul de fraudă și va face sesizări, atunci când este nevoie. Dacă este suspiciune de fraudă, acei bani sunt suspendați din PNRR și nu voi mai fi raportaţi către Comisia Europeană. La fel, recuperarea sumelor se va face pe procesul obișnuit de recuperare din fonduri europene. Tot PNRR-ul va fi auditat de către Autoritatea de Audit de la Curtea de Conturi. Autoritatea de Audit este instituţia care face auditul și pe programele operaționale curente și viitoare și sunt partenerii noştri pe partea de audit. Bun, acum, când spun că se vede capătul drumului, vorbesc foarte serios, pentru că urmează o evaluare şi asta este grila de evaluare. Din acest moment nu mai avem o relaţie, ca să spun aşa, informală de lucru cu Comisia Europeană în care lucrăm împreună, ci trecem pe modelul de de examinare, ca să zic așa, în care trebuie să obținem, pe acești 11 indicatori, minim șapte calificative de A și maxim 3 calificative B, adică, practic, Comisia Europeană va răspunde la întrebările din stânga. Dacă planul nostru contribuie la toți cei șase piloni, după părerea noastră contribuie, aici poate să existe răspuns cu A sau B, dacă adresează semnificativ recomandările specifice de țară ale Comisiei Europene și asta este, ca să zic așa, este eliminatoriu cum era la examenul la facultate. Deci nu putem să luăm decât A. Am tot insistat pe recomandările de țară, de asta avem reforma pensiilor, de asta avem reforma administrației, de asta avem multe lucruri în PNRR, nu pentru că… pe lângă faptul că avem voință politică să facem acest lucru, cum bine a spus domnul prim-ministru, este criteriul eliminatoriu să adresăm aceste recomandări de țară în PNRR, recomandările de țară sunt cele din rapoartele Comisiei din 2019 și 2020. În opinia noastră adresăm aceste recomandări de țară, le avem pe toate specificate cu măsuri concrete. Ce trebuie să vedem acum, dacă nivelul de ambiție este suficient pentru… în modul în care le acoperim. Apoi, dacă impulsionează creșterea economică şi aici din nou este doar A, și dacă nu include  măsuri care afectează negativ, în mod semnificativ obiectivele de mediu. Aici este acest principiu DNSH – Do No Significant Harm, pe care toate investițiile din PNRR au trebuit să îl respecte și nu că spunem noi că o respectă, ci este o analiză DNSH pentru fiecare investiție din plan. Îl găsiți în anexă, această analiză. Pe partea de transporturi, de pildă, unde toate proiectele de căi ferate și autostrăzi și siguranță rutieră – sunt câteva sute de pagini la capitolul transporturi, doar această analiză DNSH. Dacă contribuie la tranziția verde și la indicatorul de mediu. Ceea ce spuneam mai devreme, trebuie să… planul României trebuie să fie 37% verde și 20% digital. În evaluarea noastră, suntem la 40% verde și 20,05% digital este în fișierul de buget pe care l-am spus, l-am arătat mai devreme. Mai departe, astea sunt restul de criterii.Vă atrag atenția la criteriul 10 – sisteme interne de control sunt stabile pentru a preveni și detecta și corecta corupția. Aici putem să luăm doar A, adică dacă nu avem un sistem considerat de către Comisie credibil de prevenire a fraudei, nu va trece PNRR-ul mai departe. Am vrut să fie clar procesul pentru toată lumea, pentru că eu sunt mai…nu știu, sunt realist în ceea ce am reușit să facem, avem un plan echilibrat. Mai avem încă de lucru în anumite puncte, pentru că știm deja feedbackul Comisiei și vom continua acest dialog cu Comisia în lunile următoare, astfel încât, dacă e ceva de înlocuit, dacă e ceva de schimbat să o facem și să îmbunătățim lucrurile unde vom avea probleme. Formal vorbind, urmează o scrisoare de evaluare din partea Comisiei pe care o așteptăm și, după ce avem această scrisoare vom vedea dacă mai este ceva de schimbat. Şi vreau să repet încă o dată nemulțumirea, cred că legitimă, a mea și a colegilor mei, la toate porcăriile care au fost vehiculare în spațiul public, cum că PNRR ar fi fost respins, de-abia acum a fost depus şi asta este grila de evaluare. Deci de-abia pe această grilă de evaluare se poate vorbi de un proces de aprobare sau respingere, dar eu sunt convins că, dat fiind dialogul foarte bun pe care l-am avut cu Comisia, dacă sunt chestiuni pe care trebuie să le reglăm, le vom regla și le vom modifica, astfel încât să avem PNRR-ul aprobat. Vreau să mai fac o precizare. Asta este când spun că PNRR-ul trebuie să fie 37% verde, prevederea din regulament. Dar verde nu este așa, că cineva consideră că ceva este verde, că au fost foarte multe situații haioase, inclusiv cu colegi miniștri, care ne-au trimis evaluări în care erau, nu ştiu, foarte optimiști, ca să spun așa, că ceva din ce propun ei ar fi verde. Au fost destul de multe supărări că am întors înapoi anumite investiții, propuse pentru că nu se încadrau în această anexă. Deci a fi verde sau digital nu este o decizie care… Trebuie să fie bazată pe această anexă! Acolo vedeți, pur şi simplu, este anexa 7 din regulament, care este lungă, e doar începutul acolo, care vorbește despre ce investiții sunt digitale. Anexa 6 pe care o am aici printată este cea care se referă la verde și uitați câte pagini sunt! Deci toate investițiile din PNRR trebuie căutate în ce categorie din această anexă se încadrează. Sunt trei praguri: 0%, 40% şi 100%, asta a fost, dacă vreţi, partea cea mai grea din ultimele săptămâni şi să convingem colegii din ministere că anumite chestiuni, chiar dacă lor li se păreau verzi, nu sunt verzi şi pe anexă. Sunt şi chestiuni la limită pe care le mai avem de negociat şi cred, dacă ar fi să am emoţii pentru ceva în dialogul care urmează cu Comisia, este încadrarea, etichetarea de verde şi digital – nu, nu mă uit cu reproş, mă uit doar cu conştiinţa faptului că mai avem mult de lucru. Ce înseamnă asta? Sunt anumite etichetări pe care noi le-am făcut şi sper să fie văzute la fel şi de către Comisia Europeană în perioada care urmează. Cam asta este… A fost foarte mult de lucru. Vreau să le mulţumesc şi eu colegilor mei, pe lângă Liana Goran, Semptimiu Szabo, Dragoş Dinu, pe care i-a menţionat Dan Barna, şi echipei tehnice din Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, sunt câteva zeci de oameni care au muncit, sunt câteva zeci de oameni care au muncit şi la ministerele de linie şi în ultimele 2 săptămâni am stat foarte târziu la minister cu colegii mei. Au fost şi momente, sâmbătă seară, de pildă, ca să vă dau aşa un element de picanterie, la ora 23:00, trei colegi au picat cu liftul în minister două etaje în gol, au venit jandarmii şi echipele de intervenţie. A fost un moment de o mare emoţie fix când aveam cel mai mult de lucru. Şi vreau să răspund unui neadevăr care a fost vehiculat în spaţiul public, cum că funcţionarii din minister ar fi refuzat să lucreze la PNRR. Doamne fereşte, au fost zeci de oameni care au stat noaptea târziu ca să termine în timp util, cărora le mulţumesc cu această ocazie. Bun, iau întrebări şi dacă sunt chestiuni pe care nu le pot lămuri pe loc cu mare drag în scris şi răspundem zilele următoare, pentru că este foarte multă materie, ştiu că nici dvs. nu aţi avut timp să citiţi, pur şi simplu au stat colegii mei în ultimele două zile să pună cap la cap aceste documente, pentru că la Comisie am trimis fişele separate, nu a fost nevoie de un singur document, a fost o muncă multă, mare, inclusiv să pună cap la cap. Vă rog.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *