ZERO Toleranță pentru tratamentele inumane și degradante la care sunt supuși copiii și adulții cu dizabilități din centrele rezidențiale

Social

În contextul obligației de dezinstituționalizare, descoperirea, prevenirea și sancționarea abuzurilor și a tratamentelor inumane și degradante la care sunt supuse persoanele din aceste centre necesită un proces efectiv și eficient de monitorizare a condițiilor de viață ale persoanelor din centrele rezidențiale.

În acest sens, mecanismul de monitorizare instituit la nivelul ANDPDCA și al Direcțiilor de Asistență și Protecție a Copilului (DGASPC), dar și monitorizarea de tip independent derulată de organizațiile neguvernamentale sunt vitale pentru a putea asigura respectul pentru drepturile și demnitatea rezidenților din centre.

Ce se întâmplă în fapt

În susținerea acestor aspecte, relatăm cu titlu de exemplu aspecte revelate în cadrul ultimelor vizite de monitorizare:

La CRRN Răcăciuni, din jud. Bacău, unde s-a desfășurat cea mai recentă vizită de monitorizare independentă[1], în data de 27.01.2020, au fost descoperite condiții inumane de trai ale persoanelor cu dizabilități. La aproape doi ani de la semnarea contractelor de finanțare (POR și PIN), nu au fost începute demersurile pentru închiderea CRRN Răcăciuni.

În fotografie, se poate observa o cămașa de forță improvizată din mâneci lungi, legate la spate, care este folosită pentru contenționarea persoanelor. Cel mai frecvent motiv care a justificat contenționarea este „agitația psihomotorie”, iar până în prezent există 26 de consemnări de izolare/contenționare.

Mai mult decât atât, condițiile de viață, lipsa planurilor de viitor, lipsa tratamentului specializat de reabilitare și abilitare, lipsa condițiilor minimale de igienă, constituie factori care pun în pericol sănătatea și integritatea rezidenților.

Persoanele din centru trăiesc în condiții de igienă precare, rezidenții folosesc wc-uri turcești, iar băile sunt degradate: instalații tehnico-sanitare sparte, vechi, distruse, chiuvete fără conectare la canalizare, robineți improvizați, pereți complet mucegăiți, cabine wc fără uși, wc-uri fără colace.

Având în vedere că acesta este un centru de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică, serviciile psihologice din acest centru sunt externalizate și nu există activitate efectivă de consiliere a persoanelor din centru, în ciuda costurilor extrem de mari (psihologul petrece aprox. 2-4 ore/zi).

Izolatorul centrului (v. Foto) este o încăpere în condiții de puternic impact emoțional: o suprafață de aproximativ 10 mp, cu pereții decojiți și mucegăiți, miros greu și stătut, lipsă iluminat şi aerisire naturală, pardosea din ciment, pat metalic vechi și ruginit, pături murdare puse pe pat, ușă metalică, prevăzută la exterior cu zăvor și lacăt, cu vizor tip ușiță.

Obligația legală de monitorizare independentă

1.              Art. 33 pct. 3 al Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități: Societatea civilă, în special persoanele cu dizabilități și organizațiile care le reprezintă, vor fi implicate și vor participa pe deplin la procesul de monitorizare a implementării Convenției.

România a ratificat Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (Convenția/CDPD) în 2010, prin Legea nr. 221 din 2010, în scopul de a promova, proteja şi asigura exercitarea deplină și în condiții de egalitate a tuturor drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului de către toate persoanele cu dizabilități şi de a promova respectul pentru demnitatea lor intrinsecă. Odată ratificată, România și-a asumat implementarea acestei Convenții.

Procesul de monitorizare a implementării Convenției implică accesul societății civile, în cadrul centrelor rezidențiale pentru persoanele cu dizabilități din țară. Accesul permite, printre altele, discutarea cu persoanele instituționalizate, cu angajații, observarea condițiilor de trai, dosarele personale,  în esență culegerea tuturor informațiilor care pot releva în ce măsură este respectată Convenția.

 

2.              Art. 4 lit. i) din Legea nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități

Art. 4 lit. i)[i] din Legea nr. 8/2016 are în vedere accesul reprezentanților organizațiilor neguvernamentalede sine stătător față de accesul inspectorilor Consiliului de Monitorizare (art. 4 lit. h), cu scopul de a monitoriza respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, respectiv de a le asigura o reprezentare independentă.

3.              Jurisprudența la nivelul instanțelor interne privind accesul ONG-urilor

La nivelul Tribunalului București și a Judecătoriei Sectorul 2 București există o speță soluționată definitiv (dosarul nr. 48779/300/2012), cu valoare de res judicata, prin care a fost recunoscut dreptul organizațiilor neguvernamentale ce desfășoară activități în domeniul protecției drepturilor persoanelor cu dizabilități, în temeiul art. 33 din Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, de a fi implicate direct în procesul de monitorizare al implementării Convenției și de a avea acces în instituții rezidențiale în scopul monitorizării respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități.

4.              Hotărârea CEDO „CRJ în numele lui Valentin Câmpeanu c. României”

Urmare acestei hotărâri, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a solicitat guvernului român
 să implementeze măsurile necesare pentru a se asigura că persoanele cu dizabilități mintale „care se află într-o situație comparabilă cu cea a domnului Câmpeanu beneficiază de o reprezentare independentă care să le permită să formuleze în fața unei instanțe sau în fața oricărui alt organism independent capetele de cerere întemeiate pe Convenție în ceea ce privește sănătatea şi tratamentul care le este acordat”.

5.              Deciziile Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei cu privire la executarea hotărârii CEDO în speța Valentin Câmpeanu c. României

În cadrul ultimelor decizii pronunțate privind executarea hotărârii CRJ în numele lui Valentin Câmpeanu c. României,  Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a solicitat guvernului „să mențină bunele practici stabilite de România privind accesul organizațiilor guvernamentale in instituțiile de sănătate mintală în scopuri de monitorizare”, recunoscând rolul important al societății civile „în detectarea și raportarea cazurilor de abuz și neglijență prin intermediul vizitelor de monitorizare”.

Măsuri în cazul CRRN Răcăciuni

         În contextul situației existente la CRRN Răcăciuni, ANDPDCA ia următoarele măsuri:

·         Sesizează Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) în vederea efectuării unei inspecții amănunțite în ceea ce privește respectarea standardelor,

·         Dispune efectuarea unui control amănunțit la nivelul CRRN Plătărești prin intermediul Corpului de Control de la nivelul Autorității,

·         Reevaluarea planului de restructurare la nivelul Echipei de Dezinstituționalizare constituite la nivelul ANDPDCA.

Mesajul nostru este foarte clar: ZERO toleranță pentru tratamentele inumane și degradante la care sunt supuși copiii și adulții cu dizabilități din centrele rezidențiale. Oricare ar fi scopul sau rațiunea pentru care diferiți actori fac presiuni pentru stoparea vizitelor de monitorizare, acestea nu au nicio justificare legală și cu atât mai puțin morală. Angajații centrelor și autorităților locale sunt direct responsabile de respectarea drepturilor acestor oameni, de calitatea vieții acestora și de implementarea procesului de dezinstituționalizare, care trenează de nepermis de mult timp. Cred ca a venit momentul să ne aplecăm serios asupra problemei reale: DEZINSTITUȚIONALIZAREA. În acest proces complex trebuie să ne canalizăm eforturile, toți factorii responsabili” – Madalina Turza, președinte ANDPDCA.

[1] Vizită de monitorizare independentă efectuată de Centrul de Resurse Juridice.

[i] Art. 4. –

Pentru realizarea scopului său, Consiliul de monitorizare îndeplinește următoarele atribuții, cu respectarea principiilor legalității, respectării demnității persoanelor, nediscriminării, egalității de șanse, precum și ale independenței funcționale și a personalului, imparțialității și obiectivității:

h) facilitează implicarea și participarea pe deplin a societății civile, în special a persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor care le reprezintă, la procesul de monitorizare pe care îl organizează;

i) facilitează accesul, anunțat sau inopinat, al reprezentanților organizațiilor neguvernamentale prevăzute la art. 5 alin. (1), în instituțiile prevăzute la art. 2 alin. (2), în scopul monitorizării respectării drepturilor lor; pentru a asigura persoanelor cu dizabilități o reprezentare independentă în fața unei instanțe sau în fața oricărui alt organism independent, organizațiile neguvernamentale menționate au calitate procesuală activă în apărarea drepturilor și intereselor legitime ale acestor persoane;​

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?