Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor! Bine v-am regăsit la briefing-ul de presă după ședința de guvern, în cadrul căreia au fost luate o serie întreagă de decizii, unele privind susținerea de care economia noastră și investitorii au nevoie pentru a consolida și menține trendul de creștere economică, altele care țin de măsuri cu caracter social. În acest sens, alături de mine se află ministrul muncii, domnul Marius Budăi. Dar înainte de a-i da cuvântul, cu permisiunea dvs., domnule ministru, aș vrea să dau câteva detalii despre aprobarea ordonanței de Guvern prin care se majorează cu 10 miliarde de lei plafonul total al garanțiilor care pot fi acordate în cadrul programului IMM Invest Plus. Astfel, se îmbunătățește funcționarea acestui program, cu un plafon total al garanțiilor care pot fi acordate în cadrul schemei de ajutor de stat, care crește de la 7,5 miliarde de lei la 17,75 miliarde de lei. De asemenea, numărul beneficiarilor acestei scheme va crește de la 10.704 la 24.786. Totodată, se majorează bugetul schemei de ajutor de stat pentru ajutorul de stat sub formă de grant, de la 1,93 de miliarde de lei la aproximativ 390 de milioane de euro, echivalentul în lei. Prin noile modificări, sunt incluse în categoria beneficiarilor eligibili în cadrul subprogramelor Garant, Construct și Innovation întreprinderile mici cu capitalizare de piață medie, iar pragurile valorice ale ajutorului de stat constituit din valoarea comisionului de risc, a comisionului de administrare aferent garanției acordate pe durata de valabilitate a garanției și a dobânzilor aferente creditelor liniilor de credit pentru 12 luni se majorează până la echivalentul în lei al sumei de 500.000 de euro pentru întreprinderi sau unități administrativ-teritoriale, respectiv echivalentul în lei a 62.000 de euro pentru o întreprindere pentru beneficiarii din cadrul agriculturii primare. Aș vrea să vă mai spun că ajutoarele acordate baza schemelor aprobate în temeiul cadrului temporar Ucraina sunt rambursate înainte de acordarea noilor ajutoare în temeiul aceluiași cadru și nu vor fi luate în considerare la calculul plafoanelor privind beneficiarii schemei de ajutor de stat. Așadar, prin această măsură, guvernul continuă să vină în sprijinul economiei noastre. După cum știți, în pachetul Sprijin pentru România, 60 % dintre cele 17 miliarde de lei erau dedicate mediului privat, economiei și vor continua astfel de măsuri care să consolideze capacitatea economiei noastre de a face față crizelor pe care le traversăm. Cu această mențiune, domnule ministru, o să vă rog să prezentați măsurile pe care guvernul le-a adoptat astăzi pe domeniul dvs.
Marius Budăi: Mulțumesc frumos! Bună ziua tuturor și vă mulțumesc pentru prezență. Astăzi Ministerul Muncii a propus în dezbatere și spre aprobare guvernului și au fost și aprobate trei ordonanțe de urgență. Prima ordonanță de urgență se referă la majorarea, începând cu 1 august, a salariilor lucrătorilor din mediul bugetar, acei lucrători care nu erau la nivelul din 2022. Majorarea constă în acordarea unei pătrimi din diferența aflată în plată și nivelul prevăzut în Legea 153 pentru anul 2022. A doua ordonanță, extrem de importantă, spunem noi, este o ordonanță prin care s-a aprobat acordarea concediului paternal la nașterea fiecărui copil, nu numai la primul copil, cum era până acum; totodată, prin această ordonanță s-au extins categoriile de lucrători care pot beneficia de acest drept și, bineînțeles, am majorat și perioada de acordare, în sensul că părinții, tații care au și cursul de puericultură vor avea 15 zile de concediu paternal, astfel încât, în primele zile de viață ale nou-născut-ului să poată fi alături de familie. Și tații care nu au cursuri de puericultură vor avea în loc de 5, 10 zile la dispoziție, astfel încât să poată sta acasă în primele zile de viață ale nou- născut-ului. A treia ordonanță, care este și un jalon în PNRR prin care ne-am propus combaterea sărăciei România, dar și evitarea excluziunii sociale – este aprobarea venitului minim de incluziune, care vine cu o nouă viziune asupra a ceea ce înseamnă asistența socială în România, și anume cuplarea celor trei prestații sociale care existau până acum, ne referim la venitul minim garantat, la alocația de sprijin pentru familiile cu copii, dar și la ajutorul pentru încălzire. Ajutorul pentru încălzire a fost tratat separat în Legea 226/2021 și au rămas cele două prestații sociale care au fost introduse aici.
Această reformă în asistență socială, ceea ce înseamnă venitul minim de incluziune, are, din punctul meu de vedere, trei piloni extrem de importanți. Primul, am spus și în textul anterior, constă în vorba de combaterea sărăciei și evitarea excluziunii sociale. Al doilea pilon, extrem de important, este ca atunci când familia vine și solicită venitul minim de incluziune, persoanele apte de muncă din cadrul familiei vor fi înscrise automat la agențiile de ocupare a forței de muncă, după aprobarea dosarului de venit minimum de incluziune. Persoana respectivă este obligată să se deplaseze la agenția de ocupare, moment în care se declanșează un plan de intervenție, astfel încât persoana respectivă va fi consiliată, va fi calificată sau recalificată, dacă este cazul, și i se va căuta un loc de muncă. Practic, revenim la ceea ce eu am spus de multe ori că sunt adeptul că cea mai bună protecție socială pentru cei apți de muncă este existența unui loc de muncă. Al treilea pilon, extrem de important, vine din introducerea elaborării de către serviciile publice locale de asistență socială a unui plan de intervenții al familiei, care include obligatoriu și accesul la educație al copiilor din familiile defavorizate, din acele categorii de persoane care au un grad mare de vulnerabilitate în ceea ce privește abandonul școlar, acolo unde copiii merg la școală sau chiar riscul să nu meargă la școală. Planul acesta va include și măsuri prin care copiii vor fi încurajați fie să meargă la școală, fie să rămână la școală, dacă sunt deja acolo. Astea sunt cele trei mai importante, aprobate astăzi, cu mențiunea că la venitul minim de incluziune se schimbă toată filozofia asupra asistenței sociale și mergem pe încurajarea accesului la un loc de muncă și bineînțeles, la educație.
Dan Cărbunaru: Mulţumesc domnule ministru pentru prezentare, vă rog, întrebări.
Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, vă rog să dați câteva exemple de majorări salariale, cam care ar fi marja? Nu se înțelege foarte bine, ce înseamnă această creștere cu o pătrime din diferență?
Marius-Constantin Budăi: În general, majorările vor fi în jurul sumei de 150 de lei la angajat și sunt angajați care vor primi și mai puțin, iar în afară de personalul medical, care deja știm că este la nivelul din 2022, mai sunt salariați în cadrul ministerelor care deja au atins pragul din 2022 și acei salariați nu primesc majorarea pentru că deja sunt acolo. De precizat este că aceste cheltuieli se vor face cu încadrarea în bugetul deja aprobat.
Marius Budăi: De precizat că aceste cheltuieli se vor face cu încadrarea în bugetul deja aprobat.
Reporter: Asta voiam să vă întreb, despre câți beneficiari ar fi vorba? Ați făcut o estimare, că în nota de fundamentare nu vedem impactul bugetar?
Marius Budăi: Impactul bugetar este în jur de 2,1 miliarde. Este trecut un impact bugetar suplimentar din cauza a ceea ce v-am spus, pentru că se face cu încadrarea în cheltuielile bugetare deja aprobate. Este articol separat în ordonanța de urgență. Știți foarte bine că s-au blocat angajările pentru semestrul doi din anul 2022. La început de an au fost bugetate acele posturi vacante, deci avem economii și se pot încadra aceste cheltuieli.
Reporter: Și câți oameni ar fi vizați?
Marius Budăi: În jur de 1 milion, pentru că, de aici trebuie să scădem personalul medical. Din cei 1,2 milioane de bugetari trebuie să scădem personalul medical și acele categorii de persoane care deja sunt la nivelul din 2022.
Reporter: Alte creșteri în perioada următoare? Pensii, salarii…ce mai pregătiți?
Marius Budăi: Eu vă apreciez curiozitatea și profesionalismul jurnalistic, dar știți foarte bine că s-a luat decizia ca atunci când, în coaliție, se va crea următorul pachet care va conține măsuri pe ambele axe, cum am făcut și până acum social și economic, liderii coaliției vă vor anunța cu siguranță. Mulțumesc!
Reporter: Vreau să vă întreb puțin despre pilonul doi de pensii. Am văzut că ați venit deja cu o ordonanță de urgență prin care se modifică mai multe comisioane, dar în momentul de față vă gândiți la o naționalizare a pilonului doi de pensii? Ar putea exista acest lucru?
Marius Budăi: Haideți să o lămurim și chiar vă mulțumesc pentru întrebare. Situația stă în felul următor: Ministerul Muncii nu are nicio atribuție aici. Atribuțiile ministerul Muncii pe Pilonul doi sunt legate doar de virarea sumelor de bani către administratorii privați și întocmirea acelor liste și recapitulații cu sumele de bani. Am primit de la ASF, că acolo spun specialiștii, acel text pe care dumneavoastră îl vedeți postat în transparență publică. Dumnealor au scris tot de acolo, ministerul Muncii și Guvernul nu a avut nicio completare. ASF-ul nu are posibilitate, conform legii, de inițiativă legislativă și atunci a trebuit să fie acest lucru preluat și adus în Guvern. Despre naționalizare am spus de mai multe ori și eu, a răspuns și premierul, a răspuns și președintele PSD, Marcel Ciolacu, nu discutăm de așa ceva. Este doar o discuție a unora care vor să se audă pe la televizor.
Reporter: Și vreau să vă întreb puțin de pensie. Ar trebui să aibă loc o discuție în coaliție, care a fost amânată. Am putea vedea o majorare anul viitor a anunțat asta și președintele PSD, dar dacă puteți să ne spuneți care ar putea fi procentul?
Marius Budăi: Vă mulțumesc frumos pentru întrebare, am răspuns cu tot respectul și colegului dumneavoastră. Liderii coaliției, când va fi luat decizia – nu că vom discuta, deja discutăm și în termenul cel mai scurt, vor fi anunțate deciziile.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru! În pachetul nou de măsuri, pe care o să-l anunțați probabil la finalul acestei luni, și cred că va fi aplicat de la începutul anului viitor, există și măsuri pentru zona asta de pensionari, că aici voiam să ajung și eu. În paralel cu majorarea de pensii care ar trebui să vină cu rata inflației de anul viitor, mai sunt și alte ajutoare, one off pentru pensionari, cuprinse, dacă ne puteți da câteva detalii, indicii. Știu? Se așteaptă decizia coaliției, dar așa ca idee.
Marius Budăi: Din experiența trecută, dumneavoastră ați văzut că în momentul când această coaliție s-a format, practic am preferat să fim proactivi în tot ceea ce se întâmplă, să estimăm, să analizăm și să anunțăm, dar să și trecem la implementarea de măsuri. Cu siguranță așa vom face și acum.
Reporter: Despre această majorare a salariilor bugetarilor spuneați 2 miliarde anul acesta. Acum, cum oare?
Marius Budăi: Cu mențiunea că nu există impact suplimentar, se face cu încadrarea în cheltuielile bugetare deja aprobate la început de an prin legea bugetului de stat.
Reporter: Da, o să fie un impact cu siguranță considerabil anul viitor, și v-ați gândit și pe viitor ce se întâmplă cu măsura? Ce v-a spus ministrul Finanțelor? Susținem ne permitem? De ce vă întreb? Pentru că în această perioadă, știm, coaliția de guvernare caută soluții să găsească bani ca să deconteze prețurile în energie. Și aici era vorba de undeva, de 16 miliarde. Și vă întreb dacă ne permitem aceste miliarde în plus pentru salariile bugetarilor?
Marius Budăi: Aici este vorba despre o filosofie în a conduce când ești la guvernare. Într-o perioadă grea ca acum, măsurile de austeritate sunt excluse. Măsurile de austeritate au demonstrat în 2010 că sunt o cale cu totul și cu totul eronată. Nu au adus decât lucruri negative. Nu vom pica în aceeași capcană. Guvernul este aici și este obligat să găsească soluții.
Reporter: Care mai este stadiul, dacă îmi permiteți așa, câteva întrebări, că v-am prins mai rar și recunosc, am câteva restanțe cu întrebările. Mai este stadiul discuțiilor legate de pensiile speciale. Îl întrebam și pe domnul Predoiu, care spunea că o posibilă raționalizare, ce spune PNRR-ul, presupune și o consultare cu CSM-ul, pentru că ar încălca cumva statutul magistraților care au garantată pensia specială prin această lege. Cum mai stați cu acest subiect?
Marius Budăi: Din acest punct de vedere, știți foarte bine, în decembrie 2021, printr-un memorandum, în ședința de Guvern, s-a aprobat crearea unui grup de lucru format din miniștri a căror legi sunt cuprinse în PNRR și au fost trecute acolo. Suntem în lucru, avem întâlniri repetate, așteptăm fiecare minister. Eu practic, nu eu Marius Budăi, eu Ministerul Muncii suntem avansați în construcția a ceea ce avem pe sistemul public de pensii și așteptăm și colegii cu input-urile dumnealor.
Şi aceste lucruri, fără să fug de subiect, cu siguranță că sunt mai, din punct de vedere profesional eu spun, mai bine de discutat cu fiecare ministru de resort.
Reporter: Apropo de fiecare ministru de resort, MAI-ul şi MApN-ul fac parte, până la urmă, știu dezbaterea aceea și marea discuție dacă pensiile militare ar trebui să fi încadrate sau nu în această reformă.
Marius Budăi: Tot Guvernul face parte din această reformă. Tot Guvernul este asumat în această reformă și, cu siguranță, discuțiile se vor purta în integralitatea Guvernului cu Comisia Europeană.
Reporter: Şi pe renegocierea cu procentul de 9,4 % cu Comisia Europeană, că văd că-mi dați indicii la fiecare întrebare cu privire la ce urmează să vă întreb eu, de negocierea aceasta cu Comisia Europeană pe procent cum suntem? Ştiu că în toamnă ar fi trebuit să aibă loc renegocierea, pentru că mai e un pic şi ar trebui să fie gata şi legea, nu, în primul trimestru?
Marius Budăi: Lucrez la Ministerul Muncii, lucrez cu Institutul de Cercetare din cadrul Ministerului Muncii, lucrez cu colegii mei din cadrul Ministerului Muncii. Avem un material pregătit care va sta la baza negocierilor finale, un material bazat pe tratatele Uniunii Europene, unde se spune foarte clar că politica socială a statului membru, cu condițiile respectării legilor şi a tratatelor se face de către statul membru. Deci avem argumente să discutăm și, cu siguranţă, la negocierea finală vom avea multe de pus pe masa Comisiei şi vom avea şi mulți parteneri. Ştiţi foarte bine că şi sindicatele europene și foarte mulţi parlamentari din statele membre, m-am întâlnit cu ei și mă susțin în acest demers.
Reporter: Ultima întrebare: dacă nu reușiți renegocierea acestui procent, putem considera că statul a eșuat în faţa pensionarilor?
Marius Budăi: Nu pun această problemă, pentru că trebuie să reușim. Cetăţenii români nu trebuie să fie săraci până în 2070, punct.
Reporter: Bună ziua! Aş vrea să revin puţin la problema ridicată de colega mea, cu pensiile speciale. Totuşi, sunteți ministrul muncii şi aţi şi adus o informare, dacă nu mă înșel, luna trecută în guvern, generală, referitoare la această problemă. Adică noi în România acum avem 200-210.000 de pensii care nu sunt pe principiul contributivității. Spun asta pentru că am văzut, de exemplu, mă rog, pensiile militare, care sunt cele mai numeroase, se evită termenul de speciale, dar, totuși, ele nu sunt pe principiul contributivității. Până la finalul acestui an este jalon în PNRR, trebuie îndeplinit, trebuie realizată această reformă, adică un proiect de lege adoptat de Guvern, de Parlament, şi de asta vă întrebam, stadiul care este sau un calendar, pentru că nu este intervalul foarte mare de timp, până la urmă?
Marius Budăi: Cu siguranţă nu este şi este grija noastră principală. Așa cum astăzi am aprobat un ultim jalon pentru trimestrul trei, aşa vom proceda în trimestrul patru şi în trimestrul patru ne vom încadra în termen. Sunt în interiorul discuțiilor. Nu cred că este constructiv să dau detalii din discuţii, indiferent că discutăm de sistemul public bazat pe contributivitate sau de sistemul indemnizațiilor și pensiilor stabilite și plătite în baza unor legi speciale. Repet, cu siguranță informarea finală o veți avea, dar suntem acum în construcție și nu are rost…
Reporter: Ca discuție și dacă puteți să oferiți o informație aici, există posibilitatea ca pensiile militare să fie trecute pe principiul contributivității de anul viitor înainte, să zicem?
Marius Budăi: Am să vă răspund din respect, dar cu rugămintea ca pe viitor să discutați cu miniștrii de resort, pentru că acolo este nucleul și esența problemei. O să spun încă o dată că pensiile militare nu sunt pensii speciale. Pensiile militare sunt în conformitate cu reglementările internaționale. Noi avem și suntem membri NATO și vom proceda ca atare și cu experiența internațională. Nu face România altfel decât ceea ce se întâmplă la nivel internațional. Restul aspectelor, vă rog respectuos să discutați cu miniștrii de resort.
Reporter: Ok, mulțumesc.
Reporter: Bună ziua! Două mici întrebări pe actele normative adoptate astăzi. Pe această ordonanță privind salarizarea, dacă puteți să definiți ce înseamnă complexitatea muncii la nivelul personalului angajat de la Ministerul Culturii, Transporturilor, unitățile deconcentrate din subordinea acestor două instituții și INS, pentru că am observat că există acolo prevăzut…
Marius Budăi: Nu mai există.
Reporter: Nu mai există acel spor de 15%?
Marius Budăi: Nu.
Reporter: Ok. Mea culpa, nu văzusem acest lucru. Şi doi, legat de ajutoare, ce se întâmplă dacă o persoană care este înscrisă automat la o agenție a forței de muncă, refuză să se prezinte atunci când este convocată? Mai clar, care sunt sancțiunile pentru o astfel de persoană, ca să ştim?
Marius Budăi: Cu o mică corectură, dacă îmi permiteți?
Reporter: Vă rog.
Marius Budăi: Haideți să nu-i umilim pe cei mai săraci din România și să le spunem ajutoare. Haideți să spunem, așa cum este și filozofia noii asistențe sociale, să ne referim la ei ca niște cetățeni ai noștri români și să le spunem că vor beneficia de un venit minim de incluziune pentru a evita excluziunea socială în România. Dacă asta am clarificat-o, este obligație. Statul va avea obligația ca în momentul în care cetățeanul solicită aprobarea dosarului pentru venitul minim de incluziune, să-l înregistreze deja la agenția de ocupare județeană. Persoana are obligația ca, după aprobarea dosarului, să se prezinte deja la agenție. Dacă nu, dosarul este suspendat până la prezentarea persoanei.
Reporter: Şi dacă persoana refuză în continuare să se prezinte?
Marius Budăi: Nu i se acordă. Înseamnă că nu are nevoie. Eu nu cred eu – și cred că și dumneavoastră cunoașteți foarte bine viața acestor nevoiași. Tot ce înseamnă filosofia acestei măsuri, am spus: mergem o dată pe combaterea sărăciei, mergem spre îndreptarea celor apți, pentru că sunt și cetățeni care nu sunt apți de muncă, către un loc de muncă, dar și pentru educația copiilor. Eu cred că sunt trei piloni extrem de importanți și este datoria noastră să-i lămurim pe cetățeni să procedeze ca atare.
Reporter: Bun. Asta v-am întrebat pentru că au fost nenumărate reportaje, le-ați văzut și dumneavoastră, făcute de colegii mei în teritoriu, cu oameni care fie s-au dus doar ca să facă act de prezență la un astfel de oficiu și care au refuzat fie reconversia, fie să primească…
Marius Budăi: Au fost suspendați încă din 2018, când PSD a fost la guvernare. Am introdus acest lucru și știți că a scăzut foarte mult numărul…
Reporter: Câte persoane au în momentul de față acest venit de incluziune?
Marius Budăi: 165.000.
Reporter: Mulțumesc.
Marius Budăi: Cu plăcere!
Reporter: Domnule ministru, aș mai avea eu o întrebare: dacă la nivelul ministerului pe care îl conduceți există o evaluare în ceea ce privește schema de compensare a facturilor la gaz și energie, ce ține de ministerul dumneavoastră, bineînțeles, pentru că până acum am văzut tot felul de speculații cu sume – bine, pe total – între 16-40 de miliarde. Dacă aveți un calcul, dacă ați primit facturi spre decontare și așa mai departe.
Marius Budăi: Conform legii, Ministerul Muncii s-a ocupat de consumatorii casnici, da?, de plata către furnizori, compensarea pentru consumatorii casnici. Vreau să vă informez că pentru perioada noiembrie 2021- martie 2023, Ministerul Muncii a plătit către furnizori 1,2 miliarde de lei.
Reporter: Mă refer dacă aveți un calcul pe ordonanța în vigoare, din martie încoace.
Marius Budăi: Calculul nu l-am făcut, pentru că noi și coaliția a spus foarte clar că va aproba o modificare la această ordonanță, după care vom avea și calculul făcut. Nu avem încă ministerul – vorbesc de Ministerul Muncii – nu am nicio datorie, nu am nicio factură neachitată și în momentul în care va ieși ordonanța cu siguranță vom avea și noul impact, pentru că se vorbește acolo și de o plafonare a prețului la un preț mediu şi atunci nu am pe ce bază să fac acest calcul acum.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru.
Marius Budăi: Mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Dacă nu mai sunt alte întrebări, v-aș mulțumi și vă doresc un weekend plăcut.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook , Instagram , YouTube , TikTok .
