Briefing de presă la finalul ședinței de guvern susținut de ministrul Dezvoltării, Attila Cseke, ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, și cercetătorul român care a coordonat echipa ce a realizat proiectul IA ION

Social

Dan Cărbunaru: Bună ziua, bine v-am regăsit la briefingul de presă organizat la finalul ședinței de guvern de astăzi!
Pentru început, îi mulțumesc pentru prezență domnului ministru al dezvoltării, Cseke Attila, care va prezenta deciziile pe care astăzi Guvernul le-a luat, așa cum a fost și anunțat, în legătură cu măsurile necesare pentru a derula programele de consolidare a clădirilor care se află în stare de risc seismic. De asemenea, așa cum domnul prim-ministru Nicolae Ciucă a și avut ocazia de a prezenta în debutul ședinței de guvern, suntem pregătiți să dăm mai multe detalii legate de primul consilier guvernamental – chiar dacă este onorific, va avea un rol foarte important de jucat la nivel guvernamental -, ION, care este o formă concretă de a utiliza inteligența artificială pentru a îmbunătăți serviciile guvernamentale, preluând principalele preocupări, principalele probleme cu care se confruntă cetățenii şi transformându-le apoi în mesaje directe către responsabilii guvernamentali, care vor trebui, ținând cont de aceste semnale, să și ia măsuri.
Pentru aceste detalii, alături de noi se vor afla în cadrul briefingului de presă, pe rând, în primul rând, coordonatorul echipei de cercetare care s-a ocupat de derularea și dezvoltarea acestui proiect şi ministrul digitalizării şi cercetării, domnul Sebastian Burduja.
Dar, așa cum vă spuneam, pentru început, mulțumindu-i încă o dată pentru amabilitate și prezență, domnul ministru Cseke Attila, ministrul dezvoltării vă va oferi detaliile privind deciziile pe care astăzi Guvernul le-a luat, așa cum de altminteri s-a și angajat, anume de a lua într-un timp cât mai scurt deciziile necesare pentru a dinamiza forma de consolidare a clădirilor aflate în risc seismic. Domnule ministru, vă rog frumos!
Cseke Attila: Mulțumesc! Sărut-mâna, bună ziua! Aș vrea să vă prezint câteva dintre actele normative pe care Ministerul dezvoltării le-a promovat astăzi. Am avut și un proiect de hotărâre de guvern care prevede practic digitalizarea procedurii de întocmire a dosarului profesional al funcționarilor publici – o reglementare, o hotărâre de guvern care are la bază un temei legal din Codul Administrativ și unde Autoritatea Națională pentru Funcționarii Publici va face un demers de profesionalizare, astfel încât aceste dosare să fie ținute în regim electronic.
În ceea ce privește problematica riscului seismic, așa cum ne-am angajat și cum domnul prim-ministru a dispus săptămâna trecută,  am continuat şi continuăm măsurile de sprijinire a autorităților locale din județul Gorj. Săptămâna trecută am aprobat o hotărâre de guvern prin care s-au alocat 51,4 milioane de lei pentru 16 școli – consolidarea acestora, respectiv reconstruirea unora dintre ele din fondul de intervenție la dispoziția Guvernului. Astăzi, Guvernul a aprobat un nou sprijin, care constă în 19,9 milioane de lei, pentru patru obiective de investiții care au suferit pagube în urma cutremurelor din județul Gorj din 13-14 februarie. Vorbim de patru obiective de investiții de pe raza municipiului Târgu Jiu, și anume Grădinița cu program normal nr.13, Palatul Copiilor, Primăria Municipiului Târgu Jiu și, de asemenea, un obiectiv de investiții de refacere și de construire a zidului de sprijin aferent stației de tratare a apei potabile din Târgu Jiu. Practic, prin această măsură am închis toate formele de sprijin pentru toate școlile care au fost evaluate și la care s-au constatat pagube de către experții trimiși din dispoziția ministrului dezvoltării. Săptămâna trecută și săptămâna aceasta ceea ce a alocat Guvernul sunt fonduri necesare pentru toate aceste clădiri de școli.
În ceea ce privește Programul național de investiții „Şcoli sigure și sănătoase”, un program care va include toate clădirile de școli expertizate astăzi în risc seismic 1, respectiv, cele care vor fi expertizate în continuare în această clasificare de risc seismic 1, am fost în măsură să prezentăm astăzi proiectul de ordonanță de urgență cu toate avizele, astfel încât Guvernul, în urma dezbaterii acesteia, a fost de acord cu aprobarea ei. Aici vorbim de proceduri simplificate, pentru a ajunge la consolidarea clădirilor acestor școli. În primul rând, procedura prevede ca Ministerul Educației Naționale, care gestionează această listă, să transmită Ministerului Dezvoltării, după intrarea în vigoare a ordonanței, lista actualizată a clădirilor de școli cu risc seismic 1, care va fi urmat de un ordin de ministru al dezvoltării prin care aceste clădiri vor fi incluse în programul național de consolidare. Vom cere, evident, și acordul proprietarului, care este în fiecare caz, cel puțin până acum, autoritatea locală, primăria, după care documentația va fi întocmită de către beneficiar, de autoritatea locală. În momentul în care această documentație este întocmită se va face și se va încheia contractul de finanțare asigurat din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării. Am prevăzut câteva etape de eficientizare în implementarea acestor proiecte, astfel încât aceste clădiri să poată să intre cât mai rapid în lucrări de execuție de consolidare de risc seismic, și anume, soluția tehnică va fi bazată pe soluțiile, propunerile din raportul de expertiză, iar indicatorii tehnico-economici se vor determina având în vedere și un standard de cost care va fi stabilit prin ordinul ministrului dezvoltării. Avem aceste standarde din Planul Național de Redresare și Reziliență, pe care le vom folosi și aici la finanțarea națională. Din procedura de întocmire a documentației tehnico- economice, partea de documentație necesară pentru reabilitări/consolidări de clădiri va fi redusă, în sensul în care se va trece direct la întocmirea unui proiect tehnic, pe baza acestor elemente, standarde de cost, respectiv soluția propusă în raportul de expertiză, astfel încât să scurtăm perioada de întocmire a acestor documentaţii. Termenele de emitere a avizelor şi acordurilor prevăzute de legislația în vigoare vor fi de asemenea reduse, astfel încât beneficiarul, adică autoritatea locală, să primească aceste avize și acorduri în termene reduse, inclusiv termenele pentru eliberarea certificatului de urbanism şi, în final, autorizația de construire sunt termene reduse prin această ordonanță de urgență. De asemenea, s-a prevăzut un text legal privind posibilitatea utilizării unor proceduri accelerate de achiziție publică de lucrări, având în vedere situația urgentă sau situația extraordinară în care sunt aceste clădiri, mai ales dacă ne referim la cele care sunt afectate în județul Gorj. Acestea sunt principalele elemente.
Contractele se vor încheia multianual, pe termen de maxim trei ani, cu posibilitatea de prelungire, dar, evident, vom monitoriza aceste contracte, astfel încât autoritățile locale să-şi îndeplinească această obligație cu finanțare de la bugetul de stat și să demareze cât mai rapid execuția lucrărilor.
În ceea ce privește proiectul de lege de modificare a Legii 212/2022, aici sunt câteva modificări propuse înainte de a vi le prezenta, astăzi, așa cum am promis, am semnat Ordinul de ministru pentru includerea primelor clădiri care vor intra în Programul Național de Consolidare de Risc Seismic. Sunt 50 de astfel de clădiri care au fost introduse în programul național, din care 11 sunt blocuri de locuințe, 39 sunt clădiri publice și, dacă vreți, o altă clasificare, din cele 50 de proiecte introduse pe ordin, 19 sunt școli și 3 sunt unități sanitare cu paturi. Pentru toate celelalte proiecte depuse, cereri depuse, au fost emise clarificări către autoritățile locale. În momentul în care aceste clarificări primesc un răspuns îndestulător, aceste proiecte vor fi de asemenea introduse în Programul Național de Consolidare de Risc Seismic, care se desfășoară pe Legea 212 şi care prevede posibilitatea finanțării de la bugetul de stat, din bugetul Ministerul Dezvoltării, pentru clădirile care sunt în risc seismic 1 şi 2. În ceea ce privește propunerea de modificare aceptată și aprobată astăzi de Guvern, în primul rând vorbim de un proiect de lege care va merge în Parlament spre aprobare. Evident, am solicitat procedură de urgență pentru acest proiect legislativ. În primul rând, este vorba despre accelerarea activităților de evaluare vizuală rapidă a clădirilor din România. Așa cum explicam și săptămâna trecută, sunt mai multe etape prin care ajungem la execuția unei lucrări de consolidare. Prima etapă introdusă, o noutate introdusă pe un model european internațional este această evaluare vizuală rapidă introdusă prin Legea 212, astfel încât specialiștii, inclusiv din autorități locale, nu trebuie să fie un expert în risc seismic, să poate evalua vizual rapid aceste clădiri. Termenele propuse și prevăzute în acest proiect de lege sunt următoarele: pentru școli și spitale, evaluarea vizuală rapidă a clădirilor trebuie să înceapă cel mai târziu la 1 ianuarie 2024 şi trebuie finalizate aceste evaluări vizuale rapide cel târziu la 1 noiembrie 2024, astfel încât, acolo unde se constată că în urma evaluării vizuale rapide trebuie întocmit un raport de expertiză de clasificare în risc seismic, termenele să poată fi respectate. În Legea 212 avem deja termene pentru a doua etapă, aceea de expertizare pentru școli și spitale. Termenele sunt cel târziu la 1 ianuarie 2025 să înceapă pentru cele care în urma evaluării vizuale rapide se constată că ar fi necesar a fi expertizate și această expertizare să se finalizeze la 1 iunie 2026, deci, termenele sunt corelate cu aceste obligații existente deja în Legea 212.
Pentru alte clădiri cu destinație publică, aceleași termene sunt propuse: cel târziu până la 1 ianuarie 2024 să înceapă, cel târziu până la 1 noiembrie să se finalizeze evaluarea vizuală rapidă; la blocuri de locuințe termenele propuse sunt 1 ianuarie 2025, până la care să înceapă. Evident, nimeni nu exclude să se înceapă mai repede – dar acesta este termenul final pentru a începe la toate asemenea obiective şi finalizarea până la 1 iunie 2026.
O altă modificare propusă în proiectul de lege este aceea de a introduce o interdicție pentru organizarea și desfășurare de activități permanente sau temporare în cazul în care există aglomerări de persoane, vorbim despre încăperi în care pentru o persoană sunt mai puțin de 4 m² și mai mult de 50 de persoane, clădiri cu risc seismic 1 clasificate. De asemenea, se propune interdicția de închiriere sau cedare în comodat sau folosință a apartamentelor în blocurile de locuințe. Pentru apartamente care sunt situate în clădiri blocuri de locuință clasificate la risc seimic 1 măsura este o măsură temporară, și anume, ea constă, această interdicție, din momentul expertizării acelei clădiri până la momentul încheierii procesului verbal de terminare a lucrărilor de consolidare. Nu vorbim despre o interdicție permanentă, vorbim despre o interdicție temporară, pe perioada până la care se soluționează această consolidare.
De asemenea, o altă modificare este prevăzută din practică, din ceea ce s-a întâmplat în județul Gorj la cutremurele în principal din 13-14 februarie. Partea de nord a județului Gorj, dacă vă uitați pe harta de risc seismic, este clasificată într-o zonă în care accelerația terenului este considerată ca fiind egală sau mai mică cu 0,15g, e o clasificare a specialiștilor. În programul de consolidare de risc seismic pentru a beneficia, pentru a fi eligibilă o clădire la finanțare, acest procent a fost stabilit la 0,20g, egal sau mai mare de 0,20g. Având în vedere ceea ce s-a întâmplat în județul Gorj și că partea unde s-au întâmplat pagube și avarii la clădiri este situată într-o zonă care astăzi nu este eligibilă, Guvernul propune ca acest criteriu să fie redus astfel încât de la 0,15g să poată fi eligibil un obiectiv de investiții în programul de consolidare de risc semic.
Şi o ultimă propunere de modificare în acest proiect legislativ privește cvorumul necesar pentru asociațiile de proprietari, respectiv pentru proprietari acolo unde nu sunt asociații de proprietari, propunerea Guvernului în textul aprobat este aceea ca acest acord să poată fi luat cu jumătate plus unu din numărul proprietarilor aferenți asociației de proprietari. Toate aceste măsuri au avut în vedere niște principii constituționale. Cel mai important principiu constituțional, care și înșirat este pe primul loc la drepturi și libertăți fundamentale, este dreptul la viață și la integritate fizică și psihică a persoanei, astfel încât, am considerat că primordial față de alte principii prevăzute în Constituție, cum este garantarea dreptului de proprietate, trebuie să fie, în principal, garantarea de către statul român a dreptului la viață și integritate fizică. Și, încă o dată specific, aceste măsuri sunt măsuri cu caracter temporar și durează până la consolidarea de risc seismic a acestor clădiri.
Dan Cărbunaru: Domnule ministru, avem deja întrebări.
Reporter: Bună ziua. Ați spus că se interzice închirierea din momentul în care să face expertiza. Trebuie să fie expertiză tehnică sau vizuală, așa cum propuneți?
Cseke Attila: Sunt două etape, cum vă spuneam; prima etapă este evaluarea vizuală rapidă. Dacă în etapa evaluării vizuale rapide specialistul, care, încă o dată, nu trebuie să fie un expert în seisme, poate fi și un inginer constructor, poate fi un inginer angajat al primăriei, vede anumite elemente de deformare a structurii, de fisuri pe clădire, cunoscând și istoricul clădirii, adică când se deplasează la fața locului, el deja știe, este o clădire construită în anii 30, de exemplu, cu o posibilitate de a fi risc seismic, dar constată anumite elemente, există metodologie aprobată pentru asta, dacă constată anumite elemente care conduc la ideea că acea clădire trebuie expertizată, se trece la a doua etapă, și anume la expertizarea acestei clădiri, fie că e vorba de școală, spital sau orice altă clădire, inclusiv bloc.
Reporter: Iar închirierea de când se interzice, din momentul în care se constată vizual sau…
Cseke Attila: Din momentul în care… Deci, evaluarea vizuală rapidă nu produce efecte decât în sensul în care este obligatoriu să treci la expertizare. Închirierea… interdicția închirierii este din momentul întocmirii raportului de expertiză. Etapele sunt obligatorii, adică dacă tu, în urma evaluării vizuale rapide, ai constatat că este necesară o expertizare, nu poți să spui că nu mai expertizezi, trebuie să mergi mai departe. Legea prevede sancțiuni inclusiv pentru autoritatea locală și inclusiv pentru proprietari, dacă nu expertizezi o clădire care a fost evaluată vizual rapid și în urma evaluării se cere o expertizare.
Reporter: Mai sunt valabile expertizele făcute în urmă cu 20 de ani, de exemplu?
Cseke Attila: Astăzi avem în vigoare un normativ pe riscul seismic din 2019. Evident că cele care sunt expertizate acum 20 de ani vor trebui reevaluate.
Reporter: Deci, pentru acelea nu se va interzice desfășurarea activităților sau…
Cseke Attila: Încă o dată, legea prevede anumite etape, care sunt obligatorii. Deci, în momentul în care tu ai avut o evaluare, o expertizare acum 20 de ani de risc seismic 1, cred că este logic că situația de la sine nu s-a îmbunătățit, n-avea cum să se îmbunătățească dacă n-a intervenit la lucrarea respectivă. Normativul, sigur, la 10 ani se mai se mai clarifică, se mai completează, dar o expertizare de risc seismic de acum 20 de ani aproape sigur iese la aceeași clasificare, dacă nu mai sus și acum.
Reporter: Dar există diferențe de criterii acum față de cum era înainte?
Cseke Attila: Nu există diferențe de criterii. Aceste chestiuni sunt chestiuni tehnice care sunt, cum să vă spun, la nivel internațional european, România nu derogă de la nimic din ceea ce înseamnă partea asta de proceduri de expertizare.
Reporter: Și mai am o singură întrebare: proprietarii care fac expertize private, cu firme private, și se constată că de fapt acea clădire nu se încadrează în clasa de risc seismic este luată în calcul acea expertiză?
Cseke Attila: Nu știu, depinde ce înțelegeți prin firme private. Domeniul acesta este reglementat, în sensul în care avem un număr de experți care au drept de atestare pe acest domeniu, de a expertiza aceste clădiri, de a clasifica clădirea risc seismic 1, 2, 3 sau 4. Nu poți să faci cu oricine, poți să faci numai cu aceste persoane. Lista lor este publică, e pe site-ul ministerului dezvoltării, inclusiv cu numere de telefon de la persoanele respective. Deci ei pot să emită un raport de expertiză care să certifice o anumită clasificare.
Reporter: Domnule ministru, ați putea să ne precizați ce se întâmplă cu persoanele care au închiriat deja spații sau apartamente în clădirile cu risc seismic? Vor fi evacuați? Există o perioadă de evacuare?
Cseke Attila: Soluția propusă de către noi, având în vedere acest principiu important referitor la dreptul la viață și integritate fizică, care încă o dată specific, în accepțiunea noastră, este un principiu mai presus decât toate celelalte principii constituționale, inclusiv legat de dreptul de proprietate. Soluția noastră propusă este aceea ca la contractele de închiriere aflate în vigoare, din momentul intrării în vigoare a legii, în maxim 30 de zile acestea să înceteze de drept. Specific încă o dată, este vorba despre un proiect de lege care intră în dezbatere parlamentară, adică măsura pe care o propunem nu intră în vigoare peste 30 de zile. Vor fi dezbateri parlamentare. Noi vom susține acest text legislativ ca fiind absolut necesar pentru ocrotirea vieții persoanelor.
Reporter: Ați putea să ne spuneți, vă rog, ce se întâmplă și cu activitățile comerciale? De exemplu, sunt firme care organizează cursuri de balet, cafenele sau alte activități în clădiri cu risc seismic. Ce se întâmplă acolo?
Cseke Attila: Pentru acelea avem prima ipoteză, acea ipoteză în care vorbim despre o suprafață mai mică de 4m² pe persoană și mai mult de 50 de persoane. Sigur, această constatare trebuie făcută de către autoritatea statului, care în acest caz poate fi ori primăria, ori Inspectoratul de Stat în Construcții, deci există soluții și pentru spațiile comerciale. Ele se supun la un regim asemănător cu ceea ce prevedem pentru apartamente.
Reporter: Cine ar trebui să verifice mai exact dacă în continuare proprietarii vor mai închiria aceste apartamente care sunt în clădiri cu risc seismic? Cum veți face verificarea, practic?
Cseke Attila: Eu, din câte ştiu, în primul rând, există obligația astăzi ca contractele de închiriere să fie înregistrate la primărie. Sigur că nu va merge ministrul dezvoltării să verifice într-o clădire dacă în apartamentul respectiv stă cineva, dar sunt sancțiuni prevăzute în lege legat de acest lucru. Dacă se constată că s-a închiriat un apartament fără a avea acest drept, în primul rând, primul efect este acela că, conform legii, fiind o interdicție legală, încă o dată vorbim de un proiect de lege, fiind o interdicție legală, contractul acela este nul de drept.
Reporter: Domnule ministru, dar cine verifică mai exact? Cum știm noi dacă în continuare vor fi închiriate aceste apartamente? Vorbim de cazurile nedeclarate la ANAF, acele contracte care nu sunt declarate.
Cseke Attila: Eu nu pot să mă duc în control, nici eu, nici altă instituție, în sensul acesta. Dacă sunt elemente, informații legat de o asemenea închiriere, atunci, evident, în primul rând, autoritatea e interesată, autoritatea interesată este autoritatea locală, care are tot interesul să știe că un imobil este închiriat sau un apartament este închiriat. Și, evident, ANAF-ul, pentru că aceste contracte de închiriere sunt purtătoare de anumite obligații fiscale.
Reporter: Dar noi nu le regăsim în lege; practic, avem această lege /…/
Cseke Attila: Eu cred că trebuie să le regăsim în lege, ăsta este cel mai important mesaj. Cred că cel mai important mesaj este acela că trebuie să ne regăsim cu toții în lege și trebuie să respectăm aceste prevederi, pentru că aceste prevederi ne ocrotesc de o anumită problemă posibilă, sperăm, care nu va veni.
Reporter: Mă iertați că insist, o singură clarificare. Deci, noi, în momentul de față, avem această lege pe care ne-ați propus-o, dar noi nu știm exact cine o să verifice dacă ea se aplică corect, pentru că în acea lege pe care ați discutat-o în Guvern nu există o trimitere directă către o autoritate care să asigure că ea va fi implementată.
Cseke Attila: Deci, încă o dată, o interdicție legală înseamnă că dacă o încalci, înseamnă că acel contract este nul de drept. Asta este sancțiunea principală pentru un asemenea contract de închiriere încheiat în disprețul legii și eu cred că mesajul nostru trebuie să fie acela că respectul față de lege ne ocrotește inclusiv viața.
Dan Cărbunaru: Vă rog. Fiind 1 martie, am fost de acord să dăm prioritate doamnelor.
Reporter: Mulțumesc. Domnule ministru, voiam să vă întreb dacă există o evidență la nivel național a clădirilor care au fost expertizate cu risc seismic, dar de pe fațada cărora a fost îndepărtată bulina care avertiza asupra pericolului.
Cseke Attila: Nu există o evidență astăzi; va exista un registru al construcțiilor, platformă pe care anul acesta ministerul și-l propune să îl aibă. Dar pot să vă spun că legea în vigoare prevede sancțiuni pentru nerespectarea, dacă vreți, a afișajului referitor la clădirile cu risc seismic. Adică, această obligație este sancționată de către lege cu amendă, iar sancțiunea se aplică, ca să evit o întrebare, sancțiunea se aplică de către autoritatea locală în cazul în care proprietarii sunt persoane private, iar în cazul în care este o autoritate locală sau autoritate publică, sancțiunea se aplică de către inspectorii ISC.
Reporter: Ok, și mai am o întrebare pentru purtătorul de cuvânt al Guvernului: vă rog, dacă puteți să-mi precizați, știu că a fost o discuție despre ce instituții ale statului vor să preia Cetățuia Brașovului, un monument istoric redobândit recent de statul român. Dacă până acum știm ce instituții ale statului, ce ministere sau autorități locale au fost interesate de a prelua această cetate.
Dan Cărbunaru: Cu permisiunea dvs., o să rog colegii de la ministerele de linie să facă această verificare și după briefing să vă putem oferi datele solicitate. E o chestiune punctuală, cu siguranță, există un răspuns și o să-i rog pe colegii de la Comunicare să vă oferă și detalii, și date de contact pentru a putea dezvolta acest subiect.
Reporter: Mulțumesc.
Reporter: Domnule ministru, revenind puțin la problema chiriașilor, avem în momentul de față, însă, mai mulți chiriași care stau la negru și care nu au contracte cu proprietarii decât cei intrați în legalitate. Cum putem să verificăm toate clădirile în care se află și chiriași la negru, în condițiile în care nu avem o statistică clară a acestei situații, relație chiriaș – proprietar, nu avem încadrată juridic la ANAF, nu ne dăm seama ce se întâmplă cu aceste situații.
Cseke Attila: Eu nu am această informație, pentru că nu verific această informație. Nu am pârghii pentru a verifica câți oameni stau în chirie, eventual, și cu contracte care nu sunt încheiate sau contracte care nu sunt depuse la ANAF sau la autoritatea locală. Încă o dată, repet, eu cred că trebuie… Cel mai important mesaj este acela de a respecta legea, pentru că respectul față de lege pe reglementarea pe risc seismic poate să ne ocrotească viața. Este cel mai important mesaj pentru fiecare dintre noi, indiferent că suntem proprietari de apartament și vrem să închiriem, fie că suntem potențiali chiriași. Este în interesul și al proprietarului și al chiriașului de a respecta această lege, care, încă o dată, este un proiect de lege, intră în Parlament.
Reporter: Pe fond, aveți dreptate, dar nu credeți că prin această interdicție mulți proprietari vor renunța la contracte tocmai pentru a-și păstra chiria și nu își vor mai anunța sau nu vor mai prelungi contractele în mod legal și vor păstra chiriașii ilegal în acele locații care pot să fie încadrate în situații de risc seismic?
Cseke Attila: Eu cred că trebuie să pornim de la partea pozitivă a acestei reglementări și anume aceea că încercăm să ocrotim cetățeanul. Nu aș spune că nu sunt posibile asemenea ipoteze sau situații pe care dvs. le-ați spus, dar eu cred că pentru statul român și pentru autorități, respectiv pentru cetățeni, mesajul trebuie să fie acela nu cum încercăm să nu facem, ci să încercăm să facem, pentru că, încă o dată, această lege ne apără de alte probleme.
Reporter: Și o altă întrebare: pe codul acela al construcțiilor, în ce în ce statul ne aflăm cu el și dacă avem ceva modificări, dacă puteți exemplifica ce modificări veţi face pentru a ajuta persoanele care vor să-și facă o casă sau… ?
Cseke Attila: Proiectul codului urbanismului a fost în transparență și în dezbatere publică foarte multe luni, chiar mai mult de un an de zile. Astăzi se află în circuitul de avizare interministerială. Din ceea ce preconizez eu, în cursul lunii martie putem să prezentăm spre aprobare proiectul de lege Guvernului și să-l înaintăm Parlamentului. Acest proiect al codului urbanismului, care s-a întocmit cu o largă susținere și efort și aport atât al structurilor asociative, autorităților locale, ONG-urilor, asociațiilor, structurilor profesionale, universităților, adică chiar a fost o dezbatere și un grup de lucru foarte extins, va aduce câteva modificări esențiale. În primul rând, soluția pe care noi acum am avansat-o față de codul urbanismului în ordonanța de urgență cu școli sigure, cu programul „Şcoli sigure și sănătoase”, am adus mai aproape, dacă vreți, în aplicare o reglementare de simplificare a întocmirii documentației tehnico-economice. Astăzi, pe legislația actuală avem două documente tehnico-economice importante: studiul de fezabilitate sau DALI (Documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţie – n.r.) în o fază și proiectul tehnic în a doua fază. Diferența între aceste două documente tehnico-economice nu e majoră, e o diferență minoră. În schimb, această procedură este mare consumatoare de energie, de timp, în primul rând, și de bani, inclusiv bani publici, pentru că ceea ce aveți în studiul de fezabilitate sau DALI veți regăsi sigur și în proiectul tehnic, adică nu sunt diferențe majore. Noi, în codul urbanismului dorim să reducem această procedură și SF-ul va fi, ceea ce îi spune și numele, studiul de fezabilitate, adică fezabilitatea unei investiții, unei lucrări. Nu va fi o documentație tehnico-economică amplă, astfel încât să se treacă direct la proiectul tehnic. În ceea ce privește procedura de elaborare și aprobare și mai ales de avizare a planurilor urbanistice generale și a planurilor urbanistice zonale ale comunităților locale, la fel, va fi o procedură mult simplificată, astfel încât să scădem sub jumătate perioada de timp necesară pentru avizarea acestor PUG-uri şi PUZ-uri. Astăzi, întocmirea unui PUG, din practică, durează cel puțin trei ani, dacă nu patru ani. Vorbim de un caz în care autoritatea locală are o documentație bine întocmită. Și noi dorim să reducem acest termen la un an, maxim doi ani. Cum vom face acest lucru? Vom evita aceste avize în cascadă, care se întâmplă astăzi în procedură. Ai nevoie de 30 – 35 de avize de la câteva autorități. Ai primele trei-patru avize, la al cincilea aviz când l-ai luat, deja expiră primul aviz, pentru că au termen de valabilitate ș.a.m.d. Toate procedurile vor fi comasate, în sensul în care toate autoritățile statului, fie că vorbim de servicii deconcentrate, autorități la nivel central, vor avea o procedură și un termen deodată, astfel încât avizele și acordurile să nu expire în cascadă și aceste proceduri să fie mult simplificate.
Reporter: V-aș întreba, domnule ministru, câți angajați ai ministerului lucrează în acest moment pe zona aceasta de risc seismic?
Cseke Attila: O întrebare bună, n-aș putea să vă dau exact numărul. Pe programul de investiții lucrează oamenii care lucrează și pe alte programe de investiții, pentru că sunt proceduri pe care le cunosc. Colegii care lucrează pe programele de investiții mari ale ministerului sunt implicați și pe partea de program de investiții pe considerent de risc seismic. Pe partea de specialitate, în ceea ce îi privește pe arhitecți și ingineri, într-adevăr acest minister, e loc de mai bine, drept urmare, cred că este și pe site-ul ministerului organizarea unor concursuri pe această parte a direcției tehnice. Dar vreau să vă spun că, și mulțumesc evident colegilor acum public, pe această parte de specialitate, chiar dacă sunt puțini, eu cred că Ministerul Dezvoltării a reușit să aducă niște reglementări, începând de la Legea 212 de anul trecut, pentru că vorbim de acea lege ca și bază și vorbim de aceste propuneri de modificare și de implementare de acum.
Reporter: Spuneați de specialiști, sunt șase specialiști în cadrul ministerului, din informațiile noastre, cam atâți ar fi.
Cseke Attila: Acum depinde ce înseamnă specialiști. Și eu am consilier care este arhitect şi pot să spun că se pricepe la risc seismic, pentru că a învățat să se priceapă la risc seismic. Este un domeniu la care trebuie să înveți foarte mult, să citești foarte mult. Şi încă o dată aş specifica partea ce s-a întâmplat în județul Gorj, ceea ce s-a întâmplat în județul Gorj ne arată că această problematică este într-o schimbare continuă, adică zona Gorjului, care a fost constatată de către specialiști, nu de ministrul dezvoltării, de specialiști ca fiind o zonă mai puțin expusă, cu mai puține posibile probleme, a fost mai expusă decât zona de sud a județului, care era într-o altă zonificare, dacă vreți, pe harta de risc seismic, adică, aici este nevoie întotdeauna să încercăm să ținem pasul cu ceea ce se întâmplă.
Reporter: Mi-aş dori să revenim un pic la codul de urbanism și al construcțiilor. Spuneați că în martie îl veți prezenta public, fiind un subiect de mare interes pentru români. Ce anume se schimbă? Să presupunem că vreau să construiesc un garaj lângă casă, de ce avize nu mai am nevoie? Spuneați că reduceți procedura. Concret pentru oameni.
Cseke Attila: Deci, acest proiect de lege este pe site-ul ministerului de cel puțin un an și jumătate, adică transparență mai mare decât la acest proiect legislativ nu cred că se mai poate face. Am avut foarte, foarte multe întâlniri cu toate zonele de specialitate, vă spuneam, toți cei care au fost în grupul de lucru, s-a discutat foarte mult de acest proiect legislativ, sunt anumite tipuri de, hai să le spunem construcții, care astăzi, pe legislația actuală, necesită autorizație de construire. De exemplu, au fost autorități locale, nu puține în această țară, care au emis autorizație de funcționare, fiind o legislație care nu era foarte evidentă, de exemplu, în cazul amenajării unui rastel de biciclete în fața unei instituții. Sunt alte categorii de lucrări care se fac, dacă vreți, pe proprietatea privată a persoanei şi care sunt lucrări de mai mică importanță și pentru care astăzi trebuie să faci documentație tehnică, economică și trebuie să ai autorizație de funcționare. La acestea… sau, ca să vă dau un alt exemplu, stațiile de încărcare electrică a vehiculelor electrice, astăzi, pentru ele trebuie emise autorizații de construire. Aceste autorizații nu se vor mai cere deloc, pentru că și dvs. știți exact despre ce vorbim: doar o procedură care ține luni întregi și care nu se mai sfârșește. Deci vor fi câteva simplificări majore în această procedură, în acest proiect de lege.
Reporter: Spuneați că în martie îl prezentați Guvernului, va fi sub forma unei ordonanțe de urgență; cam cât de repede am putea să vedem aceste lucruri în practică?
Cseke Attila: Nu dorim să prezentăm sub forma unei ordonanțe de urgență. De la bun început am dorit să facem un proiect de lege, astfel încât, cu acest Cod al urbanismului, să intrăm în Parlamentul României. În acel grup de lucru de care vă spuneam, inclusiv membri ai Parlamentului din comisiile de specialitate au fost prezenți, deci nu, în niciun caz nu ocolim Parlamentul. Este un proiect legislativ mult prea important ca să propunem prin ordonanță de urgență. În momentul în care proiectul de lege se aprobă în Guvern, sigur, vor fi dezbateri, cum e și normal, în Parlament, și sper că până la sfârșitul acestei sesiuni să avem un nou cod, de fapt, primul Cod al urbanismului în țară.
Reporter: Ați discutat în coaliție, aveți o înțelegere că s-ar putea prioritiza acest proiect? Totuși, sunt proiecte în Parlament care stau luni, poate chiar ani de zile.
Cseke Attila: Este un proiect prioritar pentru Guvern.
Reporter: Mulțumesc.
Reporter: Aș mai avea eu o mică întrebare. Voiam să vă întreb ce am învățat după 46 de ani de la cutremurul din 1977 și de ce reacționăm după mari tragedii, cum a fost cea din Turcia?
Cseke Attila: Este o întrebare la care nu-i sigur că ministrul dezvoltării poate să răspundă. Pentru că aici ar trebui făcute niște studii, dacă vreți, sociologice mai mult. Eu pot să vă spun ceea ce am învățat noi. Eu am învățat, după trei săptămâni de la preluarea mandatului, că programul de consolidare de risc seismic pe care l-am găsit nu mai produce absolut nimic și, din ce mi-am dat seama de acest lucru, am cerut execuția bugetară în ianuarie 2021. Singurul program de investiții al Ministerului Dezvoltării care n-avea execuție bugetară bună, mai mult decât atât, în ultimii ani avea execuție bugetară zero, a fost Programul de consolidare de risc seismic. Fiind vorba despre o legislație învechită, Ordonanța 20/1994, care, cum vă spuneam, în 27 de ani a dus la consolidarea a 28 de clădiri întreaga țară, ceea ce, evident, nu este o cifră îndestulătoare. Și atunci, dacă vă uitați, proiectul legislativ care s-a transformat în Legea 212 a fost pus în transparență decizională încă în februarie 2021. Eu, evident, pot să spun ce am învățat eu. Și am învățat acest lucru, că acest program trebuie considerat ca fiind unul prioritar. Drept urmare, fără ca să avem aceste evenimente nedorite în preajma noastră, guvernul actual a promovat acel proiect legislativ și avem o lege care, totuși, în mare măsură, a reformat acest sistem și a introdus niște principii sănătoase și eficiente. Astăzi, la zi, în urma acestor programe, acestei legislații, respectiv a finanțărilor pe care tot România le-a propus în PNRR, pentru că soluțiile de consolidare de risc seismic cu finanțare din PNRR au fost propuse de către România, sigur, Comisia Europeană a fost a fost de acord. Astăzi, în finanțare la zi, avem 397 de clădiri, aproape 6 milioane de lei, care sunt alocați fie din PNRR, fie din bugetul de stat pentru aceste investiții de consolidare de risc seismic. Ceea ce trebuie să învățăm în continuare este să prioritizăm zilnic cu toții, și autoritățile locale, aceste investiții. Vă spuneam că pe PNRR primele contracte pe consolidări le-am semnat în iunie 2022. Astăzi suntem în 1 martie 2023 și nu s-a decontat nimic din acele contracte. Deci, trebuie să fim responsabili cu toții, că aici trebuie să fie un parteneriat între central și local.
Reporter: Vă mulțumesc.
Cseke Attila: Mulțumesc mult.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu, domnule ministru. Cu permisiunea colegilor din presă, vă mulțumim și vă urăm și drum bun către evenimentul semnării contractului de la Doftana, acolo, unde, alături de premier, veți da încă o veste bună pentru cei care așteaptă de la dezvoltarea infrastructurii din România un ritm mai alert.
Trecem acum la următorul subiect pe care vi l-am anunțat, și vine cumva în continuarea prezentării pe care domnul prim-ministru Nicolae Ciucă a făcut-o în debutul ședinței de guvern. E vorba de proiectul „ION”, și o să-l invit întâi pe coordonatorul echipei de cercetători români – este un proiect 100% românesc din perspectiva concepției și implementării -, domnul Nicu Sebe. Domnia sa o să prezinte cum funcționează, care a fost ideea de la care au pornit și ce funcții utile, în interfața dintre guvern și cetățenii români, ar putea aduce „ION”. Un proiect care, dincolo de forma sa spectaculoasă, pe care ați putut-o vedea în sala de ședință, implică de fapt și o componentă puternică de soft, prin intermediul căreia românii nu trebuie neapărat să se afle în fața acelei interfețe fizice pentru a putea transmite sau pentru a face vocea lor auzită atunci când există anumite politici guvernamentale a căror nevoie o resimt.
Cu această scurtă introducere, domnule profesor, o să vă rog să vă prezentați și să prezentați totodată și proiectul la care ați lucrat.
Nicu Sebe: Vă mulțumesc foarte mult, domnule Cărbunaru! Este o mare onoare pentru mine să fiu aici. Cred că deja domnul prim-ministru a făcut o bună sinteză a ideii lui „Ion”, şi dvs. chiar și aici. Deci, sunt două chestii importante. Pe de o parte, ne-am gândit să folosim inteligența artificială ca să dăm posibilitatea românilor să se facă simțiți și sunt foarte mulți români, deci, cu siguranță putem să facem și o sinteză a ceea ce zic ei, și, pe de altă parte, să avem un sistem în care guvernul și guvernanții noștri să poată să audă această voce, deci, să se uite la această sinteză, să înțeleagă chiar și domeniile emergente care pot să apară din aceste interacțiuni cu românii.
Este o echipă formată din experții în inteligență artificială din România, experți academici, deci, profesori, dar și experți din industrie. Echipa a fost formată și se lucrează în mod complet voluntar și sperăm că, în acest mod reușim, să avem această inițiativă, care este o inițiativă unică la nivel național și probabil și la nivel internațional.
Deci, faptul că acest „Ion” – acest sistem nu-i neapărat oglinda pe care ați văzut-o, deci, asta e mai mult o metaforă pentru faptul că tu te uiți în oglindă și zici: „Ce înseamnă să fiu român, cine sunt eu…” și așa, dar software-ul care este în spate, care folosește aceste „large language models”, care reușește să ia aceste opinii ale românilor și să le sintetizeze pentru guvern.
Cu această ocazie, aș vrea, pe de o parte, să invit alți colegi care… cu siguranță, echipa este deschisă, deci, am vrea să fie cât mai mulți care să poată să participe, să se unească cu noi în acest efort, și aș vrea să invit și românii, evident, să participe la acest sistem care poate să fie util pentru toată lumea.
Deci, ca să fac și un slogan – și asta pentru a justifica un pic și numele Ion -, practic, noi suntem „ION”. Dacă vă gândiți, „noi” este în oglindă „ION”, și asta a fost ideea noastră. Pentru asta am ajuns la acest nume, ION, care este un nume generic pentru toți românii.
Dan Cărbunaru: Înainte de a prelua întrebările – cu siguranță că aveți foarte multe întrebări atât pentru domnul Sebe, cât poate și pentru domnul ministru Burduja, aș vrea să fiți de acord să îl invităm și pe domnul ministru, pentru a prezenta și perspectiva ministerului pe care îl conduce, Ministerul Digitalizării, urmând ca apoi atât domnia sa, cât și domnul Sebe să vă stea la dispoziție pentru clarificări.
Vă rog, domnule ministru!
Sebastian Burduja: Mulţumesc, domnule Cărbunaru. În primul rând, o primăvară frumoasă tuturor şi îmi alătur speranţele celor ale premierului, care spunea că e o surpriză frumoasă la începutul primăverii. Nu trebuie să fim modești, proiectul ION este o premieră de nivel mondial. Nicio altă țară din lume, niciun alt prim-ministru al lumii nu are un consilier guvernamental bazat pe inteligență artificială. Aceasta e este prima știre care ar trebui să facă înconjurul lumii și ar trebui să plece din România. Ea semnifică două lucruri din perspectiva mea. Primul, că vorbim de un Guvern al României și de un prim-ministru al României cu viziunea și curajul necesare de a susține, cu toată deschiderea vă spun, un asemenea proiect. În al doilea rând, că România are resurse proprii de inovare prin care să dea tonul lumii. Un proiect de inteligență artificială în domeniul guvernamental, care apropie pe cetățeni de stat, care facilitează vocea românilor la nivel guvernamental și care facilitează politici publice mai bune pentru români. Proiectul este gândit în faze, de altfel dl. profesor v-a explicat și vă poate spune că așa funcționează o inteligență artificială, un consilier bazat pe inteligență artificială. ION este în faza de învățare, deci este foarte important pentru români să îi transmită gândurile lor, ce probleme au, ce probleme întâmpină. Ulterior, pe baza acestor date, ION le va procesa, le va sintetiza și va putea produce rapoarte care vor informa deciziile și politicile publice ale Guvernului. Este un instrument extrem de important, extrem de puternic, prin care vocea românilor este auzită. Informațiile sunt sintetizate, iar deciziile privitoare la politicile publice pentru români vor fi mult mai riguroase, vor fi mult mai bune.
Dan Cărbunaru: De altfel, așa cum și-a arătat funcționalitatea în debutul ședinței de Guvern, și forma online este deja activă, ion.gov.ro. Așa cum anunța chiar ION în cadrul ședinței de Guvern, este accesibilă și, din datele pe care le avem, în primele, să spunem, ore care au trecut de la momentul în care premierul a interacționat pentru prima dată cu consilierul său virtual, gestionat prin intermediul inteligenței artificiale, au existat deja foarte multe accesări și cu siguranță și cei care gestionează această platformă trebuie să fie pregătiți să facă față acestui flux de interes. Vă rog, întrebări.
Sebastian Burduja: Așa este, în ultimul rând, dacă îmi permiteți, domnule Cărbunaru, dl. profesor, vreau să specific foarte clar că este un proiect pro bono, el nu a implicat resurse din partea statului român. E un proiect dus de cercetători români din marile universități ale țării, din mediu privat, oameni care s-au unit pentru un scop nobil, a da românilor o voce și a da Guvernului posibilitatea de a asculta, sintetiza, prelucra toate aceste informații pentru decizii mai bune.
Reporter: Dacă puteți să ne explicați, domnule ministru dvs. sau domnule profesor dvs., mai concret, cum va funcționa acest robot, dacă în media, pe facebook vor fi declarații, observații ale oamenilor, nu știu, despre majorarea prețului la energie electrică, de pildă, să luăm un subiect și vă rog să vorbiți cât mai pe înțelesul oamenilor. Acest robot, și oamenii care vor scrie pe platformă, va sintetiza problemele pe care oamenii le vor ridica și, mai departe, ce va face Guvernul cu aceste informații, dacă puteți să ne explicați, vă rog, cât mai concret și pe înțelesul oamenilor.
Sebastian Burduja: Dacă îmi permiteți o perspectivă non-tehnică, după care dl. profesor sigur vă va da mai multe detalii tehnice. Noi, ca utilizatori, ca cetățeni, putem să îi dăm tag lui ION folosind „@ noi suntem ION” pe rețelele de socializare. Acele informații vor fi transmise către ION și acesta este un canal. Un al doilea canal este cel în persoană, deci robotul pe care l-ați văzut astăzi la ședința de guvern va avea un parcurs la nivelul țării, va merge în comunități mici, în comunități mari, la evenimente publice, la metrou, poate în mediul academic și acolo va putea prelua în persoană tot ceea ce românii îi spun. Pe baza tuturor acestor informații, plus cele de pe site-ul ion.gov.ro, se vor face aceste analize și sinteze. Vă rog, domnule profesor.
Nicu Sebe: Vreau să spun că doar sigur că, cum am zis, robotul învață. Deci, cu cât o să fie mai multe opinii în aceeași direcție, să zicem scumpirea energiei sau alte chestii, cu atât probabil că o să fie mai probabil să fie acest raport final, înseamnă că românii sunt preocupați de această chestiune. Sigur că o să fie alții care o să aibă chestiuni care sunt mai puțin importante pentru comunitate. Astea probabil că n-o să fie așa de prezente sau pot să fie când o să apară în aceste rapoarte care o să fie trimise guvernului.
Reporter: Înțeleg că și vocea este evolutivă. Asta înseamnă că dacă mesajele pe care vor le vor posta oamenii vor fi contondente și vocea robotului se va schimba în sensul ăsta?
Nicu Sebe: În momentul de față nu avem această posibilitate, dar ne gândim. Asta o să fie probabil în a doua fază, exact să fie o voce care să poată să, nu știu dacă neapărat contondent, dar, oricum, care să poată să reprezinte, să zicem, poate românii, poate într-un fel să fie și o voce mai empatică, care să reflecte aceste opinii ale românilor.
Reporter: A fost folosită tehnologie chinezească?
Nicu Sebe: Nu.
Reporter: Şi voiam să vă mai întreb dacă consumă mult acest robot.
Nicu Sebe: Deci, în momentul de față nu foarte mult, în sensul că oricum folosim internet, deci, asta este ceea ce face în general. Deci, nu cred să fie mai mult decât un server, decât un cluster normal, care sunt, cu siguranță, foarte multe în România.
Reporter: Mulțumesc.
Reporter: Ați putea să ne precizați vă rog cât de vulnerabil este acest robot la atacuri cibernetice?
Nicu Sebe: N-ar trebui să fie vulnerabil. Toate datele și și partea de calcul o să fie pe site-ul guvernamental, la Agenția de Digitalizare Română. Deci, teoretic, ar trebui să  beneficieze de toate măsurile de siguranță pe care site-urile le au.
Sebastian Burduja: Aici, dacă îmi permiteți, el prelucrează date publice. Deci nu e vorba de date personale, sigur că are toate măsurile de siguranță, politică de confidențialitate, acordul utilizatorului ș.a.m.d. Creatorii s-au gândit la toate acestea. Dar datele prelucrate sunt publice și ele nu sunt individualizate pentru un anumit român sau pentru altul. E vorba de o agregare a acestor date la nivel general.
Reporter: Știți și unde va merge pentru prima dată? Spuneați că va merge în țară, unde va merge pentru prima dată și când va fi gata?
Sebastian Burduja: Dacă v-am surprins astăzi, dați-ne voie să vă surprindem din nou în viitorul apropiat.
Reporter: Aș mai avea o precizare, premierul spunea că este consilierul onorific. În momentul de față, legislația permite ca o instituție a statului să angajeze un consilier cu inteligență artificială? Avem noi acest cadru legislativ?
Dan Cărbunaru: Consilierul onorific, dacă îmi permiteți, implică o formă onorifică, nu implică remunerație și nu implică nicio formă specifică tipului de consilieri de stat sau de demnitate publică asociată unei persoane care e desemnată în acest scop. Forma de desemnare onorifică a acestui consilier virtual implică, pe de o parte, dorința Guvernului nu doar de a ține pasul cu vremurile, dar cumva mergând și în deschiderea lor. Spunea domnul ministru pe bună dreptate că cel mai probabil avem de-a face cu o premieră, fiind primul consilier guvernamental care este reprezentat prin inteligență artificială. Pe de altă parte, este și o formă de recunoaștere a efortului pe care, poate cu modestie, domnul profesor Sebe nu l-a detaliat, care implică nu doar voluntariatul sub semnul căruia s-au reunit aceste echipe de cercetători români şi este binecunoscut nu doar efortul Guvernului, dar și al Ministerului Digitalizării în acest sens. Nu e vorba doar de suplimentarea de fonduri pentru bugetul din acest an, ci și de deschiderea manifestată prin o serie întreagă de granturi oferite diasporei românești, oameni care au reușit deja să atingă recunoașterea valorilor profesionale, inclusiv în domenii precum digitalizare, inteligență artificială și care au ocazia să lucreze alături de mințile strălucite care se află încă în țară pentru a pune la punct diverse proiecte importante, care să ajute, până la urmă, să evolueze și societatea, și economia noastră, dar aș spune că și Guvernul. Deci, e cumva și explicația care a generat această decizie a domnului prim-ministru de a-și alege, fiind primul prim-ministru la nivel global care își desemnează un consilier onorific gestionat cu inteligență artificială.
Sebastian Burduja: Și ca paranteză, pentru că dl. profesor n-a specificat, e prea modest, este între românii de excepție care au ales să se întoarcă acasă. Un om care a avut o carieră internațională strălucită și care s-a întors în România, este omul care a descifrat zâmbetul Mona Lisei, nu știu dacă știați acest aspect, printr-un program specializat de calculator, pentru că ați descoperit procentele de stări pe care le exprimă zâmbetul Mona Lisei. Asta, așa ca paranteză, unul dintre creierele din spatele lui „ION”.
Reporter: Vă propuneți ca acest proiect să fie extins, nu știu, și în domeniul medical sau, poate, și în domeniul educației, să aducă o plusvaloare și în alt mod, în alt domeniu?
Sebastian Burduja: Din perspectiva guvernamentală, inteligența artificială, și o vedem în alte state, se aplică în foarte multe sectoare, de la optimizarea rețelei de transport public, la diagnosticul mult mai facil, mai rapid și mai ieftin pentru unele boli ș.a.m.d. Deci, aplicabilitatea inteligenței artificiale este enormă și foarte diversă, iar România, prin acest proiect, dă, de fapt, un semnal întregii lumi. Dacă și-a asumat acest proiect la nivel guvernamental, este un semnal al performanței specialiștilor și experților și companiilor care dezvoltă această inteligență artificială la noi în țară.
Reporter: Vom vedea investiții suplimentare, din moment ce și-a dovedit plusvaloarea?
Sebastian Burduja: Eu sunt convins că da. Și aș mai spune un lucru aici, Guvernul României, Consiliul Suprem de Apărare a Țării au făcut în ultimele șase luni foarte multe în domeniul inteligenței artificiale. La nivelul CSAT-ului s-a dat o hotărâre și s-a înființat un comitet național care lucrează la strategia națională în domeniul inteligenței artificiale. Există site-ul ai.gov.ro., unde veți regăsi, de asemenea, toate aceste demersuri. Experții au venit, sunt câteva sute de experți care s-au înscris deja în acest proiect național de definire a unei strategii în domeniul inteligenței artificiale și, da, cuprinde arii de tipul educație, transport, medicină ș.a.m.d.
Reporter: Bună ziua! Pentru domnul ministru Burduja: Câți oameni și ce companii, mai exact, că n-ați dat nume de niciun fel, ce experți au lucrat, de la ce instituții, academii, dacă ne puteți spune?
Sebastian Burduja: Îi aveți pe toți pe site. Veți regăsi pe site și lista universităților de unde provin acești experți. Sunt și câteva companii private. Principala companie românească, start-up românesc, Humans.ai, care a organizat, a inițiat, a coordonat acest demers. În plus, aveți acolo membrii echipei și, de asemenea, câteva documente de tipul frequently asked questions – întrebări frecvente, unde veți găsi toate răspunsurile acestea.
Reporter: Aș vrea să reveniți la aspectul culegerii datelor. Cum și de unde se culeg datele și cine le protejează? Pentru că deja pe site-ul dedicat proiectului nu mai funcționează, dă erori constant, e clar că sunt probleme.
Sebastian Burduja: Eu l-am utilizat acum două minute.
Dan Cărbunaru: E posibil asta…
Reporter: Da, da, da. La unii merge, la alţii nu, sunt erori.
Dan Cărbunaru: Fiind în primele ore de la lansare, e posibil ca interesul foarte mare să genereze…
Reporter: În plus, au existat probleme și în timpul episodului regizat de premierul Nicolae Ciucă. Dumnealui a adresat o întrebare. Robotul i-a afișat un mesaj schimbat și, la un moment dat, a apărut și un print pe… Deci, e clar că soluția are anumite probleme. Explicați, vă rog, cum sunt culese datele, de unde și cine le protejează?
Nicu Sebe: Bun, ce spuneți de această eroare, nu cred că era chiar o eroare, pentru că robotul nu trebuie să spună exact ceea ce a spus interlocutorul. Deci, oricum, face o sinteză. Deci, faptul că era textul un pic diferit este o chestie, să zicem, pe care o facem normal, deci, nu, nu e controlată. Datele sunt preluate, cum am zis, de la românii care pot să interacționeze direct pe site. Și o să facem și o culegere de date publice, pe Facebook, în care românii o să trimită cu acest eu sunt ION#, o să luăm informații exact care sunt trimise pentru  robot. Faptul că acum poate că sunt erori, eu m-am uitat jumătate de oră după ce am anunțat chestia asta, erau deja 7-800 de persoane care încercau să intre și care au intrat pe site, deci, bănuiesc că din cauza asta poate sunt ceva întreruperi, dar oricum lucrăm în momentul de față, colegii mei lucrează pentru remediere.
Reporter: Pe site, oamenii ce vor putea să facă? Să încarce audio vocea lor?
Nicu Sebe: În momentul de faţă doar text, deci o să poată să scrie un text în care să zică exact opiniile lor…
Reporter: Vă întreb, pentru că tot pe site, la termeni și condiții, văd că scrie așa: Ministerul Digitalizării, care gestionează acest site, nu garantează că serviciile sau orice materiale sau conținut oferit prin intermediul site-ului va fi neîntrerupt, sigur sau lipsit de erori, viruși sau alte componente dăunătoare, iar Ministerul Digitalizării nu garantează că oricare dintre aceste probleme va fi corectată. Cum explicați, domnule Burduja?
Sebastian Burduja: E textul standard.
Reporter: E standard la Ministerul Digitalizării sau e… ?
Sebastian Burduja: Nu, e textul standard pe care îl regăsiți, cred, pe orice site public.
Reporter: Dar vi se pare normal ca Ministerul Digitalizării să folosească acest mesaj standard?
Sebastian Burduja: Este textul standard. Nimeni n-are de ce să își facă griji. E un site oficial gov.ro. E pe server-ul ministerului, este protejat cu toate sistemele care protejează un sistem public în România de astăzi. Legea securității cibernetice a trecut ieri de Curtea Constituțională și a fost o mare victorie și avem în sfârșit un cadru legal prin care să-i apărăm pe români de lucrurile pe care și dvs. le invocați.
Reporter: Ok, mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Vă rog.
Reporter: În cât timp a fost realizat acest proiect?
Nicu Sebe: E greu de răspuns, în sensul că am început cam acum un an de zile. Acum un an de zile, în care am început să avem contacte, să vorbim între noi, să începem să ne gândim, să facem un plan de lucru. Deci, să zicem efectiv am început să lucrăm în ultimele șase luni, ceva de genul ăsta, dar oricum contactele au fost, au fost deja de un an, poate un an, un an jumate.
Reporter: Și aproximativ cam câți cercetători au lucrat la acest proiect, dacă ne puteți spune?
Nicu Sebe: Sunt cercetătorii care sunt, să zicem, persoanele de contact cu care am interacționat. Ăștia sunt în jur de 10, sunt; cu siguranță, fiecare dintre ei au echipele lor. Pot să zic că în grupul meu sunt cinci-șase persoane care lucrează, deci, în principiu, bănuiesc că în momentul de față sunt în jur de 40-50 de persoane care contribuie.
Reporter: Mai revin cu o mică precizare: unde va sta ION? Adică stă în sala de ședință?
Sebastian Burduja: Cel fizic, ION?
Reporter: Da, da, da. Cum a făcut premierul, va fi tot timpul acolo ?
Sebastian Burduja: Nu va fi tot timpul acolo. Bineînțeles că, așa cum spuneam la început, va exista un parcurs în țară, în special în zone publice, unde cetățenii să poată interacționa direct și să-i spună păsul, să-i spună nevoile, să-i spună preferințele, să-l învețe ce înseamnă să fii român. Deci, proiectul e gândit și cu acest element de interacțiune fizică cu ION.
Reporter: Şi rapoartele cum se transmit, către cine?
Sebastian Burduja: În primă fază, către prim-ministru. Reprezintă o sinteză a unor date publice care sunt, de exemplu, cele mai presante probleme, cele mai mari nevoi ale românilor.
Dan Cărbunaru: Și cu siguranță, pe măsură ce aceste rezultate, care pot să stea, și e bine să stea și la baza unor politici publice guvernamentale, vor fi prezentate pe măsură ce ele vor fi agregate ca atare pe diverse tematici și vom fi foarte bucuroși să vi le prezentăm.
Reporter: Deci, o să fie, nu știu, să zicem că mai mulți români spun că au o problemă cu plata facturilor. S-au agregat aceste date și se întâmplă dialogul pe care l-am văzut? Cum se comunică direct cu ION?
Nicu Sebe: Nu, dialogul a fost mai mult o metaforă, deci, asta e clar. Deci, în general, cum ne-am gândit noi, nu este că „ION” o să dea un feedback imediat la o persoană care scrie. Deci, ideea este că dialogul a fost considerat ca o metaforă, ca să putem să arătăm și faptul că este o oglindă în care fiecare se uită și chestii de genul ăsta, ca să avem și legătura între noi și „ION”.
Sebastian Burduja: Asta e ideea inteligenței artificiale. Ea analizează foarte multe date, volume foarte mari de date – la ChatGPT vorbim de 170 de miliarde de informații. Aici, sigur că biblioteca se va construi în timp. Le analizează, le sintetizează și produce aceste rapoarte.
Reporter: Și cam care e calendarul? Cât timp va fi această etapă de analiză, de strângere a datelor, când vine prima sinteză?
Nicu Sebe: Acum trebuie să vedem exact în primul rând care o să fie participarea românilor – deci, asta e o chestie importantă. Sperăm să fie cât mai mare, sperăm în câteva luni să reușim să avem o chestie consolidată și să putem să avem aceste rapoarte la o frecvență, să zicem, la fiecare două săptămâni – trebuie să ne punem de acord cu chestiile astea.
Sebastian Burduja: „Şmecheria” e că el funcționează tot mai bine pe măsură ce primește date tot mai multe. De aceea, contează și nivelul de implicare și mă bucur și îi aplaud pe cei care au intrat pe site și au trimis mesaje și le mulțumesc, pentru că învățându-l cât mai mulți dintre noi pe „ION”, va fi cu atât mai bun.
Reporter: Mi-e neclar cum ar putea arăta aceste sinteze. Va face sugestii de hotărâri de guvern? Nu înțeleg exact cum funcționează, exact care sunt propunerile noastre, ale românilor, care ajung pe masa premierului. Sub ce formă?
Sebastian Burduja: Forma grafică a rapoartelor o vom vedea. Sunt rapoarte sub formă de hitmap, unde vedeți, în funcție de dimensiunea unui cerc, dimensiunea unei probleme. Sunt rapoarte sub formă de listă – asta rămâne să definim și în funcție de ce date primim în următoarea perioadă.
Reporter: Mulţumesc!
Reporter: Domnule Sebe, înțeleg că e un proiect pilot. Încerc să înțeleg capacitatea de procesare a acestei instalații, a acestei inteligențe artificiale. Într-o primă etapă pare că e vorba mai degrabă de un receptor de informație. Vin informațiile – încerc să înțelegem procesul, pentru români -, deci, este un receptor, toți românii pot să-i scrie. La un moment dat, în funcție de capacitatea de procesare a acestei inteligențe artificiale, vom avea aceste sinteze. După aceste sinteze, pentru că ați enunțat și o altă posibilitate, aceea a capacității acestei inteligențe artificiale de autoînvățare, care ar fi etapele următoare? Avem această etapă de adunare de date, sinteză. După sinteză, această autoînvăţare. Ce va permite acestei inteligențe artificiale sau cum vă gândiţi să evoluați acest proiect?
Nicu Sebe: Bun, deci, oricum este un proiect care este dinamic, deci, o să vedem în primul rând cum o să fie primit de guvern și o să ne consultăm cu dânșii să vedem exact ce se poate face. Câteva idei de cercetare avem, cu siguranță. O idee ar fi să putem să lăsăm românii să și vorbească, să putem să facem și această schimbare a vocii care să depindă un pic de opiniile românilor. Sunt mai multe… O chestie importantă pe care dvs. ați spus-o este partea de procesare. În momentul de față discutăm – n-o să vă dau detalii, că nu e nevoie – cu câteva companii care să ne ajute și cu puterea de calcul și cu computere care să poată să ne ajute cu chestiile astea. Deci, ne gândim să extindem cât putem mai mult, ca să evităm probleme și să fie în timp real, să reușim să luăm aceste informații de la români.
Reporter: Pentru că vorbim de capacitatea de procesare – pentru ahtiații genului -, ce capacitate de procesare are această inteligență artificială şi, pe viitor, la cât doriți să o creșteți? Şi dacă puteți să ne spuneți, ce ar putea să calculeze pe viitor această inteligență artificială și, eventual, dacă acest experiment se dovedește unul de succes, ce aplicabilități ar putea să aibă pe viitor și în ce domenii. Pentru că cred că v-ați gândit și la ce va fi pe viitor, nu doar la acest gest simbolic aici, la guvern.
Nicu Sebe: Cred că domnul ministru deja a răspuns la ultima întrebare, în sensul că putem să ne gândim și la partea de exemplificare.
Reporter: Exemplificați. Mă interesează puțin mai aplicat.
Nicu Sebe: Cum am zis, în primul rând partea de AI și Public Administration este o chestie care este pe agenda Comunității Europene și este unul din call-urile foarte importante de la Comunitatea Europeană. Deci, asta este o chestie în care s-a observat că în acest domeniu implicarea AI-ului este foarte mică. Deci, pentru asta ne-am gândit să facem exact, să începem cu acest domeniu. Apoi, sigur că trebuie să ne gândim și să vedem în ce măsură ne comparăm cu alte inițiative, cum ar fi cea GPT sau în anumite domenii, pentru că nu vrem și n-o să reușim probabil în timp scurt să facem atât de mult cât au reușit să facă ei prin OpenAI. Noi suntem o chestie, o chestie importantă pentru noi este că vrem să facem pentru România, deci, în română, deci, o chestie pentru limba română, ceea ce cea GPT nu funcționează așa de bine pentru chestiile astea, și, apoi, cum am zis, e greu să spun în momentul de față exact în ce direcție o să ne mișcăm. Da, mă gândesc că, de exemplu, pe partea de educație, la asta mă gândesc că ar fi o chestie cea mai utilă, cea mai importantă, în educație.
Reporter: În educație în ce sens, iertați-mă.
Nicu Sebe: În sensul că poate să fie, nu știu, poate în școli elevii să facă întrebări. Deci, acum inventez chestii pe care nu le-am discutat cu alții, este mai mult, să zicem, o opinie personală.
Reporter: Un fel de enciclopedie, un fel de relație de…
Nicu Sebe: Ceva de genul ăsta ar putea să fie. Cred, cred că ar putea să fie posibil. Deci, asta e opinia mea personală, nu am vorbit cu alți colegi.
Sebastian Burduja: La nivel de decidenți publici problemele complexe ale României, cum accelerăm, nu știu, lucrările de infrastructură, avizarea, cum accelerăm, iată, transformarea digitală, acestea sunt teme pe care „ION” ar putea să le rezolve pe viitor. Cum? Integrând, pe de o parte, problemele, integrând o bibliotecă de resurse, legislație primară, secundară, terțiară, rapoarte, lucrări. Deci, un volum cât mai mare de informații. Nu va fi mâine chestiunea aceasta, dar într-un orizont de timp nu trebuie să ne surprindă dacă vom avea și o opinie informată, bazată pe date foarte multe, pe care noi, ca oameni, nu le putem procesa de unii singuri, furnizate de „ION”.
Dan Cărbunaru: Înțeleg că, cel puțin deocamdată, nu mai sunt alte întrebări, dar cu siguranță, pe măsură ce proiectul se dezvoltă și consilierul onorific „ION” își exercită atribuțiile concrete, vom putea reveni cu mai multe date și dumneavoastră, desigur, să stați la dispoziția colegilor din presă. După cum ați văzut, sunt foarte interesați de mersul acestui proiect. Mulțumesc încă o dată pentru prezența la briefing a domnului profesor Sebe și domnului ministru Burduja. Dacă mai aveți întrebări pentru dumnealor.
Reporter: O scurtă întrebare pentru domnul ministru al dezvoltării. În contextul în care Comisia Europeană nu a mai lăsat angajații să folosească aplicația TikTok pe telefoanele personale și nici pe telefoanele de serviciu, cât de grav vi se pare acest risc de atac cibernetic, așa cum spun reprezentanții Comisiei Europene, și ce înseamnă asta pentru România?
Sebastian Burduja: Este lucrul pe care îl evaluăm în aceste zile cu toate instituțiile implicate. E un lucru foarte bun și un exemplu foarte bun pe care ni-l dați, pentru că dacă nu am avea legea securității cibernetice, dacă ea nu va fi operaționalizată, ne va fi foarte greu să intervenim în asemenea cazuri. Legea care a trecut ieri de Curtea Constituțională realmente creează pârghiile pentru ca statul român să intervină mult mai eficient în cazul unor asemenea pericole. Și, știți bine, noi am interzis prin lege antivirusul rusesc și o serie de soluții. Am emis un ordin de ministru, cred că săptămâna trecută, prin care toate instituțiile din România au o listă de furnizori de soluții software care nu sunt agreați și acum au un termen de o lună de zile – două luni în care trebuie să își facă acest inventar și să înlocuiască soluțiile care au fost identificate drept vulnerabile.
Reporter: Parlamentul danez a luat aceeași măsură și pentru parlamentari. La noi, Senatul are cont de TikTok și foarte mulți parlamentari sunt virali pe această aplicație. Ar putea fi un risc și în țara noastră?
Sebastian Burduja: Este o analiză care trebuie făcută cu maximă seriozitate. Pe Legea Kaspersky, așa cum i s-a spus, România a fost între primele state europene care a interzis prin lege autorităților publice să cumpere o asemenea soluție. Deci, și aici trebuie să analizăm și de îndată ce vom avea o analiză finală vom emite o dispoziţie în acest sens.
Reporter: Așadar, aţi început această analiză?
Sebastian Burduja: Categoric, da.
Reporter: Și în ce moment am putea să luăm și noi o astfel de decizie pentru țara noastră?
Sebastian Burduja: De îndată ce vom finaliza această analiză, pentru că nu vrem nici să generăm o reacție adversă, dacă nu este cazul în acest moment.
Reporter: Mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru, domnule profesor, vă dorim mult succes în implementarea acestui proiect și a altor proiecte care să pună în valoare creativitatea, inteligența și dorința de a genera rezultate bune, pe care cercetătorii noștri le-au dovedit deja. Dacă nu mai sunt alte întrebări, eu m-aș pregăti să închid briefingul de presă de astăzi, și înțeleg că nu mai sunt. Mulțumesc încă o dată pentru prezență și vă doresc o zi bună tuturor! La revedere!

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook , Instagram , YouTube , TikTok , Twitter .