Briefing de presă susținut de șeful Cancelariei , Ionel Dancă si de ministrul finanțelor publice, Florin Cîțu

Economic

Şedința de guvern din această după-amiază a fost concentrată pe adoptarea actelor normative pentru implementarea Planului Național de Investiții și Relansare Economică „Reclădim România”, al guvernului condus de domnul prim-ministru Ludovic Orban. Astfel, au fost adoptate mai multe acte normative pe care o să le prezentăm în cele ce urmează, după cum au fost ele hotărâte în ședința de guvern. Pentru început îl invit pe ministrul finanțelor publice, domnul Florin Cîțu, să prezinte actele normative inițiate de Ministerul Finanțelor Publice cu privire la Planul Național de Investiții și Relansare Economică.

Florin Cîțu: În această şedinţă au fost aprobate mai multe acte care sunt legate exact de planul de relansare şi, bineînţeles, alte câteva acte care au fost în primă lectură în şedinţele precedente. Am să vorbesc doar despre cele care au fost aprobate în această seară.

Hotărâre de guvern privind modificarea Hotărârii guvernului 807 din 2014. Este o schemă de ajutor de stat pentru companii mari, investiții care vin de la zero în România sau extinderea unor investiții actuale, o schema de ajutor de stat care a avut un impact major în economie și modificările avute în vedere în această hotărâre de guvern se concentrează pe flexibilizarea accesului la finanțare a operatorilor economici. Am prelungit perioada în care se pot emite acorduri pentru finanțare până în anul 2023. Corespunzător prelungirii perioadei de valabilitate a regulamentului 651 din 2014, a fost prelungită până în anul 2028, perioada în care se poate efectua plata ajutorului de stat, ținând cont de faptul că perioada de implementare a investiţiei poate fi mai mare de trei ani de zile. S-au eliminat bonităţi în stabilirea cheltuielilor eligibile, introducerea posibilități depuneri documentelor și în variantă electronică, uniformizarea în stabilirea termenelor de zile lucrătoare, atât pentru MFP, câteva lucruri tehnice. Deci, toată această schemă a fost flexibilizată mult mai ușor de accesat, este schema unde este nevoie de o investiție de minim un milion de euro, investiţie de la zero sau investiții…, sau extinderea unei investiții actuale.

Tot o schemă de ajutor de stat care a fost modificată astăzi este…, a fost aprobată prin HG numărul 332/ 2014, și tot în vederea flexibilizări accesului la finanțare a operatorilor economici, având în vedere situația prin care trece economia globală astăzi. În același timp, în data de 2 iulie 2016, Comisia Europeană a adoptat modificarea legislației comunitare în domeniul ajutorului de stat și a trebuit să implementăm şi aceste lucruri. Aici s-au făcut nişte simplificări și flexibilizare: prelungirea perioadei în care se pot emite acorduri pentru finanțarea până în anul 2023, prelungirea până în 2028 la fel, creșterea numărului de noi locuri de muncă create de la 10 la 100 pentru a încuraja investiția cu impact în economie, introducerea posibilității demarării proiectului de investiţii, după depunerea cererii pentru finanțare, modificarea listei sectoarelor de activitate pentru care nu se acordă ajutoare de stat, în sensul eliminării de la finanțare a sectoarelor de activitate cu valoare adăugată redusă, care nu contribuie la dezvoltarea regională, asigurarea egalității de tratament pentru toate întreprinderile în sensul generalizării obligației de a menține locurile de muncă create pentru o perioadă de ce puțin cinci ani de la data ocupării fiecărui loc de muncă, stabilirea mecanismului de recuperare proporțional ajutorului de stat plătit în funcție de numărul de locuri de muncă care sunt menținute.

Acestea au fost două hotărâri de guvern, care se refereau la ajutoare de stat pentru sectorul privat și am flexibilizat, am  simplificat modul de aplicare.

Tot în şedinţa de guvern de astăzi a fost aprobat memorandumul prin care se mandatează Fondul român de contragarantare să emite garanții, portofoliu plafonate în numele și contul statului în favoarea asiguratorului de credit comercial în procent de până la 80% din dauna nerecuperată a asiguratorului de credit comercial în contul livrărilor prestărilor de servicii, după procedura de recuperare a daunelor efectuate către acești asiguratori. Este un plafon maxim de 500 de milioane de lei. Este o schemă pe care a mai prezentat-o, de garantare a creditului comercial.

Şi, în primă lectură, astăzi, un proiect foarte important pentru România şi pentru dezvoltarea economiei. Ne-am uitat și am învățat foarte mult din această perioadă de criză, dar este un lucru pe care l-am observat în economie în ultimii ani, companii cu capital negativ, un număr foarte mare. Asta înseamnă că foarte multe companii din România nu pot accesa credite de la bănci. Acest act normativ, astăzi în primă lectură, introduce bonificații pentru companiile care își cresc capitalul, aportul la capital și arată un capital pozitiv și apoi creșterea capitalului propriu. Deci, este o schemă de sprijinire a mediului de afaceri prin reducerea sarcinii fiscale a operatorilor economici care înregistrează capitaluri proprii pozitive, precum și în cazul celor care majorează anual aceste capitaluri în vederea dezvoltării activității. Este o schemă care se întinde pe mai mulți ani și bineînțeles vorbim aici de reducere de impozit pentru cei care cresc aportul la capital. Este o schemă pentru care detaliile vor fi prezentate în ședința de guvern următoarea. Astăzi a fost prima lectură. Mulțumesc.

Reporter: Prima întrebare legată de ceea ce ați spus mai devreme. Aceste bonificații, ne puteți da mai multe detalii sau nu este gata schema?

Florin Cîţu: Schema care va fi, cuantumul lor nu, va fi prezentat în ședinţa de guvern următoarea, dar vor fi similare cu ceea ce am făcut până acum, de exemplu la plata impozitului pe profit pentru companii mari, mici, mijlocii și mica întreprindere. Acolo avem o bonificaţie de 10%, mergem în acea direcție, bineînțeles că aici ne uităm și la impactul bugetar, dar va fi o bonificație care să stimuleze acest lucru, capitalizarea companiilor.

Reporter: În ceea ce priveşte contextul mondial, astăzi am văzut o serie de cifre foarte importante. Deocamdată cele pentru România încă nu sunt disponibile, dar este un trend la nivel mondial care cu siguranță îngrijorează și guvernul român. Cum comentați și la ce vă așteptați, având în vedere și execuția bugetară după şase luni? Am văzut deficitul, este drept, este până în 5%, dar trendul oricum este unul ascendent.

Florin Cîţu: Da, am văzut cifrele și pentru Europa, da, sunt suprize negative, pentru România și alte țări vor apărea în jur de 14 august. Da, trecem printr-o criză economică globală. Estimările sunt revizuite în timp real. În ceea ce ne privește, rămânem la opinia că estimările pentru România au fost mult prea pesimiste. Ne aşteptăm bineînțeles la o contracție economică în trimestrul doi, pentru că economia a fost închisă în toată această perioadă, dar contracții care să nu… Sunt două lucruri, ne aşteptăm la această contracţie, în acelaşi timp ne aşteptăm, aşa cum am spus, ca România să nu aibă o recesiune tehnică. Asta înseamnă că nu vom avea două trimestre negative consecutive în acest an. Trimestrul doi o să fie singurul trimestru în acest an cu contracţie economică, celelalte trimestre vor avea creștere economică pozitivă, vom recupera și s-a văzut, în România creșterea investițiilor, nivel record în primele șase luni de zile. M-am uitat și la execuția la șapte luni de zile, să știţi că a continuat trendul. Primele semnale pe care le am, pe asta mizez atunci când spun că economia a performat mai bine decât estimările pe care le-am văzut până acum, dar bineînțeles vom avea și noi o contracție în 2020.

Reporter: Da, dar urmează încă un nou vârf de cheltuială. Mă referi aici, pe lângă alocaţii, care aţi decis astăzi etapizarea, mă refer la pensii şi în urmă cu puţin timp chial la noi la Antena 3, unul dintre consilierii premierului a înaintat un alt procent care ar fi fost convenit, de asta vă întreb pe dumneavoastră în calitate de ministru al finanțelor, nu 10% varianta pe care o anunțați, ci 14%. Este o cifră luată în calcul în momentul de față?

Florin Cîţu: Eu am spus că Ministerul de Finanţe a venit cu o propunere. În acelaşi timp, decizia am spus de fiecare dată este o decizie politică. Decizia finală cu cât vor creşte pensiile de la 1 septembrie, 14%, dacă aceasta va fi decizia o vom acomoda în acest buget şi vom merge mai departe. Vă spun că veniturile, deși nu sunt bineînțeles, sunt venituri în perioadă de criză, toată situația economică este peste așteptări. Așa cum ne uitam în ianuarie, în martie, vedeam lucrurile negative, economia a răspuns foarte bine, măsurile pe care le-am luat au avut impact pozitiv în economie, vedem că sunt zone din economie unde se întoarce creșterea economică, vedem în zone de consum, avem o creștere în continuare.

Reporter: TVA, aţi avut încasări din TVA care a fost la nivelul…

Florin Cîţu: Sunt mai mici dar, repet, pe partea aceasta voi avea o prezentare la Ministerul Finanțelor Publice pentru execuția bugetară și pe estimările de creștere economică…

Reporter: Dar se ia în calcul o creştere economică…

Reporter: O clarificare ca să nu… pentru că a fost un procent indicat.

Reporter: O calrificare dacă se poate merge pe o variantă combinată în sensul în care, pentru că știm că este pe o lege separată să se meargă pe creșterea indemnizației minime, ceea ce putea să meargă pe partea de pensii?

Florin Cîţu: Nu, se va merge pe o creștere a punctului de pensie – bineînțeles, eșalonat – și vom avea… Așa cum am spus, dublăm alocațiile până în 2022, vom creşte pensiile cu procentul pe care ni-l cere legea, dar cu altă reeşalonare. După cum am spus, o să vedeți că este o măsură pe care cei de la PSD deja o aprobaseră în guvern, doar că n-au venit să v-o spună. Dar o vom prezenta în viitor. Mulţumesc!

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.