17 cetăţeni români din cele opt judeţe ale Moldovei au depus în luna iunie a.c. la Birourile Teritoriale din Iaşi, Bacău, Suceava şi Galaţi tot atâtea petiţii adresate Avocatului Poporului în care cereau ca diasporenii să fie reprezentaţi corect ca număr de senatori şi deputaţi în Parlamentul României, în cazul Circumscripţiei electorale Diaspora (nr. 43) şi care reprezintă astăzi o populaţie de circa 4.6 milioane de cetăţeni români cu slujba, domiciliul/reşedinţa în străinătate.
Iniţiativa, care a aparţinut lui Alexandru Laurenţiu Cohal şi care a fost susţinut de Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei şi de grupul civic RESET, a primit răspuns negativ la Petiţia sa: Avocatul Poporului nu vede nicio problemă în această plafonare a reprezentării numerice a diasporei în Parlamentul României. Avocatul Poporului a răspuns că legea electorală 208/2015 cât se poate de „constituţională” şi corectă – înţelegem noi – cu românii din străinătate. Asta deşi e limpede şi în văzul tuturor că aceştia sunt împiedicaţi să voteze, numărul lor fiind mult mai mare de 609.962, câţi ar fi putut să pună ştampila la ultimele alegeri.
Aceasta vine după ce la începutul anului 83 de petiţii similare au fost trimise de cetăţeni români care muncesc în afara României, cu aceeaşi sesizare de neconstituţionalitate a legii electorale 208/2015, iniţiativa fiind cunoscută sub numele „Un Timbru pentru Dreptate”.
Prin atingerea numărului simbolic de 100 de petiţii, semnatarii se solidarizează cu concetăţenii lor din străinătate, cărora de la un tur de alegeri la altul li se refuză dreptul de a alege numărul corect de politicieni care să-i reprezinte şi care ar trebui să fie de trei-patru ori mai mare faţă de actualii 4 deputaţi şi 2 senatori.
Gestul celor 17 petiţii vine să semnaleze încă o dată dificultatea în care se găsesc cele opt judeţe moldoveneşti ale României, văduvite prin recenta migraţie economică de cele mai importante resurse ale sale, resursele umane: un român din trei plecat la muncă într-una din ţările dezvoltate ale UE este moldovean.
Pentru aceşti cetăţeni români, ca de altfel pentru toţi românii plecaţi la munca în străinătate, cât şi pentru rudele lor rămase în ţară, dreptul politic de a alege şi de a fi aleşi trebuie să constituie piatra de temelie a vieţii democratice, fără de care toate celelalte discuţii despre alte drepturi şi îndatoriri devin secundare.
7 August 2019
Semnează:
Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (membră a platformei civice Contract România)
#Rezist Milano (membră a platformei civice Contract România)
Valea Jiului Society (membră a platformei civice Contract România)
Aradul Civic (membră a platformei civice Contract România)
Reset (membră a platformei civice Contract România)
Voluntari în Europa (membră a platformei civice Contract România)
Rădăuţiul Civic (membră a platformei civice Contract România)
Rezist WMW
Rezistenţa din Diaspora
Un Timbru Pentru Dreptate
Ştafeta Steagului Uniunii Europene
Rezist Ingolstadt. Şi eu sunt din România
Rezist Galaţi
Asociaţia „Rezist Zurich”
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.
