Interviu Alexandru Stănescu: Terenurile agricole trebuie desprinse de zona de speculă

Economic

Terenurile agricole trebuie desprinse de zona de speculă, iar aceste aspecte au fost cuprinse în modificările aduse Legii 17/2014, care vor fi aprobate până în luna decembrie a acestui an, afirmă Alexandru Stănescu, preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor.

Acesta a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că în prezent se lucrează în Comisia pentru agricultură la alte două proiecte importante, respectiv Legea comasării terenurilor şi Legea solului.

Stănescu a menţionat câteva soluţii pe care ar trebui să le adopte fermierii români în contextul schimbărilor climatice, dar a vorbit şi despre noua Politică Agricolă Comună şi obiectivele principale pe care România ar trebui să le includă în viitorul PNDR, respectiv Planul Naţional Strategic 2021-2027. Atragerea tinerilor în agricultură şi facilităţile pe care ar trebui să le acorde statul pentru repatrierea românilor care muncesc în alte ţări în condiţiile unui crize acute de forţă de muncă pe piaţa românească sunt alte subiecte atinse în interviu de şeful Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor.

AGERPRES: Schimbările climatice reprezintă la ora actuală cea mai gravă ameninţare asupra agriculturii mondiale. Care sunt în opinia dumneavoastră principalele soluţii pe care ar trebui să le adopte fermierii români pentru contracararea schimbărilor climatice, în condiţiile în care acestea sunt tot mai accentuate în România?
Alexandru Stănescu: În primul rând fermierii trebuie să se pregătească pentru schimbările climatice. Vrem nu vrem ele există. Iată că deja în unele zone din ţară apar tot mai des inundaţiile, iar altele suferă din cauza aridizării. Este foarte importantă reabilitarea sistemului de irigaţii, iar ANIF şi MADR lucrează serios pe infrastructura principală şi sunt aproape de finalizarea sistemului pe cele 2 milioane de hectare viabile, dar fermierii trebuie să intre şi ei foarte serios pe zona de infrastructură secundară, să pregătească staţiile de punere sub presiune. Sunt la ora actuală anumite zone, mai ales în Banat, unde sunt mari probleme cu băltirile şi trebuie să ţinem cont şi de această parte, să găsim soluţii să reabilităm şi zona de desecare. De asemenea, trebuie să mergem în continuare cu împăduririle, pentru că ele reprezintă o soluţie pentru combaterea schimbărilor climatice. Vă pot spune că RNP-Romsilva oferă gratuit puieţi forestieri şi pentru zona privată, pentru cei care vor să planteze o perdea forestieră. În mecanismul financiar următor, în noul Program Naţional Strategic (PNS) pe care îl vom face, acei bani care sunt pentru schimbările climatice trebuie să-i folosim pentru schimbările climatice. Bani au mai fost şi în mecanismele trecute, dar am considerat că-i bine să-i împărţim pe zona de hectar. Ar trebui să-i folosim cum trebuie, mai ales că UE ne va impune o sumă consistentă pe mediu, 30% din bugetul pe plăţi directe.

AGERPRES: Tot în acest context se doreşte construirea Canalului Siret-Bărăgan, care ar putea asigura irigarea a peste 10% din terenul agricol al României. Care este opinia dumneavoastră despre această investiţie?
Alexandru Stănescu: Canalul Siret-Bărăgan este într-adevăr o investiţie importantă, deşi este una foarte mare, de miliarde de euro. Din câte ştiu, MADR lansează deja la licitaţia pentru lucrări pe primii 50 de kilometri. Ştiu că au fost discuţii pentru un parteneriat public-privat, dar nu ştiu cât ar fi de rentabil, pentru că orice fond, orice investitor care vine să investească, îşi face socotelile să câştige. Am avut discuţii şi cu chinezii, dar şi ei calculează fiecare bănuţ, toată lumea se gândeşte ce câştigă. Recent, am avut discuţii cu un mare fond de investiţii pe anumite proiecte. Aş spune că sunt bani, dar noi trebuie să le oferim oportunităţi.

AGERPRES: Cercetătorii spun că aproape 70% din suprafaţa ţării a intrat într-un proces de aridizare. În aceste condiţii cât de valoros mai este în prezent terenul agricol din România? Cu cât se mai vinde un hectar?
Alexandru Stănescu: Terenul agricol este foarte bun în România, avem terenuri valoroase. Este bun şi de calitate. La ora actuală preţurile pleacă de la 3.000 de euro pe hectar, dar ajunge şi chiar depăşeşte valoarea de 10.000 de euro pe hectar.

AGERPRES: Dacă tot vorbim de valoarea terenului agricol, una dintre principalele priorităţi pe agenda Comisiei pentru agricultură din Cameră în sesiunea parlamentară din această toamnă vizează modificările la Legea vânzării terenurilor agricole. Ce noutăţi aveţi?
Alexandru Stănescu: Este vorba de modificarea Legii 17/2014. Lucrăm de un an şi jumătate pe aceste modificări. Nu dăm vina pe nimeni că am tărăgănat prea mult, dar în prezent i-am rechemat pe toţi care au participat de la început la discuţii şi mă refer la toţi jucătorii din piaţă implicaţi în această lege. Şi am găsit o formă. Ideea de bază este următoarea: terenul să fie desprins de zona de speculă. Aceasta este ideea cu care am plecat ca şi fond al legii. Străinii, dacă vin în România, nu vin să facă agricultură, dacă ar veni să facă agricultură nu ar fi nicio problemă, dar vin tot pentru speculă, şi aici nu ţinem cont de naţionalitate. În lege spunem: ca să demonstreze că nu vrea să facă speculă, trebuie să aibă 5 ani de zile sediul societăţii în România, dacă este societate, şi domiciliul, dacă e persoana fizică.

AGERPRES: Concret, care sunt principale modificări aduse acestei legi?
Alexandru Stănescu: Le punem pe câteva categorii, iar prima este legată de preemţiune. Am plecat, cum este şi normal, de la zona de comasare, adică să fie arendaşul şi coproprietarul primul, pe urmă dăm drumul la cei care au investiţii pe anumite terenuri, este normal să poată şi ei să cumpere terenurile dacă au investiţii şi astfel i-am trecut la rangul II de preemţiune. Urmează tinerii fermieri la rangul III. Mulţi ziceau să trecem tinerii pe primul loc şi cu toate că sunt de acord să aibă dreptul acesta, vorbim iarăşi de faptul că sub masca tinerilor poate fi şi multă speculă. A doua categorie este legată de cine cumpără terenul. Trebuie să fie agricultor, să facă agricultură. Dacă e societate comercială, 75% din cifra de afaceri trebuie să fie obţinută din agricultură, iar dacă este persoană fizică să aibă cel puţin 5 ani experienţă în agricultură. Pentru tineri vorbim de cel puţin un an. Categoria a treia este legată de domiciliu, iar dacă vorbim de persoană juridică am extins, inclusiv la acţionari, la cel puţin 5 ani, perioada în care să aibă domiciliul pe teritoriul ţării. A patra categorie se referă la cei care vor să revândă terenurile. Astfel, într-o perioadă de 8 ani de zile de la cumpărare să plătească un impozit de 80% pe diferenţa preţului dintre cumpărare şi a celui de vânzare, diferenţa pe grila notarială. Acest lucru l-am introdus în lege tot pentru a bloca specula. Acelaşi lucru l-am trecut şi pentru societăţi. Am ales noi un procent, dacă peste 25% din capitalul social sunt terenuri agricole şi vrea să-şi vândă acea suprafaţă de peste 25%, de asemenea, să fie impozitată tot aşa cu 80% din diferenţa de preţ. Deci, sunt nişte restricţii pe care le-am impus în lege, în speranţa că nu va mai fi permisă specula cu terenurile agricole. Aceste condiţii se vor aplica numai după intrarea legii în vigoare, nu e nimic retroactiv.

AGERPRES: Fermierul român va fi favorizat în detrimentul celui străin pe noile modificări?
Alexandru Stănescu: Nu. Poate doar la categoria în care vorbim de domiciliu.

AGERPRES: În cât timp estimaţi că vor fi aprobate aceste modificări şi vor intra efectiv în vigoare?
Alexandru Stănescu: De patru săptămâni le avem pe ordinea de zi. Suntem însă puţin blocaţi, pentru că unii dintre colegii noştri au venit cu ideea să plafonăm achiziţionarea suprafeţelor de teren. Adică să punem limite. Unii ziceau 500 de hectare pe persoană fizică şi 1.000 de hectare pe societate. Eu nu am fost de acord cu chestiunea aceasta pentru că nu sună bine şi sunt convins că facem valuri fără să avem vreun rezultat. Poate face 10 societăţi şi cumpără 10.000 de hectare. Repet, această plafonare nu sună bine şi vom fi contestaţi. Dacă tot am lucrat la legea aceasta atât de mult timp, şi zic că am făcut lucruri bune, care să aibă efectul pe care ni l-am dorit, să o trecem în această variantă, şi după se poate veni cu o iniţiativă legislativă de modificare. Putem practic să o modificăm şi de 10 ori dacă vrem.

AGERPRES: Fermierii, asociaţiile producătorilor agricoli, ce părere au despre această plafonare?
Alexandru Stănescu: Nu e vorba de fermieri, ci la nivel politic au fost astfel de discuţii. De aceea am spus să trecem în această formă legea. Eu, în comisie, pot să trec cu un vot forţat, dar niciodată nu mi-a plăcut să trec o lege cu un vot forţat, ca ulterior să stăm unii într-o parte să o lăudăm şi alţii în altă parte să o criticăm. Deci, discutăm pe marginea modificărilor până batem palma în comisie. Eu zic că până în luna decembrie o să o avem aprobată.

AGERPRES: Aţi precizat recent că pe lângă modificările aduse Legii vânzării terenurilor agricole, mai aveţi ca priorităţi pe agenda Comisiei pentru agricultură şi Legea comasării terenurilor şi un proiect de lege a solului. Ne puteţi oferi mai multe detalii?
Alexandru Stănescu: Legat de Legea comasării terenurilor avem câteva modele din Europa, dar ele nu se pliază pe ceea ce e la noi, pentru că este altă mentalitate în rândul proprietarilor de teren. Am lucrat un draft, pe un model din Austria, pe care l-am tot schimbat şi încă suntem în discuţie. Nu avem la ora aceasta un proiect creionat ca să îi dăm drumul în sistemul legislativ, dar lucrăm cu fermieri din toată ţara. Obiectivul clar este să încercăm să comasăm terenurile, pentru că sunt fermieri care au suprafeţe de 5-7 hectare şi asta nu înseamnă performanţă. Sunt zone unde proprietarii de teren nu sunt amplasaţi pe suprafeţele lor. Adică, oamenii lucrează o porţiune de teren, dar dacă se uită pe titlul de proprietate el are terenul în altă parte. Vă dau un exemplu, dacă se creează un curent de a reveni fiecare pe terenul lui, pentru că altfel nu mai primeşte subvenţii, cred că se alege praful şi de terenurile comasate. Legea, asta trebuie să clarifice, să dea o stabilitate şi bineînţeles să şi comasăm alte terenuri. Legat de Legea solului am avut două întâlniri cu cei din ASAS, de la OSPA, cu toţi care sunt implicaţi pe această zonă a solului şi avem deja un draft, dar mai trebuie retuşat. Vrem să existe această lege pentru conservarea şi păstrarea solului, dar despre ambele proiecte vom mai vorbi abia de la anul.

AGERPRES: Aş vrea să vorbim şi despre situaţia asocierii în agricultură. Care este cea mai buna formulă pe care o vedeţi în agricultura din România?
Alexandru Stănescu: Avem Legea cooperativelor agricole, o lege destul de bună, dar care ori este prea puţin mediatizată, ori există în continuare frica de cooperativă, de CAP, dar este o lege care aduce o serie de facilităţi fiscale. Această lege a fost gândită pentru zona de producători mici, ca ei să se asocieze, să fie într-o cooperativă, pentru că fermele mari se descurcă şi independent. Cooperativa trebuie să o vedem ca pe un instrument care ne ajută pe noi membrii cooperatori să ne cumpărăm inputuri mai ieftine, să ne vindem producţia. Suntem membrii într-o cooperativă printr-un contract de membru asociat, nu avem treabă cu capitalul social, dar avem nişte condiţii, ca de exemplu 50% din producţia mea să fie vândută către cooperativă. Sunt nişte beneficii. Nu am inventat noi roata aici. Cooperativele sunt o practică în zona Europei de Vest. Acest sistem de asociere în agricultură i-a ajutat pe micii producătorii. Eu zic că la noi nu funcţionează încă cum ar trebui din cauza unor chestiuni de mentalitate, dar şi de informare.

AGERPRES: Una dintre cele mai grave probleme aş zice ale agriculturii româneşti este deficitul înregistrat în comerţul cu produse agroalimentare, deşi avem producţii record la cereale. Ce credeţi că ar trebui făcut pe această zonă?
Alexandru Stănescu: Pentru deficitul comercial trebuie să vedem, mai ales dacă vorbim de PNS, cum vom dirija banii de la Uniunea Europeană. Părerea mea este că trebuie să creăm facilităţi pe zona de procesare şi în zootehnie. Aceste două sectoare vor schimba balanţa în comerţul cu produse agroalimentare. Trebuie să meargă mai puţini bani către zona de utilaje agricole, pentru că suntem deja la un nivel destul de înalt. Trebuie să găsim soluţii pentru procesare, atât în PNS dar şi prin politicile naţionale. Ne bucurăm, pe de o parte, că facem producţii mari, dar din păcate nu mergem până la capăt, pentru că ar trebui să mergem la export cu produse cu valoare adăugată, nu cu materii prime. Eu zic că o soluţie poate fi şi Casa de Comerţ Unirea. Ideea nu este rea. Cu un management bun şi cu viziune ar putea face lucruri bune. Am auzit multe lucruri în piaţă prin care Casa o sa creeze concurenţă neloială, dar eu spun că nu se va întâmpla aceste lucru, pentru că o să respecte aceleaşi reguli ca o societate comercială.

AGERPRES: Vom raporta şi anul acesta producţii record?
Alexandru Stănescu: Nu. Nu cred. O să avem producţii mai mici, pentru că au fost mai grele şi condiţiile climatice. Părerea mea personală legată de raportările producţiilor agricole este că nu avem o formulă foarte matematică de a calcula aceste producţii. Din păcate, pe zona de gospodării ale populaţiei calculăm că au atâtea hectare, că au făcut atâta producţie, pentru că ceea ce este în hambarul lor este necontrolabil.

AGERPRES: Nu s-ar putea crea un soft, la APIA să zicem, prin care să se poate cuantifica exact producţiile obţinute şi de micii fermieri?
Alexandru Stănescu: Avem foarte mulţi fermieri mici, dacă le zicem tot fermieri celor care au un hectar, două hectare de teren. Din păcate, fermierii mici când sunt întrebaţi despre producţii se gândesc că vor fi impozitaţi. Revenind la ce obţinem anul acesta, în mod sigur vor fi mai mici decât anul trecut, dar trebuie să ne bucurăm deoarece chiar suntem pe primul loc în UE, la porumb de exemplu, că depăşim Franţa cu un milion de tone, sau cu două boabe, chiar suntem pe primul loc.

AGERPRES: Aş vrea să vorbim şi despre deficitul forţei de muncă din agricultură. Ce facilităţi consideraţi că ar trebui acordate pentru determinarea tinerilor să se îndrepte către acest sector?
Alexandru Stănescu: Lipsa forţei de muncă este într-adevăr o problemă peste tot. Cred că preluarea liceelor agricole de către Ministerul Agriculturii este un lucru bun, dar eu merg mai departe şi cred că acel învăţământ dual trebuie mult mai mult promovat. Numai aşa vom opri copiii să nu mai plece la cules de căpşuni în altă parte. Deşi a fost mult contestată această mărire a salariilor din mediul bugetar, acest lucru a influenţat şi salarizarea din mediul privat şi unii chiar au renunţat să mai plece în afară. De asemenea, trebuie să avem grijă şi de românii care sunt acum în afara ţării. Am vorbit în acest sens cu ministrul Muncii să facem o aplicaţie cu locurile de muncă din România, nu numai cu cele din agricultură, o aplicaţie uşor vizibilă, dar să găsim şi soluţii pentru a acorda o sumă forfetară de repatriere. De exemplu, am putea acorda o sumă dacă te repatriezi, vii şi lucrezi trei ani de zile în ţară. Astfel, cei care se reîntorc primesc o sumă ce ar acoperi câştigurile care-i determină să stea în altă ţară. Eu aşa aşi începe.

AGERPRES: Digitalizarea sectorului agricol şi utilizarea inteligenţei artificiale nu reprezintă totuşi un pericol pentru pierderea forţei de muncă?
Alexandru Stănescu: Nu cred. Este nevoie şi de muncă manuală, sunt anumite culturi care necesită chiar foarte multă forţă de muncă. Nu cred că în viitorul apropiat va fi un pericol, poate peste câţiva zeci de ani vom sta cu toţii şi vom face agricultură doar în faţa unui calculator.

AGERPRES: Aş vrea să vorbim şi despre Programul Naţional Strategic 2021-2027. Ce ar trebui să conţină noul program şi în ce stadiu se află elaborarea sa?
Alexandru Stănescu: Sunt formate nişte grupuri de lucru la Ministerul Agriculturii şi în zona privată, toate organizaţiile apropiate de agricultură se implică în formarea acestui Plan strategic. Eu zic că este foarte bine că îl facem noi, că nu l-am externalizat. Pentru că noi cunoaştem cel mai bine care este situaţia locală şi vom fi dependenţi de el în viitoarea programare. E şi diferit faţă de perioada trecută, pentru că noua Politică Agricolă Comună (PAC) va veni cu criterii de performanţă, nu va mai fi doar pe eligibilitate. Eu zic că este foarte important ceea ce negociem cu Uniunea Europeană. În perioada 27-28 octombrie 2019 voi participa la o întâlnire parlamentară la Helsinki, iar în momentul în care se vor încheia discuţiile oficiale voi avea un trio cu omologii mei din Croaţia şi Finlanda, un trio pe care l-am început la Bucureşti, pe perioada Preşedinţiei, la reuniunea interparlamentară din 19-20 mai 2019. Cred că este foarte important să ne susţinem lucrurile comune şi din fericire chiar avem multe părţi comune legate de viitorul PAC. Este foarte important să ne batem pentru ceea ce ne dorim pentru că de multe ori ne-am obişnuit să stăm separaţi în momentele de negocieri, să acceptăm ce ni se dă şi pe urmă să spunem ce rea e Uniunea Europeană cu România. Este doar vina noastră, dacă nu putem să ne impunem poziţia în faţa UE.

AGERPRES: Care este poziţia României, pentru ce ne batem?
Alexandru Stănescu: Este vorba în primul rând despre acea plafonare a plăţilor directe. Din punctul meu de vedere, plafonarea va fi un lucru rău pentru agricultura din România, pentru că ar afecta zona de ferme mari. Când vorbim de fermă mare toată lumea se gândeşte numai la Balta Brăilei. Nu înseamnă doar asta. Ferma mare la plafonare înseamnă de la 300-400 de hectare în sus. Statistic aceste ferme dau 70% din producţia naţională a României. În momentul de faţă încă suntem în negociere. S-a plecat iniţial de la plafonare obligatorie, pe urmă s-a votat o plată degresivă care, să zic aşa, era mult mai bună pentru România, decât acea plafonare obligatorie. Sunt încă lucruri pe care trebuie să le discutăm şi pentru care trebuie să ne batem. Vrem să scoatem împreună cu reprezentaţii organizaţiilor de fermieri un document cu punctele importante din viitoarea PAC, unul în linii mari, pe care să îl agreem în cadrul Comisiei de Agricultură, să-i dăm un vot şi fiecare partid să îl ducă mai departe către europarlamentarii săi şi către toată zona politică. Este foarte important să mergem toţi pe aceeaşi idee, pentru că au început să apară voci, o grămadă de opinii, dar noi trebuie să avem o poziţie comună, cu care să ne batem toţi. Am întâlnit astfel de chestiuni şi în alte state, respectiv executivul vrea ceva, politicul vrea altceva, fermierii vor şi ei orice altceva şi de aceea cred că este foarte important să avem o poziţie comună.

AGERPRES: Câte state din UE susţin la ora actuală plafonarea plăţilor directe şi câte împărtăşesc opinia României?
Alexandru Stănescu: La reuniunea interparlamentară din luna martie de la Bucureşti au participat reprezentaţi din 19 state ale UE şi de curiozitate am făcut un chestionar pe care l-am dat delegaţiilor formate din parlamentari ai comisiilor de agricultură şi de administraţie din fiecare stat. Din 19, au completat doar 10 state, şi din 10, şase au fost pentru plafonare şi patru contra-plafonării. Acesta a fost raportul. Nu l-am făcut public pentru că m-am speriat. În martie anul trecut, am avut un succes de etapă, ca să zic aşa în Comisia de Agricultură din Parlamentul European, în care s-a reuşit scoaterea plafonării, dar discuţiile sunt altele acum, pentru că avem alt Parlament, va fi altă Comisie Europeană, alt comisar european, deci discuţiile se vor lua de la capăt.

AGERPRES: Ce alte două obiective clare va susţine România pe viitoarea PAC?
Alexandru Stănescu: Vorbim bineînţeles de bugetul PAC, pentru că la ora aceasta se reduce de două ori, odată din cauza Brexit-ului şi o dată prin procent. Dacă înainte aveam pe PAC 34% cu bugetul Marii Britanii, acum avem 28% din buget fără Marea Britanie. O altă chestiune importantă este convergenţa externă, plăţile directe pe fiecare stat, iar România este în prezent în jumătatea a doua de jos în ceea ce priveşte subvenţia pe suprafaţă. Încercam să creştem anual până la un anumit nivel. Noi ne-am dori să mergem cu convergenţa pe media europeană, dar oricum sunt discuţii, pentru că foarte greu primim acceptul statelor care au subvenţii mai mari şi trebuie să renunţe în favoarea altora.

AGERPRES: Puteţi face o scurtă analiză SWOT a agriculturii româneşti. Trei puncte tari şi trei puncte slabe.
Alexandru Stănescu: Dacă vorbim de puncte tari, vorbim în primul rând de zona vegetală, unde avem ferme de top, cu tehnologie de vârf, care obţin producţii. De asemenea, avem finanţare pentru agricultură, atât din fonduri europene cât şi naţionale. Avem programul de reproducţie la porc, cu 360 de milioane de euro, avem un program pe zona montană de un miliard de euro, avem 300 de milioane de euro la pasăre şi bani pentru produsele deficitare, tomata şi usturoiul, dar se vor mai găsi şi altele în funcţie de balanţa comercială. La puncte slabe vorbim în primul rând de balanţă comercială care ne arată că stăm prost şi de aceea trebuie să o luăm în serios în viitorul mecanism financiar. Ar mai fi o problemă legată de procesarea materiilor prime, dar suntem şi într-o mare încurcătură cu pesta porcină africană, care ne dă înapoi. Trebuie să ne obişnuim cu boala, să ne protejăm fermele pentru că dacă le scăpăm din mână, este foarte greu să mai revenim.

AGERPRES: Consideraţi că trebuie schimbat sistemul de creşterea porcului în România?
Alexandru Stănescu: Nu trebuie schimbat, trebuie protejat. Avem multe ferme care au avut de suferit şi trebuie să le ajutăm. Trebuie să intrăm şi pe zona de gospodării ale populaţiei, să o disciplinăm puţin din punct de vedere al biosecurităţii, mai ales acum în perioada aceasta. Trebuie să găsim soluţii serioase şi eficiente, nu doar de imagine. Trebuie să găsim soluţii împreună cu asociaţiile de creştere a porcului, cu MADR, ANSVSA, pentru că trebuie să coabităm cu pesta porcină. Nu în ultimul rând trebuie să acordăm mai multă atenţie zootehniei unde avem un potenţial deosebit. O direcţie pe care ar trebui să mergem este şi zona bio. Avem o oportunitate mai ales în zona montană, pentru că produsele montane aproape că sunt bio, dar nu sunt încă luate în calcul. Am făcut împreună cu MADR, cu APAR şi Asociaţia Bio Agenţia marketingului produselor agricole, care va intra în vigoare după 1 ianuarie 2020 şi care va putea certifica produsele bio la costuri mai mici şi la costuri corecte. Toate schemele de calitate voluntară tot prin această agenţie vor fi făcute. De asemenea, există şi acea ordonanţă care reduce TVA de la 9 la 5 % tot pe schemele de calitate. Nu în ultimul, am strâns toate asociaţiile patronale din agricultură şi cele ale retailerilor, dar şi autorităţile, MADR, ANSVSA, şi am făcut un grup de lucru pentru monitorizarea produselor agricole româneşti. Vrem să ne întâlnim o dată pe lună sau mai des dacă apare o problemă, pentru că numai împreună putem să le rezolvăm. AGERPRES

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.