Muzeul Național de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România are oficial un sediu, pe Calea Victoriei din București. Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care se înființează instituția

Social

Începând de astăzi, viitorul Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor din România are oficial un sediu. Pe Calea Victoriei, în Bucureşti. În cadrul unei ceremonii publice, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare a legii, în prezenţa reprezentanţilor comunităţii evreieşti din România. Muzeul se va deschide în 3 ani.

Viitorul Muzeu Naţional de Istorie al Evreilor şi al Holocaustului din România va avea sediul pe Calea Victoriei, la numărul 218.

Clădirea are o suprafaţă de 8.000 de metri pătraţi şi este împărţită în trei corpuri – două de patru etaje şi unul înalt de şapte etaje.

În trecut, imobilul a fost sediul administrativ al unei societăţi care producea anvelope, iar în perioada comunistă în clădire a funcţionat un institut de cercetare.

Alexandru Florian, directorul Institutului „Elie Wiesel”: „Să vedem ce amenajări trebuie făcute pentru a funcţiona ca un muzeu, având în vedere că din 1938, de când este această clădire, a fost întotdeauna o clădire de birouri”.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care se înfiinţează Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România în cadrul unei ceremonii publice, la Palatul Cotroceni.

Klaus Iohannis, preşedintele României: „Generaţiile tinere nu vor înceta niciodată să se întrebe cum a fost posibil Holocaustul. De asemenea, mulţi dintre noi am încercat să înţelegem ceea ce nu poate fi înţeles. (…) Muzeul va deschide totodată un nou capitol al asumării şi recunoaşterii trecutului istoric”.

Silviu Vexler, deputat, iniţiatorul legii: „Acest muzeu nu este al  comunităţilor evreieşti sau doar pentru evrei. Muzeul este al României. (…) România de astăzi îşi cere iertare pentru ceea ce s-a întâmplat în timpul Holocaustului pe teritoriul românesc”.

Locul viitorului muzeu a fost intens discutat în ultima perioadă. Iniţial, s-a propus un spaţiu între Muzeul Antipa şi Muzeul Ţăranului Român, dar ideea a fost respinsă de directorii celor două instituţii.

Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România: „Cred că era o greşeală profundă. Noi intrăm într-un loc civilizat, pe uşa din faţă, nu scoatem pe nimeni şi cred că aşa e normal să înceapă lucrurile în viaţă, nu să calci pe urmele altora în sensul negativ”.

Potrivit istoricilor, în timpul Holocaustului, aproape 380.000 de evrei din România au fost deportaţi şi ucişi.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.