Preţul buştenilor recoltaţi din pădurile româneşti nu are legătură cu realitatea, ci are un anumit specific local, astfel încât întregul sector românesc de prelucrare a lemnului e scos din competiţia internaţională, a avertizat managerul general al companiei de prelucrare a lemnului Holzindustrie Schweighofer România, Dan Bănacu.
Mai mulţi membri ai conducerii Schweighofer Group de la sediul central de la Viena, cât şi conducerea filialei româneşti a companiei, au prezentat recent viziunea lor asupra situaţiei industriei româneşti a prelucrării lemnului.
Directorul Schweighofer România, Dan Bănacu, a atras atenţia că preţul ridicat de achiziţie a buştenilor produşi în România a avut ca efect scăderea exporturilor româneşti de cherestea în anul 2018 la aproximativ jumătate din volumul anului 2017. Astfel, dacă la finalul anului 2017 exporturile totale româneşti de cherestea înglobau 1.181.660 metri cubi, la finalul anului 2018 acestea scăzuseră la 672.980 metri cubi, potrivit graficelor prezentate de Schweighofer România, care citează informaţii oferite de Intrastat – Sistemul de colectare a datelor statistice privind comerţul cu bunuri între ţările din Uniunea Europeană.
Şeful Schweighofer România a argumentat că preţul prea mare al buştenilor vândut de furnizorii de lemn românesc este motivul pentru care sectorul românesc de prelucrare a lemnului devine necompetitiv pe plan internaţional.
„Se vede un declin puternic al exporturilor de cherestea, se vede o înjumătăţire a exporturilor de lemn, şi asta are o singură cauză – scăderea competitivităţii sectorului forestier românesc. (…). Suntem într-o situaţie în care preţurile în România depăşesc cu mult preţurile europene pentru acelaşi sortiment de lemn şi pentru aceleaşi condiţii de livrare”, a afirmat Dan Bănacu.
Acesta a susţinut că preţul cerut de furnizorii români de materie primă lemnoasă nu are legătură cu realitatea.
„Astăzi noi plătim 86 de euro (pe metrul cub de buşteni de conifere din care se face cheresteaua de calitate superioară, n.r.), în timp ce în Austria se plătesc 65 de euro pe metrul cub, în Republica Cehă 50 de euro, în Germania 55 de euro, iar în Slovacia 65 de euro. Trebuie să ştiţi că preţul lemnului în cherestea reprezintă 80% din costuri. În condiţiile în care costurile mele sunt din start cu 30% mai mari decât ale competitorului meu din Germania, în România nu suntem niciodată competitivi pe piaţa internaţională. Această cifră ne scoate afară nu pe noi, ci tot sectorul românesc este scos din competiţie prin preţuri care nu au legătură cu realitatea. E vorba de preţul de achiziţie la poarta fabricii, mai precis la drumul auto forestier”, a explicat Dan Bănacu.
Şeful Schweighofer România a subliniat că diferenţele de achiziţie între ţări în ceea ce priveşte buştenii din care se produce alt tip de cherestea, cea de calitate inferioară, sunt şi mai mari, în unele cazuri chiar duble.
„În Austria, aceeaşi cantitate de lemn se poate cumpăra la jumătate de preţ. Realizaţi ce înseamnă în produsul finit această diferenţă? Dacă 80% din costuri este preţul cherestelei, munca aproape nu mai contează. Este o diferenţă uriaşă care ne face necompetitivi”, a precizat Dan Bănacu.
Acesta a subliniat că unul dintre motivele preţului mare al lemnului de origine românească este structura costului lemnului românesc, care este o chestiune specifică României, fiind însă diferită de structura costului furnizorilor de lemn din alte ţări.
De asemenea, şeful Schweighofer România a explicat că Schweighofer România cheltuieşte suplimentar 10 euro pe fiecare metru cub de lemn românesc achiziţionat din cauza specificului mediului românesc al exploatării pădurii, care, spre deosebire de orice alte exploatări lemnoase din Europa, necesită verificări de calitate suplimentare.
„O altă caracteristică a costului lemnului românesc este faptul că noi la Schweighofer România măsurăm dimensiunea buştenilor de cinci ori până poarta fabricii. Măsurăm prima dată lemnul înainte de să facem Planul de Amenajament. Îl măsurăm a doua oară când îl alocăm companiei de recoltare a lemnului, a treia oară atunci când compania de recoltare taie lemnul din pădure, măsurăm dimensiunea lemnului a patra oară când încărcăm camionul, şi măsurăm a cincea oară atunci când camionul furnizorului ajunge la poarta fabricii. La fiecare măsurare se adaugă 2 euro la costul metrului cub. Deci se adaugă 10 euro pe metrul cub doar pentru necesitatea de a măsura de cinci ori, în loc să măsurăm doar o singură dată, aşa cum facem ca şi procedură generală în oricare alte ţări europene de unde recoltăm lemn”, a adăugat managerul general al Schweighofer România.
Pe de altă parte, acesta a criticat şi modalitatea de stabilire a preţului de vânzare a buştenilor realizată de legislaţia românească.
„Pe de altă parte, preţurile pentru recoltarea lemnului românesc se stabilesc în România după anumite reguli şi legi, şi din nefericire felul în care se realizează calculul (de către autorităţi, n.r.) nu reflectă şi ceea ce se întâmplă pe alte pieţe. În România preţul urcă mereu, preţul poate doar să crească, administratorii (loturilor de pădure, n.r.) nu pot scădea preţul în cazul în care le scade cererea de achiziţie de buşteni, şi nu pot scădea preţul de vânzare nici dacă reuşesc să îşi administreze mai eficient pădurea. Aceste posibilităţi nu există în prezent şi ar trebui îmbunătăţite în viitor”, a estimat Dan Bănacu.
Directorul Schweighofer România a arătat că firma a procesat în 2018 aproximativ 6% din lemnul comercializat în România, „deci nu 96%”, şi a importat aproximativ 46% din lemnul pe care l-a procesat în fabricile din România. Anul acesta proporţia lemnului importat depăşeşte 50%.
Pe de altă parte, reprezentantul Consiliului de Administraţie al Holzindustrie Schweighofer Group, Jurgen Bergner, a susţinut că strategia companiei pentru activitatea din România este în prezent creşterea productivităţii în cele trei fabrici din România.
„Provocarea noastră curentă este să creştem productivitatea în cele 3 fabrici de cherestea din România. Întreg sectorul forestier românesc are nevoie să fie competitiv faţă de alte ţări, iar aceasta este ţinta noastră în România, vrem să dezvoltăm o industrie de prelucrare a lemnului sustenabilă şi care să fie capabilă să concureze pe pieţele internaţionale”, a afirmat Jurgen Bergner.
Acesta a subliniat că preţurile necompetitive de achiziţie a materiei prime lemnoase afectează nu doar Schweighofer România, ci întreaga industrie românească de prelucrare a lemnului.
„Nu e vorba doar de cât vom plăti noi (pentru achiziţia de buşteni din România, n.r.), ci de cât va plăti piaţa. Deci nu e vorba numai de firma noastră, ci e vorba despre preţul la care toate companiile de procesare a lemnului din zona central-europeană îşi vor cumpăra materia primă şi despre cum toate companiile româneşti de procesare a lemnului îşi vor cumpăra lemnul”, a declarat pentru AGERPRES Jurgen Bergner.
Reprezentantul Consiliului de Administraţie al Holzindustrie Schweighofer Group a pretins că firma austriacă continuă să cumpere buşteni româneşti în acest context de preţuri necompetitive deoarece doreşte să sprijine industria de prelucrare a lemnului din România.
„În final scopul e să dezvoltăm industria de prelucrare a lemnului din România. Cumpărăm lemn din pădurile româneşti şi acest lucru reprezintă contribuţia noastră. Mi-aş dori ca lemnul pe care îl prelucrăm în România să fie 100% lemn românesc. Contribuţia noastră la economia românească e faptul că luăm buşteanul, îl transformăm într-un produs cu valoare adăugată şi facilităm astfel altor companii din România sau din afara ţării să folosească acest produs, iar modelul nostru de sustenabilitate este să procesezi lemnul chiar unde creşte, ori asta înseamnă, în mod ideal, să folosim lemn românesc”, a afirmat Jurgen Bergner.
Mai mult decât atât, acesta a susţinut că lemnul românesc este nu numai mai scump, ci şi mai slab calitativ pentru utilizarea în construcţii decât lemnul provenit din ţările din jurul României. Reprezentantul Consiliului de Administraţie al Holzindustrie Schweighofer Group a declarat că lemnul românesc are o densitate mai mică decât lemnul din ţările din Europa Centrală, este mai uşor, ceea ce îl face mai puţin rezistent în construcţii, ceea ce produce procesatorului şi un dezavantaj economic în comercializarea pentru piaţa construcţiilor.
Întrebat care ar fi motivul pentru care Schweighofer România continuă să cumpere buşteni din România în contextul în care aceştia sunt mult mai scumpi decât cei din alte ţări central-europene, dar şi mai slab calitativi, Jurgen Bergner a susţinut că Holzindustrie Schweighofer Group are o responsabilitate socială faţă de locurile de muncă create în România.
„Avem o responsabilitate socială ca şi corporaţie, avem 2.700 de angajaţi în fabricile noastre din România, am creat alte 4.000 de joburi indirecte în sector. Piaţa se reglează singură, dar noi credem în investiţiile noastre din România şi cred că există un potenţial uriaş în sectorul forestier românesc”, a afirmat reprezentantul Consiliului de Administraţie al Holzindustrie Schweighofer Group.
În ceea ce priveşte imaginea pe care Schweighofer România a avut-o în ultimii ani în societatea românească, Bergner a subliniat că firma nu se află în niciun caz într-o poziţie dominantă pe piaţa românească a exploatării de lemn.
„Atunci când eşti un jucător mare din industria forestieră şi activezi într-o ţară cu o industrie de profil împrăştiată în multe puncte mici, întoteauna te găseşti într-o poziţie dominantă. Însă din punct de vedere al cifrelor, noi cumpărăm 6% din lemnul recoltat anual în România, deci suntem departe de a fi într-o poziţie dominantă în România, ci sunt alţi competitori mult mai mari decât noi. Nu cred că suntem văzuţi în societatea românească drept o companie dominantă în zona exploatării lemnului, cred că oamenii ne văd drept un jucător de pe această piaţă şi cred că trebuie să urmăm regulile şi procedurile noastre, fără să ne gândim la ce gândesc alţii despre noi. Fie ai principii, fie nu le ai, iar noi am dovedit în multe cazuri, în discuţiile cu distribuitorii sau cu clienţii, aceştia sunt impresionaţi de ceea ce văd la noi, pentru că îşi dau seama că toate zvonurile negative care circulă sunt simple zvonuri şi nu sunt bazate pe realitate”, a comentat reprezentantul Consiliului de Administraţie al Holzindustrie Schweighofer Group.
Compania Holzindustrie Schweighofer operează în România 3 fabrici de cherestea, ultima deschisă la Reci în 2015, şi două fabrici de producţie de materiale lemnoase pentru industria mobilei, ultima deschisă la Comăneşti în 2010. AGERPRES
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.
