Preşedintele Klaus Iohannis solicită Parlamentului reexaminarea legii pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal potrivit căreia jurnaliştii şi tehnicienii în radiodifuziune şi televiziune să fie scutiţi de la plata impozitului pentru veniturile din salarii, asimilate salariilor şi din drepturile de proprietate intelectuală.
Şeful statului arată în cererea transmisă, miercuri, preşedintelui Senatului, Titus Corlăţean, că actul normativ, definind activitatea de jurnalism, extinde sfera contribuabililor scutiţi de la plata impozitului pe venit şi cu privire la persoanele fizice care realizează venituri din desfăşurarea acestei activităţi.
Preşedintele Iohannis opinează că soluţia legislativă a definirii activităţii de jurnalism în cadrul Codului fiscal ridică cel puţin două aspecte problematice.
„Opţiunea plasării unei definiţii ce vizează o noţiune care nu se mai regăseşte în nicio altă normă din cuprinsul Codului fiscal – cu excepţia prevederii nou introduse la art. 60 din legea transmisă la promulgare – vine în contradicţie cu întreaga concepţie normativă a Legii nr. 227/2015. În plus, semnalăm că poziţionarea acestei definiţii legale în conţinutul unei norme ce are drept scop sistematizarea unor termeni de specialitate frecvent utilizaţi în Codul fiscal contravine şi prevederilor art. 48 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care impuneau, în această situaţie, includerea definiţiei legale în cauză cel mult într-un alineat subsecvent normei prin care se instituie scutirea de la plata impozitului a persoanelor care înregistrează venituri ca urmare a desfăşurării activităţii de jurnalism”, susţine preşedintele Iohannis.
El consideră că definirea legală a activităţii de jurnalism fără asigurarea unei corelări cu cadrul legislativ general aplicabil mass-media – Legea audiovizualului nr. 504/2002 şi/sau Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe – poate conduce la confuzii şi probleme în aplicare atât cu privire la sfera de cuprindere a activităţii, cât şi la exercitarea unei profesii ce ţine direct de libertatea de exprimare, generând inclusiv riscul îndepărtării de la principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi, implicit, cel al echităţii fiscale.
„Considerăm că opţiunea legiuitorului de a include în Codul fiscal definiţia legală a activităţii de jurnalism, astfel cum este prevăzută prin legea transmisă la promulgare, se impune a fi reanalizată de către Parlament atât din perspectiva conţinutului normativ al Codului fiscal, cât şi din cea a corelării cu actele normative în materie. Totodată, în scopul asigurării unei înţelegeri corecte şi a evitării oricăror interpretări greşite, considerăm că este necesar ca această noţiune să fie reanalizată şi sub aspectul sferei sale de cuprindere, care nu poate rămâne exclusiv la nivel infralegal”, se arată în cererea de reexaminare.
Cu privire la scutirea de impozit a jurnaliştilor, şeful statului subliniază că „echitatea, proporţionalitatea, rezonabilitatea şi nediscriminarea sunt criterii minimale ce trebuie avute în vedere de legiuitor atât la stabilirea prin lege a unui impozit, cât şi cu ocazia acordării unor scutiri de la executarea obligaţiilor fiscale”.
„În opinia noastră, orice politică fiscală/regim fiscal ce cuprinde tratamente diferite pe baza criteriului categoriei de contribuabil trebuie să fie susţinută/susţinut de o justificare adecvată şi obiectivă, fundamentată economic şi social. Numai în acest mod, reglementările ce instituie regimuri juridice derogatorii de la cadrul general aplicabil tuturor cetăţenilor se pot constitui în instrumente necesare pentru punerea în aplicare a soluţiilor de dezvoltare economică şi socială, ce răspund unei nevoi sociale reale. Or, din instrumentele de motivare ale iniţiativei legislative supuse reexaminării, nu pot fi identificate acele necesităţi economico-sociale ori acea situaţie conjuncturală ce ar impune acordarea scutirii de la plata impozitului pe venit pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi de jurnalism”, se precizează în cererea de reexaminare.
Şeful statului consideră că simplele susţineri din cuprinsul expunerii de motive potrivit cărora „mass-media din România se află într-o situaţie economică foarte dificilă” ori că „piaţa mass-media se restrânge atât în privinţa operatorilor, cât şi a forţei de muncă” – chiar dacă sunt reale – nu sunt de natură a suplini fundamentarea soluţiei legislative propuse.
El menţionează că, potrivit Legii nr. 24/2000, aceste instrumente de motivare ar fi trebuit să pună în evidenţă existenţa unei evaluări concrete şi reale, susţinute de date/informaţii/statistici concrete, relevante, o apreciere obiectivă a dinamicii sectorului vizat, de natură să justifice instituirea unui alt regim fiscal pentru persoanele ce înregistrează venituri din activitatea de jurnalism.
Preşedintele Iohannis semnalează că o asemenea motivare/evaluare de natură să contureze raţiunea avută în vedere de legiuitor la instituirea acestei noi reglementări nu este pusă în evidenţă nici prin documentele şi dezbaterile parlamentare.
„Din această perspectivă, se impune ca dispoziţiile art. unic pct. 2 din legea transmisă la promulgare să fie reanalizate de Parlament pe baza unor date şi analize concrete şi fundamentate, în acord cu dispoziţiile Legii nr. 24/2000. În plus, în contextul unei accentuate contestări publice chiar din partea destinatarilor normei – care văd această reglementare în relaţie directă cu deontologia jurnalistică – apreciem că reexaminarea soluţiei legislative preconizate ar trebui să se realizeze printr-un dialog real cu toţi actorii implicaţi”, mai spune Iohannis în cererea de reexaminare. AGERPRES
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.