Dan Cărbunaru: Sărut mâna, doamnelor! Bună ziua, domnilor! Doar ce s-a încheiat ședința de guvern. Înainte de a vă prezenta principalele acte normative, care au fost adoptate în cadrul ședinței de guvern, aș vrea să vă spun că astăzi a avut loc reuniunea Comitetului Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă și, în acest sens, îi mulțumesc pentru faptul că a acceptat invitația de a vă prezenta detaliile acestei reuniuni importante pentru România domnului ministru László Borbély, consilier de stat în cadrul Guvernului României. Domnule ministru, vă rog!
László Borbély: Vă mulțumesc, domnule secretar de stat, domnule ministru! Stimați colegi și colege, e o zi importantă pentru noi, pentru departament, pentru că, după ce România s-a angajat, încă din 2015, să implementeze Agenda 2030, care, pentru prima oară, cuantifica în cele 17 obiective 169 de ținte precise, cam ce ar trebui să facem până în 2030. Era un meniu această agendă pentru fiecare țară, să aleagă prioritățile și să își redefinească strategiile. Noi aveam o sarcină grea, pentru că trebuia să revizuim Strategia de dezvoltare durabilă a României și aveam nevoie de voință politică. Această voință politică s-a materializat, fiind prima țară din cele 173 ale Uniunii Interparlamentare, Parlamentul României, în 16 aprilie 2016, care a spus foarte răspicat: da, România vrea să implementeze; și a spus, de atunci, să se înființeze un departament pentru dezvoltare durabilă lângă premier, deci în subordinea premierului. De ce? Pentru că este un fel de catalizator, catalizator în sensul în care sunt foarte multe zone transsectoriale, în care mai multe ministere sunt implicate – și o să vedeţi și după ordinea de zi că e important să avem acest departament, care poate să deceleze toate activitățile care țin de o anumită componentă din strategie. Am finalizat strategia în 2018 și avem acele structuri interinstituționale, care asigură, sper eu, implementarea acestei agendei. Adică Comitetul interdepartamental, care, de fapt, e Guvernul României, a avut astăzi a doua întâlnire. Pe lângă acest comitet, avem nevoie de știință, avem nevoie de oamenii care au demonstrat de-a lungul anilor că sunt buni pe dezvoltare durabilă, avem Consiliul consultativ – 34 de cercetători, academicieni – împreună cu care am finalizat și am prezentat planul de acțiune până în 2030, după ce am făcut un inventar în 2020 în ce stadiu suntem. Pe lângă Consiliul consultativ, poate e mai important sau tot așa de important să avem relația cu societatea civilă și avem o coaliție sustenabilă de un an de zile, un parteneriat, circa 100 de entități, companii private, ONG-uri, cu care avem un dialog permanent.
Astăzi, la ședința Comitetului interdepartamental, poate cea mai importantă decizie a fost că s-a adoptat raportul departamentului, cam ce am făcut în ultimii patru ani și jumătate. De ce? Pentru că acest raport va fi prezentat Parlamentului; în luna ianuarie, trimitem la Parlament, la Birourile reunite, astfel încât, în luna februarie, să prezentăm raportul în Parlament.
Cealaltă problematică, pe care am prezentat-o, sunt, de fapt, două acțiuni foarte importante care se leagă și de Planul Național de Reziliență: una este strategia de economie circulară a României, care este deja în fază de proiect, e o discuție interinstituțională, între mai multe ministere și va fi lansată în dezbatere publică, în curând; a doua, este vorba de o zonă foarte importantă; circa 60% din emisiile din orașe sunt de la clădiri. Avem, în Planul Național de Reziliență, 2,12 miliarde de euro pe perioada aceasta, până în 2026, pentru a eficientiza clădirile; nu e vorba doar de izolare, ci e vorba de intervenții mai serioase, pentru o eficiență mai bună a clădirilor și emisii aproape de zero. Pentru acest lucru, avem o strategie adoptată anul trecut, în octombrie, și un plan de acțiune care deja este în fază de semnături la ministere, un plan de acțiune până în 2030, care înseamnă și finanțare, înseamnă și un inventar al clădirilor, pentru că, din păcate, acum nu avem un inventar sută la sută funcțional în ceea ce privește clădirile din România, vorbesc de toate clădirile din România. Aceste lucruri le-am dezbătut astăzi, am prezentat intențiile departamentului. Un ultim amănunt, care mi se pare, totuși, important: în acești patru ani și jumătate, ne-am câștigat un rol de hub regional România. De ce? Datorită faptului că avem această structură interinstituțională pusă la punct şi, de anul viitor, și la bugetul pe 2023 putem ține cont de aceste obiective, de fapt, şi la nivelul Uniunii Europene există acest deziderat, și pentru că, iată, acum două săptămâni, de exemplu, am primit de la ONU premiul care se dă pentru această zonă a Europei. adică pentru Europa se acordă un singur premiu într-un an, iar acesta a fost dat României pentru eficientizarea administrației publice în ceea ce privește implementarea Agendei 2030. Eu cred că avem nevoie de această concepție holistică și avem nevoie, așa cum a spus și prim-ministrul în discursul de astăzi, de acțiuni concrete, care nu pot fi decât dacă punem umărul împreună, și Guvern, și societate civilă, și instituțiile care pot asigura un trai mai bun pentru generațiile viitoare. Vă mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc și eu foarte mult, domnule ministru. Dacă aveți cumva întrebări, înainte de a trece la ședința de guvern, pentru domnul consilier de stat Borbély. Dacă nu, aș vrea să vă mulțumesc și să vă felicit pentru activitatea departamentului. Urmează să prezint, aşa cum am anunţat, principalele acte normative adoptate astăzi în şedinţa de guvern, după care o să-l invit alături de mine pe domnul ministru de finanțe, pentru a vă prezenta detalii legate de un program important în derulare pentru mediul privat.
Sunt o serie de acte normative pe care aş vrea să vi le prezint pe scurt. Primul dintre ele este un proiect de lege care a fost aprobat pentru completarea unor tabele anexe din Legea 143 din 2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. Este vorba de introducerea a două noi substanțe psihoactive în definiția termenului de drog, substanțe care prezintă efecte similare canabisului, dar au un grad sporit de toxicitate, iar prin efectele lor reprezintă un risc ridicat de otrăvire. Este vorba de o transpunere în legislația națională a unei directive europene. A fost aprobată o ordonanță de urgență privind aspecte legate de contractele de vânzare de bunuri, un act normativ care stabileşte cadrul legal cu privire la contractele de vânzare încheiate între vânzător şi consumator, în special norme privind conformitatea bunurilor cu contractul, măsurile corective în caz de neconformitate, modalităţile de punere în aplicare a respectivelor măsuri, precum şi garanţiile comerciale în scopul asigurării unui nivel ridicat de protecţie a consumatorilor şi a unei bune funcţionări a pieţei interne. De asemenea, avem de a face cu o transpunere a unei directive europene, Directiva 2019/771 a Parlamentului European. Vizează o serie întreagă de diferenţe dintre normele naţionale obligatorii de protecţie a consumatorilor, ca urmare a transpunerii de către statele membre a normelor minime de armonizare, prin Directiva 1999/44/CE şi dacă până acum statelor membre li s-a permis să prevadă standarde mai stricte decât cele ale UE şi să introducă sau să menţină norme care să asigure un nivel mai ridicat de protecţie a consumatorilor, acum vânzările online de bunuri constituie deja marea majoritate a vânzărilor transfrontaliere la nivel european, în contextul în care evoluţia tehnologică a condus deja la o piaţă a bunurilor care încorporează conţinut digital sau servicii digitale ori sunt intreconectate; deci era nevoie de un nivel mai ridicat de protecţie a consumatorului şi de sporire a securităţii juridice a normelor care se aplică unor contracte de vânzare a unor astfel de produse. Aceste prevederi se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2022, iar instituţia publică responsabilă cu implementarea acesteia este Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. De asemenea, anunţat deja de prim-ministrul Nicolae Ciucă, este un act normativ care priveşte măsuri pentru susţinerea activităţii aeroporturilor regionale pentru care consiliile judeţene au calitate de autoritate publică tutelară. Sunt peste 84 de milioane de lei care vor fi acordaţi pentru a susţine activitatea unui număr de 12 aeroporturi regionale. După cum bine ştiţi, pandemia a afectat extrem de mult traficul aerian, aeroporturile au avut de suferit. Sunt sume alocate aeroporturilor din Cluj, Iaşi, Sibiu, Craiova, Bacău, Suceava, Arad, Maramureş, Oradea, Satu Mare, Târgu Mureş şi Tulcea.
Aş mai avea câteva acte normative despre care aş vrea să vorbesc. În primul rând, un program pilot care continua; este vorba de suportul alimentar pentru preșcolarii şi elevii din 150 de unități de învăţământ preuniversitar de stat. Potrivit acestei hotărâri, programul pilot de suport alimentar cunoscut sub denumirea de „Masa caldă”, va continua şi în acest an şcolar. Astfel, în perioada desfășurării cursurilor, preșcolarii şi elevii din 150 de unități de învăţământ preuniversitar de stat vor primi cu titlu gratuit un suport alimentar constând într-un pachet alimentar sau într-o masă caldă pe zi, în limita unei valori zilnice de 10 lei pe beneficiar, incluzând aici TVA. Se vor distribui produse alimentare obținute în unități autorizate, înregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranța alimentelor, în conformitate cu prevederile legislației sanitar-veterinare. Bineînţeles, programul se derulează în paralel cu alte programe similare implementate şi cu sprijinul autorităților publice locale.
De asemenea, a fost aprobată hotărârea privind modificarea unor acte normative privind programul pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor pentru pensionari. Practic, întrucât de la 1 ianuarie 2022 se măreşte valoarea punctului de pensie, se majorează şi plafonul veniturilor până la care pensionarii pot beneficia de medicamente compensate cu 90%, potrivit hotărârii de guvern. Este vorba de un plafon care va fi ridicat la 1.429 de lei pe lună de la 1.299 de lei, cât era până la 1 ianuarie 2022. Măsura a fost luată pentru a creşte accesul la medicamente compensate acordate în ambulatoriu pensionarilor cu venituri mici. Aş mai menţiona un buget total al unei scheme de ajutor de stat, care, astăzi, a fost aprobată prin hotărâre de guvern: 150 milioane de euro pentru ajutor de stat destinat promovării producţiei şi distribuţiei de energie termică în sistem centralizat din surse regenerabile mai puţin exploatate – biomasă, biogaz, energie geotermală – prelungind acest act normativ până la 31 decembrie 2023, acordarea de ajutor de stat pentru investiţii din Programul Operaţional Infrastructură Mare. Aşadar, în bună parte, este vorba de bani europeni, 85% dintre cele 150 de milioane de euro sunt din fonduri europene nerambursabile, Programul Operaţional Infrastructură Mare, 15% fiind co-finanţare publică. Aş semnala două memorandumuri, dintre care unul este destinat continuării colaborării cu Departamentul Economic al OCDE, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, prin care se stabileşte continuarea colaborării cu Departamentul Economic al OCDE. După cum probabil deja cunoaşteţi, România şi-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE şi așteaptă o decizie în acest sens.
În privința unor măsuri pentru recrutarea şi plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii, aş vrea să vă anunț că astăzi a fost adoptată ordonanţa de urgenţă care permite medicilor de familie aflaţi în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate să efectueze teste rapide antigen din proba nazo-faringiană, pentru a depista infecţia cu SARS-CoV-2. Medicii de familie vor putea achiziționa testele rapide antigen dintre cele care sunt cuprinse în lista aprobată de Comisia Europeană, afişată pe site-ul Ministerului Sănătăţii. Pentru fiecare activitate de testare realizată, medicii de familie vor primi 50 de lei per persoană, ceea ce include contravaloarea testului, manopera, materialele şi echipamentele de protecție necesare testării. Persoanele eligibile pentru testare sunt cele suspectate de infectare cu virusul SARS-CoV-2, din metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus, elaborată de Institutul Naţional de Sănătate Publică. Mai multe detalii în acest sens vă va oferi, cu siguranţă, Ministerul Sănătăţii. Au fost aprobaţi, astăzi, indicatorii tehnico-economici ai metroului Cluj – hotărârea de guvern privind aprobarea indicatorilor economici aferenţi obiectivului de investiţii Tren metropolitan Gilău – Floreşti – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonţida, etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid, durata de execuţie a investiţiei circa 10 ani. Este o linie de metrou uşor care include 19 staţii subterane cu un traseu de 21 de kilometri, co-finanţare din fonduri externe rambursabile de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, precum şi de la bugetele locale al municipiului Cluj-Napoca şi al comunei Floreşti.
Spunea domnul prim-ministru la debutul ședinței de guvern de astăzi că vor fi abordate discuţii punctuale, aplicate în legătură cu stadiul îndeplinirii obiectivelor, țintelor şi jaloanelor din PNRR, cel puţin pentru trimestrul IV al acestui an. Mai sunt câteva zile. Există pe această listă de chestiuni şi acea situaţie a contractării serviciilor de asistență tehnică de la Banca Mondială pentru implementarea reformei sistemului public de pensii. Astăzi, a fost aprobat un memorandum în acest sens, inițiat de Ministerul Muncii. Face parte din angajamentele asumate în cadrul PNRR. În baza acestei aprobări date prin memorandum, Ministerul Muncii şi Solidarității Sociale va contracta serviciile de asistență tehnică de la Banca Mondială pentru a implementa reforma sistemului public de pensii, aşa cum este menționată în PNRR.
Am lăsat pe final, şi-i mulţumesc pentru răbdare, şi dumneavoastră pentru atenție, o chestiune legată de sprijinirea mediului de afaceri. După cum ştiţi, Guvernul condus de domnul Nicolae Ciucă a spus în permanență că acordă o atenție specială sprijinirii mediului privat. O să-l invit pe domnul ministru de finanțe, Adrian Câciu, să vă prezinte mai multe detalii legate de finanţarea guvernamentală aprobată astăzi. Domnule ministru, vă rog!
Adrian Câciu: Vă mulţumesc! Bună ziua! Astăzi, Guvernul a aprobat prelungirea Programului IMM INVEST și a Subprogramului AGRO IMM INVEST, care beneficiază de un plafon pentru anul 2022 de 10 miliarde de lei. Pe de-o parte s-a plecat de la rezultate – programele au funcționat foarte bine – și e un semnal că Guvernul intenționează în continuare să finanțeze economia, prin orice fel de instrumente, mai ales cele financiare. Ca noutate, referitor la plafoanele pentru AGRO IMM INVEST, beneficiem de Cadrul temporar pus la dispoziție de Comisia Europeană, iar plafoanele au fost ridicate, astfel: pentru fiecare întreprindere care îşi desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii plafonul se ridică la 345.000 de euro, pentru fiecare întreprindere care îşi desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole plafonul a fost ridicat la 290.000 de euro, iar pentru fiecare întreprindere care îşi desfășoară activitatea în sectorul alimentar plafonul a fost ridicat la 2,3 milioane de euro. Ca administratori ai Fondului a fost introdus și Fondul de Garantare a Creditului Rural, pe lângă Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, și se pot încheia contracte și acorduri noi de finanțare până la 30 iunie 2022. Tot în această ordonanță, am venit cu o clarificare referitor la Codul Muncii, referitor la măsura care a apărut în OUG nr. 130/2021, respectiv la acea perioadă de aplicare a salariului minim de 24 de luni. Acea perioadă intră în vigoare, sau se calculează, începând cu 1 ianuarie 2022, 24 de luni de la 1 ianuarie 2022, respectiv devine exigibilă, ca să spun, la 1 ianuarie 2024. Vă mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu domnule ministru! Vă rog, dacă aveți întrebări.
Reporter: O lămurire la cea cu salariul minim, adică de la 1 ianuarie începem să calculăm cele 24 de luni, chiar dacă au stat, spre exemplu, doi ani de zile până acum pe salariul minim?
Adrian Câciu: Da.
Reporter: Adică prima majorare va fi cumva peste doi ani?
Adrian Câciu: Da, măsura este una de tranziție. Încet-încet intrăm într-o normalitate cu ceea ce înseamnă fenomenul salariului minim. Am mai spus-o, salariul minim în România este un element strict de protecție socială, așa cum îl prevede Constituția României. Din nefericire, el a fost transformat într-un fenomen la nivel de piața muncii, un fenomen de salarizare efectivă. Încercăm să intrăm în normalitate, ajutând pe de altă parte și antreprenorii pe această perioadă de tranziție, astfel încât personalul să fie calificat.
Reporter: Bună seara! Domnule ministru, în condițiile în care am văzut că au crescut cheltuielile cu bugetarii și discutăm deja despre o reformă a salarizării, ei bine, vedem că guvernul din care faceți și dumneavoastră parte, a adoptat astăzi, prin ordonanță de urgență, angajarea a 307 demnitari fără concurs pentru ministerul nou-înființat Antreprenoriat si Turism.
Adrian Câciu: Vreți un răspuns? Nu s-a aprobat o astfel de ordonanţă.
Reporter: Era pe ordinea de zi.
Adrian Câciu: Mulțumesc! Nu s-a aprobat.
Reporter: Şi aş mai avea încă o întrebare referitoare la acest comitet de monitorizare, pe care am înțeles că îl veți conduce, alături de ministrul Marius Budăi. Dacă ne puteți da detalii când își va începe activitatea și cât ar urma să monitorizeze și când va veni consultanța de la Banca Mondială.
Adrian Câciu: Acel ordin încă nu l-am semnat, îl semnez în această seară. Stabilim termenele prin acel ordin și noi oricum, de la începutul anului, începem să intrăm în situația de normalitate.
Reporter: Şi consultanța de la Banca Mondială ne-o vor oferi din primele zile?
Adrian Câciu: Acest răspuns vi-l va da domnul ministru al muncii. Până la urmă, este ministerul coordonator de reformă pe partea aceasta.
Reporter: Mulţumesc.
Reporter: Bună ziua! Eu voiam să vă întreb, pentru că spuneați că veţi face o verificare privind numărul bugetarilor angajați – ştiţi că a crescut numărul lor cu 10.000 într-o lună. Aţi făcut verificarea? Care sunt concluziile?
Adrian Câciu: Concluziile sunt că a fost o eroare materială.
Reporter: O eroare materială…?
Adrian Câciu: Acela este numărul real de angajați bugetari, cel care este pe site-ul Ministerului de Finanţe.
Reporter: Şi când s-a făcut eroarea asta?
Adrian Câciu: V-am răspuns. Vă mulțumesc.
Reporter: Păi nu îmi e clar.
Adrian Câciu: Este foarte clar. Dacă a fost o eroare materială în trecut, înseamnă că a fost în trecut. Nu eram ministru de finanțe, am luat situația – foarte bine mi-aţi sesizat-o şi vă mulțumesc – și s-au făcut erori pur și simplu din tabel.
Reporter: Adică cineva a ascuns numărul exact de bugetari, asta e?
Adrian Câciu: Nu.
Dan Cărbunaru: Nu e chiar definiția erorii materiale.
Adrian Câciu: Eroare materială este o greșeală probabil a unui funcționar. Acolo are loc o analiză, dar noi suntem în zona aceea, acela e numărul real de funcționari și vom continua să nu mai facem sau să nu mai existe erori de acest gen. Dacă vă aduceți aminte, am fost unul printre cei care am sesizat acest lucru când nu eram ministru de finanțe.
Reporter: Dacă aţi discutat cu ministrul transporturilor despre salariile celor de la CFR, care ar trebui majorate cu 10%. De unde vor fi luați banii pentru această majorare și dacă va fi afectat deficitul bugetar, de exemplu?
Adrian Câciu: Salarizarea nu este la Ministerul de Finanțe. Ministrul transporturilor are în această zonă libertatea, conform legii, să stabilească împreună cu personalul de acolo, în limitele bugetare aprobate.
Reporter: Dar banii vin de la dumneavoastră.
Adrian Câciu: În limitele bugetare aprobate. Deficitul bugetar nu va fi depășit.
Reporter: Bun. Și voiam să vă mai cer și eu opinie: Consiliul Fiscal nu are încredere că Guvernul va reuși să colecteze mai bine taxele și impozitele anul viitor. Apare acest lucru chiar în opinia Consiliului Fiscal privind bugetul de stat pentru 2022. Mai exact, spun ei că vor fi încasări bugetare mai reduse cu circa 1,5 miliarde de lei.
Adrian Câciu: Are acest drept, am spus şi la anteriorul briefing. Criticile sunt corecte la acest moment. Rămâne să demonstrăm că nu este așa prin fapte.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc. Vă rog! Dacă nu mai sunt alte întrebări, vă mulțumesc foarte mult și probabil că ne vom mai revedea în această săptămână! Mulțumesc foarte mult, domnule ministru!
Adrian Câciu: Vă mulțumesc și eu!
Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc și dumneavoastră! Şi de asemenea, mulţumesc şi interpretului care ne ajută să comunicăm într-o manieră mult mai eficientă decât cea pe care vocea ne-o poate oferi! Mulţumesc!
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook , Instagram , YouTube , TikTok .